1,583 matches
-
gruparea de la Cadran pentru cea de-a doua tendință recognoscibilă în opera sa. Nu trebuie să uităm că și cei de la grupul Albatros îl apreciau pe scriitorul american și că îi sunt tributari. În cel de-al doilea număr al Cadranului, pe lângă articolul de pe prima pagină amintit mai sus, W. H. Auden și poesia tânără engleză de Mihnea Gheorghiu, apare și un text al lui Valeriu Șt. Ciobanu. Dacă poetul W. H. Auden este apreciat pentru lirismul obiectiv "whitmanian", pentru îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de literatura Occidentului, Literatura de azi în Statele Unite, I. Vilțișescu continuă seria deschisă în numărul doi, serie dedicată unor personalități ale lumii ruse, N. G. Cernișevski, 50 ani de la moartea lui. În ambele cazuri se poate remarca, cu ușurință, orientarea Cadranului, afirmată în acest număr cu hotărâre în articolul Proză pentru poeți. Se refuză astfel literatura idilică, se apreciază romanele realiste ale lui Michael Gold, Mira Page, Mary Heaton Vorse, se apreciază și literatura dedicată negrilor cum este cea a scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Heaton Vorse, se apreciază și literatura dedicată negrilor cum este cea a scriitorului de culoare Langston Hughes sau cea consacrată "marile orașe mecanice, care sunt uzinele de automobile Ford". Curios este poate tocmai faptul că un poet care debutează în Cadran și care va păstra legătura cu grupul format în jurul acestei reviste, Geo Dumitrescu, va ironiza ceva mai târziu tocmai civilizația aceasta mecanică și literatura ei. Remarcându-se că, "dacă influența proletariatului asupra literaturii americane crește, însemnează că apropierea clasei muncitorești
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
personală, a propriilor trăiri sau a propriilor eșecuri, când " În jurul nostru trăiesc milioane de muncitori, țărani, intelectuali. Și viața lor cuprinde tot pământul românesc pentru că ei îl lucrează, îl fac să rodească"117. 3.3.4. Poezia Poezia publicată în Cadran este selectată nu numai pe criteriile valorii, ci și pe acelea enunțate în numărul 3 al revistei, în articolul Proză pentru poeți. Primul număr oferă un text al lui Alexandru Balaci intitulat Mama, o poezie a emoțiilor simple, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din jalea norodului, e târziu./ Ești ultimul meu răsărit, și acesta târziu./ Mi-e teamă de mine și nu știu ce vreau". Atmosfera amintește oarecum de Bacovia, tipul de discurs este însă mai apropiat de acela al literaturii apreciate de tinerii de la Cadran. Tot în primul număr mai apar și alte două texte, unul semnat Mihai Beniuc, Ființe, în genul prelucrărilor, la nivel prozodic, blagiene după textele folclorice: "Fără formă, grea, stângace/ Firea oarbă, tace, tace.// Sclave unei legi fatale/ Au încremenit cristale
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetul nouii generații/ Pornită să despice istoria în două./ Eu sunt poetul unei lumi ce naște/ Vulcanică, tulburătoare, nouă." Primul număr oferă și traducerea unui text al lui Valéry Larbaud în cadrul cronicii dedicate poetului francez. Pentru că, așa cum mărturiseau redactorii de la Cadran, printre poeziile primite sau citite în cenaclu, puține au fost de valoare, spațiul dedicat poeziei este extrem de redus. Descoperim, cu greu, în pagina a doua un Poem semnat Alexandru Balaci și câteva versuri ale lui Dumitru V. Petrescu, sub titlul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poezie, dorința de a șoca sunt trăsături pe care le regăsim și în acest text și care se vor impune ca mărci ale creației lui Geo Dumitrescu. Poate tocmai accentele protestatare l-au apropiat pe tânărul poet de grupul de la Cadran și i-au facilitat debutul. Poezia de la Cadran nu se impune și nici nu impune o direcție atât din cauza numărului redus de apariții, cât și a mediocrității majorității textelor publicate aici. 4. Albatros Despre modul în care se naște revista
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care le regăsim și în acest text și care se vor impune ca mărci ale creației lui Geo Dumitrescu. Poate tocmai accentele protestatare l-au apropiat pe tânărul poet de grupul de la Cadran și i-au facilitat debutul. Poezia de la Cadran nu se impune și nici nu impune o direcție atât din cauza numărului redus de apariții, cât și a mediocrității majorității textelor publicate aici. 4. Albatros Despre modul în care se naște revista ne relatează Sergiu Filerot în "Albatros" - armă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-se Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. În ultimul număr (15 iunie 1941) se observă dispariția din grupul redacțional a Elenei Diaconu și prezența lui Onca Talpă, proaspăt alăturat grupului. Pe modelul revistei Cadran și, probabil, al altor reviste ale vremii spațiul central al primei pagini este rezervat unui articol justificativ, în fond, un fel de minianecdotă/miniparabolă, Despre "momentul aliterar", cea a profesorului care anunță o perioadă de criză a literaturii, un "moment
