1,317 matches
-
de trei ori operația asta, au început să caute bricheta. Și au constatat că bricheta... era bătută-n podea, cu cuie, și era de fapt... microfon! Deci, s-au trezit... Dar cîte referiri gastronomice nu se fac în cartea lui Candid Stoica? Despre brînza de 14,50 (amuzant a fost Dem Savu, care, la Paris, întrebat ce fel de brînză preferă, a răspuns, candid: "De-aia de 14,50!"), despre pepenii la butoi, despre meniurile de Revelion, despre masa lui Orson
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de fapt... microfon! Deci, s-au trezit... Dar cîte referiri gastronomice nu se fac în cartea lui Candid Stoica? Despre brînza de 14,50 (amuzant a fost Dem Savu, care, la Paris, întrebat ce fel de brînză preferă, a răspuns, candid: "De-aia de 14,50!"), despre pepenii la butoi, despre meniurile de Revelion, despre masa lui Orson Welles de la Mignon, despre multele întruniri de la Carul cu bere, despre pilele pe care trebuia să le ai ca să bei, vara, o bere
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lui Orson Welles de la Mignon, despre multele întruniri de la Carul cu bere, despre pilele pe care trebuia să le ai ca să bei, vara, o bere rece, la o terasă... Amestec ciudat, de nostalgie și dezamăgire, trezește-n mine jurnalul lui Candid Stoica. Afecțiune fiindcă eram tînăr și totul îmi era permis; tristețe deoarece credeam eu că totul îmi e permis... Un (alt) actor-dramaturg Despre Candid Stoica am mai scris. Am insistat asupra volumului său de amintiri din teatru masiv (550 de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bere rece, la o terasă... Amestec ciudat, de nostalgie și dezamăgire, trezește-n mine jurnalul lui Candid Stoica. Afecțiune fiindcă eram tînăr și totul îmi era permis; tristețe deoarece credeam eu că totul îmi e permis... Un (alt) actor-dramaturg Despre Candid Stoica am mai scris. Am insistat asupra volumului său de amintiri din teatru masiv (550 de pagini, A4!), savuros, necruțător cu epoca și colegii. Așteptam continuarea lui, anunțată pentru anul acesta. Dar... între timp, Candid a mai comis două "pozne
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
permis... Un (alt) actor-dramaturg Despre Candid Stoica am mai scris. Am insistat asupra volumului său de amintiri din teatru masiv (550 de pagini, A4!), savuros, necruțător cu epoca și colegii. Așteptam continuarea lui, anunțată pentru anul acesta. Dar... între timp, Candid a mai comis două "pozne": o piesă despre cunoscutul actor Mircea Șeptilici și una despre marele satiric Teodor Mazilu. În ambele, apar și artiști sau neartiști vivanți care, bănuiesc, nu-s fericiți să se vadă într-o carte, ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un text ciudat, teatru-document, epistolar sentimental (în piesă se citesc multe scrisori, cvasi-autentice), cu oameni de teatru și chibiți, toți reali. E o piesă care-ncepe comic și sfîrșește tragic, căci, se pare că vrea să ne reamintească prietenul nostru Candid, boemia are o glazură hazoasă & frivolă, hedonistă & bahică, dar străfundurile ei, vai!, nu-s deloc vesele. E o poveste a ratării, a nefericirii, a aspirațiilor caraghioase și a cuplurilor imposibile. Ca substanță, așteptarea celor trei surori (Cehov) ori așteptarea vagabonzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Personajele ilustrează un tip și se disting prin dimensiunea lor interioară. Otilia și Pascalopol sunt firi enigmatice, Felix are complicațiile lui interioare). Modernă este și caracterizarea unor personaje prin reflectarea acestora, în conștiința altor eroi. Otilia este "fe-fetița" cuminte și candidă (Costache Giurgiuveanu), exuberantă și capricioasă (Sima Felix), de o feminitate precoce (Leonida Pascalopol), o ușuratică (Aglae). Modern este și caracterul dramatic, scenic, al unor secvențe narative (scena supravegherii lui Moș Costache). Personajele lui Călinescu aparțin unei categorii "care nu are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tangoul. Analizând cu luciditate noua comportare a soției, Ștefan Gheorghidiu avea impresia că "viața mi-a devenit curând o tortură continuă", că Ela se comportă ca o "cochetă" din ce în ce mai superficială. Când Ștefan o anunță că vrea să divorțeze, Ela este candidă, se consideră nevinovată, jură că nu știe despre ce e vorba, se simte umilită și jignită când soțul ei face curte altei femei, și este înmărmurită de durere când îl găsește pe Ștefan cu o "cocotă destul de frumușică" în patul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
