8,208 matches
-
fericit. Aspri, tineri, frumoși și mai limpezi ca cerul, În ziua a șaptea umblam nicăieri, În toamnă prăjeam pe la colțuri castane, Iar luni?... Ne gândeam doar la ziua de ieri. Ce aspru e timpul... O clipă-l cuprinde!... La o cană cu vin am uitat să venim - De o cană cu ceai a trecut poate timpul, Din stacana de aur amintiri mai sorbim. Colegă cu tâmpla lipită de șoapte... Garoafe în vară, albi bulgări în ierni, Scrisori de amor, melodrame în
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
În ziua a șaptea umblam nicăieri, În toamnă prăjeam pe la colțuri castane, Iar luni?... Ne gândeam doar la ziua de ieri. Ce aspru e timpul... O clipă-l cuprinde!... La o cană cu vin am uitat să venim - De o cană cu ceai a trecut poate timpul, Din stacana de aur amintiri mai sorbim. Colegă cu tâmpla lipită de șoapte... Garoafe în vară, albi bulgări în ierni, Scrisori de amor, melodrame în noapte, Din două codițe trecutul îl cerni. Castane fierbinți
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
fost, nepătat, Departe de drame, de ura din oameni, Aproape de vise, de cer, de un sfat. Iubesc cald o eră ce-i ruptă din mine, Cu tineri lunatici și nopți de mister... Lumina din anii trecuți înspre bine, La o cană cu vin, pentru o cană cu ger. Acum?... Am trecut înspre toamnă eu însumi, În soba aprinsă se ard amintiri, Mii de clipe-și trăiesc bucuria trecută, Răvășindu-ne mintea în mii de sclipiri. Ce simplă e sala, pupitrul, tabloul
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
de ura din oameni, Aproape de vise, de cer, de un sfat. Iubesc cald o eră ce-i ruptă din mine, Cu tineri lunatici și nopți de mister... Lumina din anii trecuți înspre bine, La o cană cu vin, pentru o cană cu ger. Acum?... Am trecut înspre toamnă eu însumi, În soba aprinsă se ard amintiri, Mii de clipe-și trăiesc bucuria trecută, Răvășindu-ne mintea în mii de sclipiri. Ce simplă e sala, pupitrul, tabloul... Mi-e dor de profesor
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
chinezescu, cu mâncarea chinezescu, buna! Și niși una, niși douî, dischidi crâșma iasta și ni angajazî și pi noi cu salariu. Bini-bini, da și credit’ ci pune șineava gură pi mâncări, ci tot’ știeu ci la ei și mănânci numa’ căni, râmi, coropișnițî și gărgărițî, ci ei n-au că noi, vași, porși, hiti, cloțani, nuuu, ei numa șobolani, căni, lăcusti, toati cîcaturili!! Munșe ghietu om, tati ziulica și dijeaba! Da, tot noi i-am zis: - Băi, băieți, ia lasâ-ni pi
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
cu salariu. Bini-bini, da și credit’ ci pune șineava gură pi mâncări, ci tot’ știeu ci la ei și mănânci numa’ căni, râmi, coropișnițî și gărgărițî, ci ei n-au că noi, vași, porși, hiti, cloțani, nuuu, ei numa șobolani, căni, lăcusti, toati cîcaturili!! Munșe ghietu om, tati ziulica și dijeaba! Da, tot noi i-am zis: - Băi, băieți, ia lasâ-ni pi noi, ci noi stim mai bini cum stă treaba pi-aiși! Și ni-o lăsat ci niși el nu pre
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
acolo, femeie? Tu rămâi cu mine. Pe mine cui mă lăsați? - Tu? Mereu ai fost plecată de lângă noi. Când la liceu, când la facultate, sau prin Dobrogea. Când ne durea câte ceva erai aici să ne aduci o pastilă sau o cană cu apă? spuse ea cu năduf în suflet, parcă ca o răbufnire. - Mamă, dar trebuia să am grijă și de viața mea, să pot să am o profesie. Ce? Doreai să mă angajez vânzătoare la cooperativa de la stradă sau să
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
taie/despartă limba români.” Articolul acesta dacă ar fi citit fără celelalte, ar fi bun. Doar ca limbă români la care se referă este o limbă inventată de Marcel Courthiade. Romii nu o înțeleg. Semnatarii acestor articole: Mărgărita Reiznerová, Kasum Cană, Bajram Haliți, Agim Saiti, Santino Spinelli, Marcel Courthiade, Florina Zoltan, Valdemar Kalinin, Ali Krasnići, Florin Cioaba, Normunds Rudevičs aj Zlatko Mladenov. Bibliografie: Gheorghe Sărau, Romii, India și limba Români, editura Kriterion, 1998. Link: oldsite.edu.ro/index.php?module=uploads
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
amețitoare, când eu, la propriu, abia îmi permit să răsuflu pe un bulevard ca-n palmă!... Cealaltă sărăcie care mă neliniștește este cea materială, p-asta încă o mai pot păcăli și amâna cu un „ștuc” de pâine și o cană de apă. Ce mă fac cu fenomene, corelări, asimilări, întrepătrunderi, absconse sau neînțelese gânduri care mă obsedează, îmi preocupă mintea și cărora tot le amân clarificarea? Și, tot în micimea gândurilor mele, sper să am certitudinea unui răspuns sigur care
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
la chelneri salariul unei mame, Iar noi mâncăm doar resturi muncind aproape o lună Știți că vă spun în față și știți că nu va mint V-aș rupe un picior, v-aș fractură o mană Copiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămâna Ce paradox de țară, ce junglă fără lege Dar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne merge
TRAIND ÎN ÎNTUNERIC, N-O SĂ VEDEM LUMINĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367578_a_368907]
-
gâlgâind în fântână ... Viața era condensată în rutine scurte: dimineața o goană scurtă la veceul din fundul curții, cu mâinile strângând la piept cojocul, spălatul pe mâini și față cu o apă din oala ce stătea permanent pe plită, o cană cu lapte fierbinte, rânitul din grajdul vacii, lăturile pentru porci, lemne pentru plită și pentru sobă și gata, restul timpului cu spatele lipit de sobă, cu ochii spre televizorul aflat în colțul celălalt! O ciorbă fierbinte la prânz cu un
