1,805 matches
-
efectuate cu cardul, riscul investițiilor, măsura în care serviciile bancare și financiare susțin eficiența afacerilor, transparența instituțiilor financiare, reglementările financiare și bancare, factorii de risc în sistemul financiar), eficiența pieței bursiere (măsura în care bursele asigură o finanțare adecvată companiilor, capitalizarea bursei de valori, valoarea tranzacționată pe piețele bursiere, companiile autohtone listate la bursă, indicele bursier, drepturile acționarilor), managementul finanțelor (accesibilitatea creditelor pentru întreprinderi, capitalul de risc, măsura în care datoriile întreprinderilor le influențează capacitatea de a concura); - practicile de management
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
ale datoriilor/cheltuieliloră, maniera În care acestea sunt săvârșite necesită creativitate și cunoașterea În profunzime a subtilităților de ordin contabil. Însă, atât prin Înregistrarea unor active fictive sau venituri realizate În mod artificial, cât și prin nerecunoașterea unor datorii sau capitalizarea unor costuri rezultă o supradimensionare a capitalurilor proprii, cu impact asupra poziției financiare, asupra bonității În fața creditorilor și atractivității pentru eventualii investitori. Din punctul de vedere al utilizării partidei duble În contabilitate pentru Înregistrarea operațiunilor financiare, raportarea financiară frauduloasă implică
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sfârșitul exercițiului financiar, creșterea nejustificată a perioadelor de Încasare a creanțelor către clienți (ACFE, 2011, p. 1.311ă. Că Recunoașterea necorespunzătoare a activelor poate avea loc În momentul intrării acestora În gestiunea firmei (inclusiv la nivelul recunoașterii unor creanțe, al capitalizării unor cheltuieli și al clasificării unor activeă, inventarierilor, În cazul reevaluărilor periodice și al operațiunilor de consolidare a situațiilor financiare (ACFE, 2011, pp. 1.311-1.315ă. Pornind de la regulile privind evaluarea activelor, fraudele se pot produce și atunci când unele active
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2003, p. 91ă. În prezent, există o practică a firmelor de recunoaștere a acestor diferențe sub forma cheltu ielilor de cercetare-dezvoltare care pot fi supuse amortizării (Zack, 2009, p. 82ă. Cheltuieli privind Recunoașterea necorespunzătoare a activelor apare și În situația capitalizării incorecte a unor cheltuieli. De cele mai multe ori, capitalizarea unor astfel de cheltuieli se realizează prin Încorporarea dobânzilor aferente Împrumuturilor. În acest caz, contrar IAS 23 (Costurile Îndatorăriiă, costurile aferente unor Împrumuturi sunt recunoscute ca elemente de activ, (IASB, 2010, pp.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a firmelor de recunoaștere a acestor diferențe sub forma cheltu ielilor de cercetare-dezvoltare care pot fi supuse amortizării (Zack, 2009, p. 82ă. Cheltuieli privind Recunoașterea necorespunzătoare a activelor apare și În situația capitalizării incorecte a unor cheltuieli. De cele mai multe ori, capitalizarea unor astfel de cheltuieli se realizează prin Încorporarea dobânzilor aferente Împrumuturilor. În acest caz, contrar IAS 23 (Costurile Îndatorăriiă, costurile aferente unor Împrumuturi sunt recunoscute ca elemente de activ, (IASB, 2010, pp. A.560-A.577ă, evitându-se astfel prezentarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
316ă. Dă Mascarea unor datorii sau cheltuieli are ca principal efect subevaluarea acestora, cu scopul prezentării, În mod denaturat, a poziției și performanței financiare superioare a firmei. Acest lucru se poate realiza prin omisiunea Înregistrării unor datorii/cheltuieli sau prin capitalizarea unor cheltuieli (ACFE, 2011, p. 1.319ă. Îmbunătățirea artificială a rentabilității economice, prin ajustări În sens pozitiv ale rezultatului curent, poate fi realizată și prin Încadrarea frauduloasă a unor tranzacții economice aferente activității din exploatare la categoria extraordinare (ACFE, 2011
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
