31,750 matches
-
periculoase, subversive, criminale. Aceasta e logica povestirii lui Mishima, dacă o înțeleg eu bine. Narațiunea se dezvoltă, cum se vede, dintr-un raționament cu o construcție aproape poematică, simplu și șocant deopotrivă, cel puțin pentru omul european: a nu fi capabil să te comunici celorlalți echivalează cu un păcat suprem. Protagonistul nu e însingurat în handicapul său, cum am crede conform unui mod de gîndire occidentală, ci aparent dimpotrivă, copleșit de prea multa atenție a celorlalți, pe care știe că nu
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
mult, captivi ai curiozității mereu reînnoite, pironiți de o nouă pereche de ochi mirați. Sub această veghe permanentă se petrece ceva pur și simplu inevitabil, dar nu mai puțin cutremurător: devii într-atît de conștient de tine încît nu mai ești capabil să-ți închipui măcar apropierea de ceilalți căci ei devin cumva simple ficțiuni. Eroul lui Mishima înțelege acest lucru ascultînd confesiunea unui prieten care are un handicap, la rîndu-i, fizic: picioare strîmbe. Povestindu-i idila sa eșuată cu o fată
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
din care iubirea e exclusă. Templul de aur este și un roman angajat direct în dialog cu filozofia Zen, pe care nu o preia sau ilustrează, ci mai curînd o analizează și o deconstruiește. O carte de o complexitate excepțională, capabilă să traverseze culturi și filozofii păstrîndu-și relevanța. Yukio Mishima, Templul de aur, traducere de Angela Hondru, Editura Humanitas, București 2000, 238 pag., preț nemenționat.
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor considerate capabile să "hrănească" un documentar, cît și decuparea ulterioară a acestor subiecte. O altă "afecțiune" a documentarului contemporan (prin care înțeleg ceva mai mult decât produsele marca "Discovery" sau "Animal Planet") este, în bună măsură, consecința locuirii spectatorului într-o cultură
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
un sat cu dublă identitate - Rădeni, împărțit în două de graniță, aflat jumătate în județul Iași și jumătate în Ungheni - sunt ceva mai disipate, mai incerte stilistic. Senzație ce se datorează, poate, și absenței din cuprinsul lor a unor personaje capabile - în tradiția "ficțională" pomenită mai sus - să coaguleze materialul filmelor (iată-l spre exemplu pe Mihai Dolgan, conducatorul formației "Noroc", povestind însuflețit, într-un emoționant - adesea comic - prezent al memoriei afective, despre un nemaivăzut succes muzical - citește "dezgheț temporar": "Dintr-
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
atunci aceeași apropiere de tonul confesiv, de persoana întîi. Autorul relatează experiențe (onirice sau nu) teoretizează, comentează, cultivîndu-și indiferența față de uniformitatea stilistică și amintind tot timpul ținta principală a fiecărui rînd.: "Mă opresc mereu la acele neînsemnate lucruri care sînt capabile să arunce o cît de mică rază de lumină asupra tuturor gesturilor și a tuturor întîmplărilor care formează ceea ce aș putea numi viața mea" (s.m. - C.R.). În Addenda apar trei texte din perioada de "activism" suprarealist, texte scrise împreună cu reprezentanți
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
care purifică sociologia de problemele psihologice, precum și împotriva oricărei psihologii comportamentale; căci aceste două curente par să ignore existența unui dinamis propriu naturii umane, luând în calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura orientare capabilă să dea seama de autonomia psihicului. Cu un inconvenient totuși (se delimitează o dată mai mult Fromm) - anume un anistorism flagrant (reproș nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant al revizionismului neofreudian aglutinează conotații suplimentare). Traducerea acestei
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
la conducerea mai tuturor instituțiilor financiare din România) dovedește că unica organizație independentă din vremea comunismului (Ceaușescu nefiind, la rigoare, decât șeful absolut al unei mafii ce-a funcționat în subterană pe toată durata bolșevismului român) a fost și singura capabilă să se organizeze și să treacă la acțiune. Or, securitatea a făcut ceea ce știa să facă mai bine: să profite de munca altora, să învrăjbească și să spolieze cu nerușinare! Ceva-ceva mă pune, totuși, pe gânduri. Revelațiile privitoare la rolul
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
foarte fericit și mândru.*) Vedeți vreo legătură între planul politic și planul gândirii artistice, filosofice, istorice? Există în mod sigur o legătură, dar e foarte îndepărtată și, a vorbi despre ea necesită mai multă energie de care nu mă simt capabil azi. *) Cartea Nenorocirea secolului a apărut în vara anului 1999 (după publicarea ei, în 1998, de către Editura franceză Fayard), în traducerea Monei Antohi - aceeași care semnează și traducerea volumului Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclasmului, de la Platon la Kandinsky
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Valahia este o insulă, un spațiu al contrastelor, "nu este nici Orientul, nici Occidentul, este amândouă deodată fără a fi nici una". șocantă, dezamăgitoare, dar și seducătoare, insinuantă cu farmecele ei, Valahia este pentru lordul Stanley "o țară mică și misterioasă [...] capabilă de orice", ai cărei locuitori stârneau uimirea celor din vest"că au și ei două mâini, două picioare, se îmbracă la fel cu vecinul lor de cartier și discută pe bazele acelorași principii logice". Pentru englez, țara este "mai mult
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul Cartof, Șunculiță, Cățelul cu arc sau Dinozaurul Rex dincolo de ipostaza lor pasageră de "jucării ale destinului". Capabile să umple și anime "golul sufletesc" de care suferă cu toții. Și tânărul debusolat, și șoricelul orfan, și păpușile abandonate, și...