crede că dragostea neîmpărtășită, față de Doamna T. ar fi fost cauza principală. Emilia Răchitaru Emilia Răchitaru este actrița fără talent, "cocota de lux" care provoacă o pasiune mistuitoare, în relație cu G.D. Ladima, care o divinizează, o consideră frumoasă, pură, candidă. Pentru Fred Vasilescu este proastă ca femeie, insensibilă, lipsită de talent ca actriță. Portretul fizic: are capul rotund de tot, cu părul pieptănat lipit, cu o frunte ca un fragment de sferă". În viziunea lui Fred ea este o blondă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acesteia. Marcată de timpi și ritmuri de evoluție diferite, de coduri culturale diferite, Latinoamerica este o sumă de diversități, fiecare urmând un drum al său, uneori, fără a comunica între ele, așa cum remarcă Angel Râma.66 Pentru criticul brazilian Antonio Candido,67 au existat punți între literaturile continentului, sub formă de manifestări literare supranaționale, în strânsă legătură cu momentul expansiunii urbane pe continent și cu apariția metropolei, termen care se deplasează de la conceptul de capitală față de care se raportează coloniile, din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care, în afară de orbi, trebuie sa fi pătruns puțini muritori, lume a cărei descoperire se plătește cu pedepse teribile și despre care nici o mărturie nu a ajuns în mod cert în mâinile oamenilor ce-și trăiesc acolo sus visul lor candid (...) Multă vreme am rămas în picioare, clătinându-mă, fără să știu ce hotărâre să iau. Până când am priceput, în sfârșit, că trebuia să merg înainte, spre regiunea în care mi se părea că observ o oarecare luminozitate. Atunci am înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
De L'Herne, 1988. ROSSET, C., La force majeure, Leș Édition de Minuit, Paris, 1983. ȚURCAN, N., Cioran sau excesul că filosofie, Limes, Cluj, 2008. VARTIC I., Cioran, naiv și sentimental, Apostrof, Cluj, 2000. ALTE OPERE CONSULTATE ANTELO R., Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. ASTURIAS, M.A., Românul latino-american, traducere de Paul Alexandru Georgescu, Ed. Pentru Literatură Universală, București, 1964. BARTHES, R., Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L.1975
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în America Latină en șu literatura, coord. César Fernández Moreno, México, UNESCO, Siglo XXI, 1972, p. 53. 66 Angel Râma, La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985. 67 Raúl Antelo, Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. 68 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 393. 69 Augusto Roa Bastos, Yo, El Supremo, Presses Universitaires du Mirail, Collection Hespérides, ediția în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe experiența spirituală personală, are rădăcini clare în gnosticism, chiar dacă ele sunt mai puțin recunoscute. Un important gîn-ditor gnostic cu influență în acea perioadă a fost filosoful mistic german Jacob Boehme, apoi cel francez Saint-Martin, urmat de Voltaire cu celebrul Candide, dar și cu nuvela intitulată Visul lui Platon, care demonstrează o bună cunoaștere și acceptare a învățăturilor gnostice, și, dintre cei mai celebri, de Goethe, cu Faust, și William Blake. De asemenea, e de remarcat Ordinul Rosacrucienilor, ce are la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
amintindu-și menirea mitopoetică a eternei reîntoarceri. Sublimul erotodelirului triumfă asupra morții, ca în "Cântarea Cântărilor". Scenă ce nu exclude o formidabilă lovitură de teatru. Cititorul sensibil se îngrozește (nu însă și Baudolino!) aflând că acea creatură nepământeană ascundea sub candida mantie, de la brâu în jos, o anatomie caprină. Iubindu-se cu eroul nostru, divino-ferina ypatie se jertfește, abdicând de la jurământul de iubire și credință pentru marea maestră a castității. Basmul însă continuă. Cei 12 crai evadează din acel tărâm, călare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine!". Descripția estet-rafinată a unor astfel de elemente ale universului casnic, ușor dilatate sau chiar hipertrofiate candid de fapt, revalorizate de un poet