ale indicatorului Cex4 indică posibilitatea apariției unor eventuale fraude pe baza angajamentelor (accrualsă aflate la Îndemâna managerilor (Penman, 2007, p. 624ă. În condițiile În care nu sunt semnalate manipulări la nivelul fluxurilor de trezorerie din exploatare, realizate prin amânarea unor plăți, capitalizarea unor cheltuieli de cercetare-dezvoltare sau utilizarea abuzivă a operațiunilor de factoring (Penman, 2007, p. 352ă, manipularea cheltuielilor din exploatare conduce la creșterea activului net contabil și determină o descreștere În timp a valorii indicatorului Cex5 (Penman, 2007, p. 624ă. Diminuarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
conduc la diminuarea rentabilității economice a firmei. O valoare netă contabilă mai mare decât valoarea de piață poate proveni din manipularea activității de reevaluare, atunci când valoarea activului este dificil de determinat, mai ales În cazul unor active necorporale, sau prin capitalizarea abuzivă a unor cheltuieli, acestea fiind incluse În valoarea activului evaluat (Penman, 2007, p. 626ă. În cadrul misiunii de audit, lista ratelor și indicatorilor financiari care pot semnala prezența fraudei nu este una exhaustivă, auditorul financiar având posibilitatea de a utiliza
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
achiziția de bunuri și servicii, plata acestora, restituiri de bunuri și reducerile comerciale și financiare obținute (Arens și Loebbecke, 2006, p. 664ă. Schemele de fraudă care pot fi Întâlnite la nivelul acestui ciclu vizează: recunoașterea incorectă a unor cheltuieli și capitalizarea acestora, subevaluarea sau neînregistrarea unor datorii, comenzile și plățile neautorizate (Messier et al., 2008, p. 363ă. Dintre ratele financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit se pot enumera: ratele de rentabilitate economică și comercială, ratele
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Împrumuturile obligatare, dobânzile acumulate, capitalul social și propriu (acțiuni ordinare și privilegiateă, profiturile nerealizate, dividendele de plătit (Arens și Loebbecke, 2006, p. 675ă. Principalele riscuri de apariție a fraudelor financiare pot fi reprezentate de Înregistrarea necorespunzătoare și subevaluarea unor datorii, capitalizarea incorectă a cheltuielilor reprezentând costurile Îndatorării, emiterea de noi acțiuni, tranzacțiile cu propriile acțiuni și manipularea pieței, plata frauduloasă a dividendelor (Messier et al., 2008, pp. 530-531, 535-536ă. La nivelul acestui ciclu, ratele financiare care pot fi aplicate sub forma
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
incertitudine În proiectele de dezvoltare socială. Capitalul social implicat În rețele poate așadar bloca capitalul cultural implicat În instituții; din această inconsecvență a capitalurilor rezultă patternuri incoerente de mobilizare a acțiunii și dezvoltare socială. Rețelele sociale facilitează cooperarea socială, permițând capitalizarea resurselor sociale necesare mobilizării acțiunilor individuale și colective. Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională și culturală. Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cheltuielilor ca urmare a retragerii finanțării guvernamentale” (p. 87Ă. Referitor la pensii, regândirea sistemului de protecție socială este realizată prin prisma evoluției demografice care este caracterizată printr-o sintagmă sugestivă: „șocul demografic”. Soluția o reprezintă punerea în practică a „principiului capitalizării” și promovarea sistemului de pensii suplimentar, în vederea elaborării unor strategii alternative care să ofere soluții eficiente „fenomenului de creștere a gradului de încărcare a sistemelor redistributive, care să absoarbă” creșterile rezultate de dezechilibrul generat de scăderea numărului de persoane active
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
obiectiv, cu programul sprijinit de F.M.I., urmărește: consolidarea în continuare a politicii fiscale pentru a reduce nevoile de finanțare ale Guvernului și pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru intrarea în zona euro; menținerea unei capitalizări adecvate a băncilor și lichidităților suficiente pe piața financiară națională; aducerea inflației la intervalul țintit de B.N.R. și să o mențină în acest interval; asigurarea unei finanțări externe adecvate și îmbunătățirea nivelului de încredere în perspectivele economiei românești. În perioada
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