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să-i reflecte aspirațiile, sufletul generos. De altfel, în Albatros, nu abundă articolele-program, sunt puține și precizările teoretice, acestea apărând uneori sub forma unor luări de poziție. Ancorarea în realitatea literară a epocii se remarcă și aici ca și la Cadran. Astfel pe prima pagină, Virgil Untaru semnează articolul La moartea lui James Joyce. Este unul dintre acele texte prin care se conturează implicit și programul revistei: Joyce este apreciat și pentru spiritul revoluționar, pentru setea de cunoaștere, ca și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Coteanu la revista Albatros pare a fi devenit constantă de vreme ce îl regăsim și în nr. 7 al revistei unde propune un studiu despre neologisme. Cronicilor de orice fel nu li se acordă un spațiu atât de mare ca la Cadran, totuși vom regăsi și aici chiar de la primul număr o Cronică dramatică: "Gâștele" a lui Al. Cerna-Rădulescu și o Cronică literară: Perpessicius: dictando divers a lui Marin Sârbulescu. De cronica dramatică se va ocupa, începând cu nr. 3-4, Felix Anadam
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru că s-a transformat poezia într-un joc de cuvinte (combinări, amestecări ale termenilor ca în cazul cuvintelor încrucișate). Fără să existe tendința de a impune o poezie a socialului, Felix Anadam atacă tot vocabularul "poetic" ca și cei de la Cadran: "stele, astre, saturni, lună, soare... vise, gânduri, tăceri, empireu, rai, aur, infinit (câteodată: peruzele) etc, etc, etc."132 Suprarealismul ("mitul subconștientului revelat") este refuzat și de data aceasta la fel și poezia lirismul personal ("cultul eului") sau "euforiile de sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și chiar din notele apărute la rubrica Relief. Dacă, în primul număr al revistei, rubrica aceasta, consemnând diferite apariții editoriale sau publicistice, este susținută doar de Geo Dumitrescu, ușor de recunoscut sub inițialele g. d., notație urmând, de asemenea, modelul Cadranului, în numerele ulterioare, alături de semnătura lui, mai apar și inițialele d. p. (Dinu Pillat) și v. u. (Virgil Untaru). Relief-ul oferă de foarte multe ori prilejul ca Geo Dumitrescu să-și exprime și opiniile literare. Astfel, în primul număr
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și în cadrul ziarelor și revistelor de care se vor apropia după interzicerea revistei, la Tinerețea, la Gândul nostru, la Ecoul și la Timpul. 4.2. Poezia Poezia publicată în Albatros este destul de eterogenă ca valoare. În schimb, spre deosebire de cea din Cadran, impresionează din punct de vedere cantitativ. Cei de la Albatros se străduiesc să promoveze poezia într-un moment nu tocmai prielnic pentru literatură, unul în care nici proza, nici dramaturgia nu mai reușeau să se impună. În numărul 1, apare un
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Hipnoză. Dintre redactorii revistei, se mai prezintă ca poet și Florin Lucescu, publicând un Epithalam, un text în care imaginea femeii e oarecum baudelairiană. Pentru generația anterioară, Geo Dumitrescu deschide paginile revistei sale și celui care-i facilitase debutul în Cadran, Ștefan Popescu - Ultima scrisoare, un poem din Leroi-Ler, fapt ce ar trebui poate interpretat ca o încercare de strângere a rândurilor. Apropierea dintre cei de la Cadran și noul grup format în jurul revistei Albatros este mai evidentă dacă se urmărește activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
anterioară, Geo Dumitrescu deschide paginile revistei sale și celui care-i facilitase debutul în Cadran, Ștefan Popescu - Ultima scrisoare, un poem din Leroi-Ler, fapt ce ar trebui poate interpretat ca o încercare de strângere a rândurilor. Apropierea dintre cei de la Cadran și noul grup format în jurul revistei Albatros este mai evidentă dacă se urmărește activitatea scriitorilor după interzicerea revistei. Trecând în revistă poezia publicată în Albatros, trebuie să mai amintim și un text al lui Edwin Ioanis - Nocturnă - și unul al
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
oficială este impusă și orice abatere de la aceasta este privită ca un atentat la "siguranța națională", într-o astfel de perioadă, își fac apariția cele două reviste (nu singurele, e adevărat) ai căror redactori se încăpățânează să meargă împotriva curentului. Cadran, așa cum am amintit, este o revistă de stânga, unde interesul pentru social trece întotdeauna în prim-plan. Grupul de la Cadran promovează, cel puțin la nivel teoretic, o literatură de valoare, criteriul de selecție afirmat în primele numere este cel estetic