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
Gheorghe Ursu și pe care mă situez în continuare. Tocmai pentru că vedeam cu ochiul liber ața albă a discursului diversionist nu m-am sfiit s-o aduc la lumină. Pentru mine, nu e nici o noutate că dl. Paul Barbăneagră e capabil de astfel de deturnări ale realității. Am asistat eu însumi la o conferință a sa de-acum câțiva ani, în "Aula Magna" a Universității din Timișoara, în care se recunoșteau tezele atât de dragi celor care ne-ar dori înjugați
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
toate șansele să rămână în istoria literaturii ca începutul unei frumoase cariere literare. Simona Tache nu este nici optzecistă, nici nouăzecistă, nici douămiistă. Este Simona Tache, o ființă liberă, o autentică răzvrătită împotriva convenționalismului, o utilizatoare ingenioasă a limbii române, capabilă să-l surprindă, prin îndrăznelile limbajului ei poetic, pe blazatul cititor de azi. Tânăra autoare (născută la 14 septembrie 1974 în București, absolventă a Facultății de Litere din același oraș) se copilărește ca un matur și este gravăîn stilul unui
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
zeitate trufașă, că aceste întîlniri ale noastre, bărbătesc mateine, o să continue încă multă vreme". Un personaj e numit Haidia, ca o îngînare a lui Pașadia. Un panegiric închinat amurgului amplifică senzația plonjării într-un univers defunct, prelungit prin fantomaticul discurs capabil a-i fixa fastuosul colorit: "Ocolim casa de mode. În vechea uliță, înclinată spre apus, urmărim, cu nerușinare, cum se cuibăresc bătrînii în noaptea ce se anunță, perdelele groase, afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
putem împlini". Boema, firește, n-ar putea fi dezlipită de senzualitate. Val Gheorghiu cultivă o senzualitate frust-estetă, cu atît mai excitantă cu cît mai lucidă, analitic-abstrasă. Înălțîndu-se deasupra propriilor sale senzații, totuși abundent notificate, sugerînd plinătatea existențială, artistul se dovedește capabil a se detașa de obiectul său dublu, venustatea femeii în sine, pe de o parte, procesul voluptății sale pe de alta: "August se sfîrșește în zile blînde, cu Val Gheorghiu - Pretențiile barcagiului Caron, proză scurtă, Ed. Polirom, Iași, 2000, 250
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
mai captivant decât unul care ar fi avut drept subiect erupția Vezuviului sau războiul din Cecenia. Un reporter care să se apropie de un vulcan activ sau să meargă într-un loc unde șuieră gloanțele se mai găsește. Dar unul capabil să înțeleagă înțelegerea - foarte rar, cam o dată la cincizeci de ani. Aproape fiecare însemnare ar merita citată, pentru profunzimea și îndrăzneala ei ( o cronică literară cu adevărat corectă a jurnalului ar constitui-o transcrierea lui integrală!): "Cu cât meditez mai
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
ce era - decât după moartea soțului ei. Am trecut apoi la curtea de păsări, la grădina de zarzavaturi, la provizii, la subsolurile vaste și întunecoase ca niște catacombe, domeniul Didinei, blonda și rotunjoara menajeră, și al lui Codru, vechilul... Țăran capabil dar fără scrupule, se spune, care comandă ca un stăpân la Miclăușeni. Ca să le facem pe plac doamnelor, ne oprim, nu fără să ne ascundem un căscat de neînvins, în fața micului monument gotic, din piatră gri-ardezie, care își înalță, pe
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
formula chimică a țării numite România. Simțind, cu instinctul departevăzător al slugii, că România se va orienta - cu disperare - spre America și spre aliații occidentali, niște savanți de la ministerul sănătății au găsit de cuvință să arate că și ei sunt capabili să ia atitudini pro-occidentale. Adică anti-musulmane. Și au luat: au decis, în imbecilitatea lor, să suspende serviciile extraordinarului medic din Târgu Mureș, Raed Arafat! Probabil că, în clipa de față, destui români sunt familiarizați, datorită televiziunii, cu chipul veșnic obosit
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