În România strategia preferată este una de protecție a statului și a indicatorilor săi macroeconomici împotriva propriilor săi angajați. În Programul de măsuri anticriză au fost cuprinse achitarea datoriilor generale, reducerea achizițiilor de bunuri în sectorul public, neimpozitarea profitului investit, capitalizarea C.E.C. și Eximbank care va permite acestor bănci să acorde credite celor interesați, măsuri ce se regăsesc în multe din actele normative adoptate în această perioadă de criză. Plătirea datoriilor și reducerea cheltuielilor sunt măsuri de politică economică normală și
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
schimbărilor operate. • Lipsa bilanțurilor și a evaluărilor Sectorul public românesc a rămas mult timp departe de preocupările de evaluare a impactului acțiunilor sale. Același lucru s-a întâmplat și în cazul schimbărilor: bilanțurile formale, riguroase sunt rare. Din cauza acestui fapt, capitalizarea și activarea schimbărilor întreprinse nu sunt câtuși de puțin posibile, ceea ce le fragilizează inevitabil. • Diagnostice incomplete Calitatea unei strategii de schimbare se bazează, în mare parte, pe calitatea analizelor prealabile. Cu toate acestea, nu rareori este cazul că, în cadrul sectorului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea valorii / 252 Elemente de dispută / 258 Capitolul 12: Cultura în calitate de "câmp" / 269 Procesul istoric de autonomizare a "culturalului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deține, în același timp, și pe acela al consacrării legitime. Aici, decizia și alegerea politice ne plasează în zona proceselor și a operațiilor, adică a patrimoniului pe cale de constituire prin acțiunea statului. Trei timpi și trei dispozitive sunt specific culturale: capitalizarea, protejarea și valorizarea. Acestea funcționează ca idealurile tipice weberiene. Și, la fel ca acestea din urmă, nu se întâlnesc niciodată în stare pură, ci formează îmbinări. Nu există capitalizare fără protecție și valorizare; conservare fără protejare; protejare fără valorizare. Acești
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin acțiunea statului. Trei timpi și trei dispozitive sunt specific culturale: capitalizarea, protejarea și valorizarea. Acestea funcționează ca idealurile tipice weberiene. Și, la fel ca acestea din urmă, nu se întâlnesc niciodată în stare pură, ci formează îmbinări. Nu există capitalizare fără protecție și valorizare; conservare fără protejare; protejare fără valorizare. Acești trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
protejare fără valorizare. Acești trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în momentul în care erau scoase în evidență marile descendențe agrare, în raport cu o țărănime lipsită de pământ), apoi, prin individualizarea raportului cu proprietatea, cuvântul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trei timpi constituie o metaregulă de conduită a statului, care, ca urmare a descentralizării, se găsește reluată și împărtășită de colectivitățile locale în căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în momentul în care erau scoase în evidență marile descendențe agrare, în raport cu o țărănime lipsită de pământ), apoi, prin individualizarea raportului cu proprietatea, cuvântul "capital" (sub toate formele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
semnificația din aceste două surse semantice (moștenire de drept și muncă acumulată), fără să se confunde nici cu receptarea (statutul), nici cu dobândirea (meritul). • De la capitalul privat la patrimoniul public: transmiterea fără obligativitatea posesiei Sunt ușor de identificat modalitățile de capitalizare ale unui particular în regim capitalist: "Capitalul se formează prin constrângerea ascetică de a face economii, [în timp ce] năzuința spre câștig golită de sensul ei etico-religios încearcă astăzi să se asocieze cu pasiunile pur mondene care nu arareori îi imprimă de-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
proprietatea cuiva. În schimb, mult mai delicată este conceperea formelor și modalităților specifice patrimonializării și transmiterii bunurilor colective capitalizate, când o colectivitate precum statul ar putea fi subiectul juridic și, prin urmare, actorul principal (protector, conservator, restaurator). Din perspectiva acestuia, capitalizarea și patrimonializarea bunurilor nu implică obligatoriu posesia (în Franța, numeroase bunuri clasate și protejate rămân proprietatea privată a deținătorilor lor). În afară de asta, "Pe transmitere se fondează toate analogiile patrimoniale: se spune despre un monument public că este un patrimoniu deoarece
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]