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
perioadă, își fac apariția cele două reviste (nu singurele, e adevărat) ai căror redactori se încăpățânează să meargă împotriva curentului. Cadran, așa cum am amintit, este o revistă de stânga, unde interesul pentru social trece întotdeauna în prim-plan. Grupul de la Cadran promovează, cel puțin la nivel teoretic, o literatură de valoare, criteriul de selecție afirmat în primele numere este cel estetic, abia numărul al treilea clarifică acest aspect, aici militându-se spre un "nou realism", pentru o subordonare a literaturii față de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Se recomandă, e drept, aceeași atenție acordată universului cotidian, dar direcționarea aceasta a literaturii are, mai degrabă, menirea de a exclude manierismul, de a oferi o modalitate de reînnoire a recuzitei poetice. Dacă Geo Dumitrescu își face debutul în revista Cadran, iar, mai târziu, va publica, la rândul său un poem al lui Ștefan Popescu în Albatros, nu trebuie să înțelegem că apropierea dintre cele două reviste se oprește aici. Numărul neapărut justifică oarecum cel mai bine această apropiere și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poem al lui Ștefan Popescu în Albatros, nu trebuie să înțelegem că apropierea dintre cele două reviste se oprește aici. Numărul neapărut justifică oarecum cel mai bine această apropiere și prin faptul că el anunță o reunire a grupurilor de la Cadran și Albatros într-o notiță încadrată în chenar: "începând cu acest număr, destinăm această pagină exclusiv preocupărilor critice, încredințând-o unei echipe de meșteșugari ai scrisului mai vârstnici sub conducerea lui Ștefan Popescu. Primind echipa "Cadran"-ului, "Albatros" nu face
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reunire a grupurilor de la Cadran și Albatros într-o notiță încadrată în chenar: "începând cu acest număr, destinăm această pagină exclusiv preocupărilor critice, încredințând-o unei echipe de meșteșugari ai scrisului mai vârstnici sub conducerea lui Ștefan Popescu. Primind echipa "Cadran"-ului, "Albatros" nu face decât să consolideze o orientare tânără și echilibrată către artă și adevăr, pe care a mărturisit-o de la început"162. În acest număr al Albatrosului, Ștefan Popescu semna un articol despre revista Cadran și despre colecția
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Popescu. Primind echipa "Cadran"-ului, "Albatros" nu face decât să consolideze o orientare tânără și echilibrată către artă și adevăr, pe care a mărturisit-o de la început"162. În acest număr al Albatrosului, Ștefan Popescu semna un articol despre revista Cadran și despre colecția cu același nume care a supraviețuit revistei, dar și câteva note despre Sergiu Ludescu, Dumitru Niță și despre revista Meridian. Tot aici se anunța apariția unor volume de versuri ale celor de la Cadran: Leroi-ler și Excursie în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un articol despre revista Cadran și despre colecția cu același nume care a supraviețuit revistei, dar și câteva note despre Sergiu Ludescu, Dumitru Niță și despre revista Meridian. Tot aici se anunța apariția unor volume de versuri ale celor de la Cadran: Leroi-ler și Excursie în munți de Ștefan Popescu, Anna Mad de Mihnea Gheorghiu și Dolores de Alexandru Balaci, alături de anunțul referitor la debutul în volum, în colecția proaspăt înființată Albatros, al lui Felix Anadam. Orientarea antifascistă, afirmarea necesității unei literaturi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a valorii sunt tot atâtea puncte de apropiere dintre cele două grupări. După momentul Albatros, reprezentanții celor două grupări continuă colaborarea. Geo Dumitrescu este printre primii care, într-un articol publicat în 1944, în revista Orizont, afirmă continuarea ideilor de la Cadran în Albatros 163. Tot aici, Geo Dumitrescu se străduiește să evidențieze valențele protestatare ale poeziei pe care el și cei din generația lui o cultivă începând cu Albatros, e până la urmă o definire a spiritului albatrosist (care va mai fi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
protestatară au dus la suprimarea revistei. Grupul de aici, căruia i se alăturaseră și alți scriitori precum Sergiu Filerot, Marin Preda, Constant Tonegaru care participau la întrunirile de la Tiparul Universității, va încerca să-și continue activitatea, dar asemenea celor de la Cadran se va lovi din ce în ce mai des de interdicțiile cenzurii. Volumul Sârmă ghimpată (care reunea versuri ale albatrosiștilor și în care urma să-și facă debutul - ca poet - Marin Preda) este restituit editurii cu ștampila "cenzurat". După un an în care îi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]