din partea unor "idei literare" cu impulsuri... imperialiste, au ocultat-o, parțial, în ultima vreme. Regman e un artist neostentativ al criticii, apropiat prin factura demersului său de natură raționalistă, meticulos, "detectivistic", cu destule inserții polemice, mai mult de Șerban Cioculescu, capabil însă de scăpărări imagistice, de asocieri fulgurante de vocabule, care, împrăștiind complet aparența de pedanterie, îi luminează integral vocația. E o țîșnire intermitentă a lui Ariel peste uneltele sobre ale atelierului critic. Căci raționalismul lui C. Regman nu se arată
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
de viață, tot așa cum se face simțită peregrinarea sîngelui și în mîna cea mai străvezie!" În epoca noastră, a scrisului pe calculator, asemenea cuvinte sună, poate, straniu. Dar Cronicarul crede în ele, crede în splendoarea scrisului de mînă, doar el capabil să treacă peste autentica figură interioară a omului care scrie. Uși trîntite și exemplul tatălui Extremistul de centru Radu Cosașu, autor de rubrică la DILEMA a fost acuzat, recent, de cineva că nu a dat un răspuns pe măsură, adică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
la mijloace discriminatorii sau la persecuții a fost și factorul decisiv în polarizarea intelectualilor din anii '90. înlăturarea din funcții sau bîta minerilor chemați să facă ordine, indiferent de gradul de violență, au rupt prietenii vechi și care se dovediseră capabile să reziste la examenul ideilor opuse. A fi de altă părere începuse deodată să însemne a fi de partea celui care te amenință. Crimele legionare produseseră în interbelic un efect asemănător. Rinocerizarea descrisă de Ionesco, proces treptat de asumare lașă
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
simple copii; se scriu ușor, iar eu nu fac decât să înșir cuvinte, de care nu duc lipsă deloc". Ambiția sa a fost de a-i instrui pe romani și de a demonstra în chip practic că limba latină este capabilă să exprime gândirea speculativă. "Filozofia își face abia acum apariția în literatura latină", afirma oratorul, și, dată fiind importanța acestui domeniu, el socotește că "trebuie tratat în limba latină". Plutarh va diagnostica corect scrierile filozofice ale lui Cicero, spunând că
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
Micle adresate lui Slavici sau lui Maiorescu, ale medicilor de la Leidersdorf, unde Eminescu era internat după declanșarea bolii constituie uneori documente extrem de interesante, edificatoare pentru calitatea sufletească a emitenților (găsim aici o Henriette bolnavă și cu accese de egoism dar capabilă și de gratitudine față de Maiorescu și toți cei ce se îngrijeau de soarta nefericitului ei frate), găsim o mână de oameni - Maiorescu, Emanoil Gregorovitza, Arthur Hyneck, fostul coleg de gimnaziu al poetului, îngrijorați în mod real de soarta lui Eminescu
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
le folosește. Iar lucrurile nici nu ar putea sta altfel dacă ne gîndim că avem de-a face cu un romancier-semiotician, profesor de teorie literară, abil cunoscător al modului în care funcționează mecanismele de producere și de receptare a literaturii, capabil să probeze demonstrativ orice rețetă narativă. În Baudolino, rețeta ar fi aceea a romanului picaresc și a basmului, condimentată evident, cu ingrediente ce țin de "bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în secolul al doisprezecelea p. Ch., cînd împărat al
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
felurite, studii, cercetări, culegeri de date biografice etc. Hamletologia... Despre actorul-autor se potrivește - în portretul intelectual ce i se poate schița - aprecierea, lăsînd de-o parte orice ierarhie de valori, că avem de-a face cu un artist al cuvîntului capabil "să vadă idei", să vizualizeze ceea ce se rostește pe scenă, deci puterea cuvintelor și forța imaginii, o explorare interioară plecînd de la audibil la vizibil, prin ce auzi și îți imaginezi, prin efectul trompe-l'oeil. În cazul dramaturgului insular este
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]