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
pentru porci, lemne pentru plită și pentru sobă și gata, restul timpului cu spatele lipit de sobă, cu ochii spre televizorul aflat în colțul celălalt! O ciorbă fierbinte la prânz cu un păhărel de țuică înainte, ceva carne cu o cană de vin și... la sobă! Apoi seara care venea în pas alergător aducea cu ea marea problemă, cum să te dezbraci mai repede, să te ghemui sub plapuma de lână și să aștepți căldura care se năștea tot din propriul
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am deschis termosul cu cafeaua fierbinte și am umplut cănile. Grăbit, fără să-mi dau seama, m-am fript la buze. N-am fost încântat deloc de “accident”, pentru că, și așa, erau terminate de atâtea sărutări din timpul nopții. Dar a fost un bun prilej să derulez în gând filmul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
la chelneri salariul unei mame, Iar noi mâncăm doar resturi muncind aproape o lună Știți că vă spun în față și știți că nu va mint V-aș rupe un picior, v-aș fractură o mană Copiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămâna Ce paradox de țară, ce junglă fără lege Dar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne merge
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
struneLe dați șpagă la chelneri salariul unei mame,Iar noi mâncăm doar resturi muncind aproape o lunăștiți că vă spun în față și știți că nu va mintV-aș rupe un picior, v-aș fractură o mânăCopiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămânăCe paradox de țară, ce junglă fără legeDar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne mergeTraind în întuneric
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Fata tatii, e frumoasă mașina, îmi place și văd cât ești de bucuroasă. Dar poți să ai toate palatele din lume, dacă nu-mi vii acasă cu un ginere, să stau și eu de vorbă cu el, să bem o cană de vin împreună, să-ți văd obrajii roșii, plesnind de fericire, să țin și eu în brațe un nepot sau o nepoată − că acuși ne-om duce − te rog să mă crezi că eu și maică-ta ...N-a fost
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
oală are apă. Sigur că nici ea nu știe. Care oală are apă de spălat? Așteptam cu găleata în mână... Se duce la cea mai mare oală. Mi-o arată cu degetul. ─ Asta, asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
Care oală are apă de spălat? Așteptam cu găleata în mână... Se duce la cea mai mare oală. Mi-o arată cu degetul. ─ Asta, asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine. Am umplut astfel 4
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
de spălat? Așteptam cu găleata în mână... Se duce la cea mai mare oală. Mi-o arată cu degetul. ─ Asta, asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine. Am umplut astfel 4 găleți: două erau pentru
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
găleata în mână... Se duce la cea mai mare oală. Mi-o arată cu degetul. ─ Asta, asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine. Am umplut astfel 4 găleți: două erau pentru spălat și două pentru
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine. Am umplut astfel 4 găleți: două erau pentru spălat și două pentru clătit. După această acțiune, aveam mâinile crețe și pielea de pe degete mi se desfăcea. Dacă ai
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine. Am umplut astfel 4 găleți: două erau pentru spălat și două pentru clătit. După această acțiune, aveam mâinile crețe și pielea de pe degete mi se desfăcea. Dacă ai terminat aci, hai încoace. Mă trage de mânecă o
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
doar un vis, sau era o realitate? Nu mai știa dacă ceea ce își amintea era aievea sau nu? Când se mai dezmetici chemă o slugă să-i aducă niște apă. În timp ce acesta îi turna apă ca să se spele dintr-o cană, se hotărâ să-l întrebe pe acesta despre cele întâmplate în seara precedentă, dar își dădu seama că se va face de râs în fața slugii, dându-se de gol că de fapt nu-și mai amintea nimic. Încercă totuși o
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
din deschiderea slujbei Cununiei, încununarea înainte de cântarea Sfinte Dumnezeule..., iar la Heruvic mutarea mirilor înaintea icoanei Maicii Domnului. Mirii sunt împărtășiți primii, iar după rugăciunea Amvonului, se zice partea rămasă din Cununie, urmată de un apolis pomenind întâi nunta din Cana Galileii și, dacă este duminică, și Învierea. Această structură conține o serie de inadvertențe, care contrazic manuscrisele liturgice păstrate, precum și întreaga evoluție istorică a Liturghiei Cuvântului, în cadrul căreia generează cele mai multe schimbări . În cele ce urmează, dorim să le analizăm pe
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
înlocuiește rugăciunea ecteniei întreite cu rugăciunea a patra a cununiei, care nu este altceva decât o veche rugăciune a apolisului, stând în legătură cu ectenia cererilor, iar nu cu ectenia întreită . În sfârșit, dubla frază introductivă a otpustului, pomenind atât Nunta din Cana galileii cât și Învierea 8pe al doilea loc), contravine structurii și logicii otpustului, având în vedere că duminica, chiar atunci când ne aflăm în perioada festivă a unuia din marile praznice ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos (cu excepția zilei de praznic însăși
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]