1,971 matches
-
acela care simte nevoia respectului față de sine. Μ Actul moral nu trebuie judecat În sine, ci prin motivațiile care-l determină: astfel, putem afla că el a fost comis de cineva din teamă de pedeapsă, din obișnuință, din Întâmplare, din capriciu sau din convingere. Μ Toți simțim nevoia de inefabil, de sacru, de divin și poate că idealul la care fiecare dintre noi ne gândim, mai mult sau mai puțin, nu este altceva decât copilul preferat al acestei nevoi. Μ Exigența
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
realitatea, devenind plini de sine și disprețuitori. Μ Logicienii spun că cel mai complicat și, totodată, imprevizibil rebus căruia trebuie să-i facem mereu față sunt capcanele Întinse de raționalizările egoiste din gândire; psihologii, că este inima cu trăirile și capriciile ei incandescente și imprevizibile; iar sociologii, că nimic nu egalează viața, cu hățișurile și compromisurile ei de tot felul. Μ Mustrarea de sine și căința Îi sunt date omului nu pentru a ajunge la un sentiment de blazare sau de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
permanentele deliberări și indecizii pe marginea conflictului afectiv ambivalent apărut? Acest „altfel” acoperă un conținut afectiv superior prin trăiri, care prezintă pericolul de a-l face să se impună tot mai mult În cadrul disputei, sau se Întemeiază mai mult pe capricii sau orgolii bărbătești de moment, și atunci este dătător de speranță Într-un nou Început? Μ - De ce credeți că băiatul dumneavoastră a trântit ușa apartamentului și a plecat, Întorcându-se seara târziu, fără să spună unde s-a dus și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
regulă, anticamera calomniei. Μ Auzim adesea pe câte unii spunând: „Lucrul acesta este al meu, pot să fac ce vreau cu el”. Pentru astfel de oameni, proprietatea nu poate fi, așadar, decât la bunul lor plac: o folosesc după patimile, capriciile, egoismul lor. Dar și proprietatea personală trebuie respectată (nu putem lăsa, de exemplu, pământurile În paragină, sau risipi Întregul salariu Într-o noapte la pocher sau la ruletă, În timp ce acasă copiii se zbat În lipsuri). A-ți respecta proprietatea Înseamnă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
apa este totuși un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apă parcă n-ar exista legi; este "ceva altfel" în lumea substanțelor. În natura și în experiențe ea nu se comportă la fel ca alte substanțe. Dar, datorită capriciilor ei, viața a putut să se dezvolte și să existe în apă. Prima anomalie: dacă ținem seama de structura ei chimică și de categoria de substanțe din care face parte, apa ar trebui să se topească și să fiarbă la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
RL, 1969, 50; Ilie Constantin, George Alboiu, „Drumul sufletelor”, RL, 1970, 29; Lucian Raicu, G. Alboiu, „Drumul sufletelor”, RL, 1970, 35; Nicolae Manolescu, G. Alboiu, „Drumul sufletelor”, CNT, 1970, 38; Poantă, Radiografii, I, 227-230; Simion, Scriitori, I, 176-179; Ioan Buduca, „Capricii involuntare”, AFT, 1979, 12; Grigurcu, Poeți, 325-328; Doina Uricariu, Un sofist printre critici, LCF, 1980, 9; Ulici, Lit. rom., I, 169-172; Dicț. scriit. rom., I, 30-31; Popa, Ist. lit., II, 312-313. M.Vs.
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
celelalte culegeri de versuri publicate în timpul vieții, Eu, Meșterul Manole, Poeme (1968), Caprichos (1970), Schițe iconografice (1973), Guernica (1974), Zeu orb cu flori (1982), arată o largă disponibilitate pentru experiențele de ordin formal. Poemele, realizate fie ca scurte compoziții libere („capricii”), ca experimente în stil avangardist („schițe iconografice”) sau în forme fixe (sonetul), fie ca piese de largă respirație (poemul dramatic în versuri), atrag atenția atât prin vigoarea și echilibrul unora, cât și prin aplecarea spre jocurile de cuvinte și retorismul
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
de o anumită dezabuzare, de convingerea că lupta socială e inutilă. De altfel, M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
decadentă. Pentru M. poezia nu e un scop în sine, ceea ce contează este grăuntele de plaisir din ea și preocuparea cvasibarocă de a nu o lăsa să piară ,,pre limba ei”. SCRIERI: Tudor Ardeleanu, București, 1926; O legendă, București, 1927; Capricii, București, 1929; Poezii antipoetice, București, 1933; Coarde vechi și noi, București, 1936; Poeme în limba păsărească, București, 1936; Poeme balcanice, București, 1936; Piele de cerb, București, 1937; Domnul Decan, București, 1939; Egoistul, București, 1939; Oglinda fermecată sau Divina recreațiune, Craiova
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
cântă despre sine (2002), și poezia meditativă, de concentrare a ideii și imaginii. SCRIERI: Insula, București, 1973; Corabia de fosfor, București, 1976; Umbra fluviului, București, 1979; Enisala, București, 1980; Distanța dintre mine și un iepure, București, 1983; Geamandura, București, 1985; Capriciu pentru cele patru vânturi, București, 1986; Îngeri și banjouri, București, 1998; Marțea canonului, București, 2001; Sufletul cântă despre sine, Drobeta-Turnu Severin, 2002. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Corabia de fosfor”, CL, 1977, 4; Dan Alexandru Condeescu, Nostalgii dunărene, LCF, 1979, 39
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