perfect matur, căci stăpân pe propriile mijloace conturează, imediat, imaginea unui paradis domestic luxuriant, foșnind de sunete, culori și forme, scăldat într-o lumină similionirică. Figurile spațiale prin care se configurează universul poetic marca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil liliputană" (Gh. Grigurcu). Poetica miniaturalului dacă se poate numi astfel traduce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fântâni ca să atingi inocența" (Testamentul detectivului Arthur). Retras la țară, unde așteaptă o dată la cinci săptămâni diligența poștală, Julien Ospitalierul își rememorează candid iubirile, fie ele pur virile, înalt spirituale ori pedestru obiectuale. Discursul său aglutinează referințe livrești (uneori se și adresează, direct, unor personaje mitologice consacrate, Odin și Euridice) și mărturisiri liminare spovedaniei sau psihoterapiei. Din toate reiese, în tot cazul, umbra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
umana gente (La primavera); A me non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici dispiega / candido rivo îl puro seno, al mio / lubrico piè le flessuose linfe / disdegnando sottragge, / e preme în fugă l'odorate spiagge. (Ultimo canto di Saffo). 369 Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota (În me smarrita ogni formă); Altro sole
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intelectuali (desigur, în favoarea celor din urmă!). Atacă însă, în egală măsură, și limbajul deschis, subversiv, de data aceasta, prin frumusețe: "Activiștii PCR au tresărit luând cunoștință de existența ei [poeziei lui Mircea Dinescu n. n.] Era ca și cum cineva ar fi adus, candid, un braț de flori de liliac într-o închisoare. Practic, nou-venitul nu făcea nimic interzis. Își exprima doar bucuria de a trăi, așa cum ar fi trebuit să și-o exprime, de altfel, toți cetățenii țării, dacă și-ar fi îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ezine) au fost tipărite la Editura Arléa. Un veșnic inconformist - Etiemble -, un spirit independent și refractar ideilor zilei, un încăpățânat simpatic tocmai pentru că fixațiile și neabdicările sale nu au nimic de-a face cu mărginirea. Un ins de o sinceritate candidă, radicală, stupefiantă. Vorbește pentru a spune ce crede și a spune mereu ceva; se întâmplă mai rar decât se crede. A scris - vreme de șase decenii - vreo șaizeci de cărți în domenii de o diversitate cu totul neobișnuită. Este poet
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
geremea = amant), Crăcănel e marcat de un deficit de virilitate, fiind mereu tradus iar Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un stagiu neretribuit dar și tipul clasic al naivului (Candide al lui Voltaire strămutat în mahalaua Micului Paris). În comedia Soacra mea Fifina, fantezia onomastică a lui Caragiale secătuiește iar despre personajele piesei proiectate dar nerealizate am referit anterior (Titircă, Chiriac Sotirescu, Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane , de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea angelică, năvalnice pasiuni telurice. Dragostea sa este cu atât mai agresivă cu cât în calea ei stă marchizul Castelmare, logodnicul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
însemnele trupelor tale... Aici vei inspira cu nările multă tămâie și te vei bucura de cântece de liră și de flaut frigian și de cimpoi; Aici de două ori pe zi flăcăi cu tinere virgine lăudându-ți numele, cu piciorul candid precum Saliile în cele trei temple vor bate pământul...333 Îl lăsăm pe Horațiu să se emoționeze la gândul că cei cincizeci de ani ai săi nu-i mai permit să se bucure de asemenea desfătări ale vârstei juvenile: nouă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de la Zecca Veneției. Corespondența cu rușii și cu turcii o aflăm direct de la ei pentru că prudența lui vodă este foarte mare spre aceste țări. După ce s-a dat în vileag răposatul David Corbea, atenția finului Ștefan stă mereu trează... Giovanni Candido Romano, așa-zisul Ion Românul, cu călindarele lui nu mai prezintă mare interes. Nici vodă nu mai crede în prezicerile lui, de când cu drumul la Odrii. Astrologia nu este la îndemâna oricui, cea mai nobilă știință... — Neică Dinule, umblă vorba că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]