sunt rodul muncii ori norocului, Însă nici una, nici celălalt nu ajung pentru a le susține zidurile”. Italo Calvino - Orașe invizibile Nici un oraș utopic nu ajunge să fie construit exact așa cum l-a proiectat arhitectul-profet. La fel cum silvicultorul este supus capriciilor unei naturi imprevizibile și scopurilor divergente ale angajatorului său și ale celor care au acces la pădure, și urbanistul trebuie să facă față gusturilor și mijloacelor financiare ale celor care Îl angajează, precum și rezistenței opuse de constructori, lucrători și locuitori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
păstrarea unei oarecare diversități. Combinația dintre interesele lor generale și preocuparea pentru găsirea hranei Îi determina să selecteze și să protejeze multe soiuri locale. Variabilitatea genetică a culturilor lor prezenta o anumită garanție implicită Împotriva secetei, inundațiilor, bolilor, paraziților și capriciilor climatice sezoniere. Un agent patogen poate afecta unul dintre soiuri, dar nu și altul; unele rezistă bine la secetă, altele la umiditate, unele preferă solurile argiloase, altele pe cele nisipoase. Făcând mai multe „pariuri” prudente, fin adaptate la condițiile microlocale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pune mai multe probleme decât ordinea naturală ce permite unui stejar sau a unui pițigoi să treacă cu bine peste această lună” Wendell Berry, The Unsettling of America Majoritatea elementelor programelor de dezvoltare statală au fost mai mult decât simple capricii ale unor elite puternice. Chiar și campania de creare a satelor planificate din Tanzania a făcut multă vreme obiectul unei analize agro-economice aparent solide. Planurile de introducere a unor culturi noi precum bumbacul, tutunul, arahidele și orezul, precum și proiectele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
durerea (hedonismul), să reducă studiul eticii la o știință naturală pură, la o analiză a „fiecărei Împrejurări ce Îl poate influența pe individ. Fiecare circumstanță va fi observată și inventariată și nimic... nu va fi lăsat În voia sorții, a capriciilor sau a unei discreții necontrolate. Totul va fi ținut sub observație și Înregistrat În funcție de dimensiuni, număr, greutate și unitate de măsură”. Chiar și soarta (tuche), pe care tehne-ul era menit să o stăpânească, a ajuns, În cele din urmă, să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bazează În mare măsură pe fina analiză făcută de Lowood. Cea mai notabilă excepție de la această regulă o constituie atenția deosebită acordată „vânatului nobil” (de exemplu, cerbii, mistreții sau vulpile) și protejării habitatului acestuia. Nu este vorba doar de un capriciu al epocii premoderne, dacă ne gândim la enorma importanță socială a vânătorii pentru „monarhi” recenți precum Erich Honeker, Nicolae Ceaușescu, Gheorghi Jukov, Władzsław Gomułka și mareșalul Tito. John Evelyn, Sylva, or a Discourse of Forest Trees, Londra, 1664, 1679, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
construcția teoriei. Putem cu ușurinț) s) admitem c) statele sunt în realitate actori intenționali neunitari. Statele urm)resc numeroase finalit)ți, care sunt adesea ambiguu formulate și contradictorii. Ele fluctueaz) odat) cu schimbarea direcțiilor politicilor interne, c)zând sub influența capriciilor unei clase schimb)toare de lideri politici și fiind determinate de rezultatele luptelor birocratice. Ins) toate acestea au fost dintotdeauna binecunoscute, ele nespunându-ne nimic despre meritele teoriei balanței de putere. O alt) confuzie este asociat) cu cea de-a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unuia precum Chamberlain. De vreme ce acest lucru este adev)rât, s-ar putea p)rea c) ne afl)m în poziția inconfortabil) de a ne baza pe moderația, curajul și bunul simț al celor care dețin poziții de putere. Date fiind capriciile omenești și impredictibilitatea reacției indivizilor fâț) de evenimente, am putea avea sentimentul c) singurul mijloc care ne mai st) la îndemân) este s) ne cufund)m în rug)ciune. Putem totuși s) ne consol)m la gândul c), asemeni celorlalți
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1968; Captivitatea cercului, București, 1970; Scrisori neexpediate, București, 1978; Opinii despre durere, București, 1980; Inima ca un pumn de boxeur, București, 1982; Piața cerului, București, 1986; Cântece, București, 1989; Săpunul lui Leopold Bloom, București, 1993; Dactilografa de noapte, București, 1996; Capricii periculoase, București, 1998; Spitalul manechinelor, București, 1998; Inima ca un pumn de boxeur, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; Sexagenara și tânărul, București, 2000; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, București, 2001; Autobuzul cu cocoșați, București, 2002; Lebăda cu două intrări
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
377-380; Cristea, Fereastra, 196-200; Gheorghe Grigurcu, Poezia nefeminină a Norei Iuga, VR, 1990, 6; Ștefan Melancu, „Săpunul lui Leopold Bloom”, APF, 1993, 6; Ioana Pârvulescu, Concentrat de femeie, RL, 1993, 34; Gheorghe Grigurcu, Porunca inimii, RL, 1998, 45; Irina Petraș, Capricii, APF, 1998, 12; Dicț. scriit. rom., II, 659-660; Alex Ștefănescu, Întâmplări în suprarealitatea imediată, RL, 2000, 26; Alex. Ștefănescu, Câtă cultură, atâta sinceritate, RL, 2000, 46; Cistelecan, Top ten, 167-170; Iulian Băicuș, Doamna cu licorna, RL, 2001, 16; Dicț. analitic
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
martie 1899 cu poezia Și toate, semnată V. George, și Ion Barbu, al cărui debut are loc în ultima serie a revistei, la 28 septembrie 1918, cu poezia Ființa. Proza publicată aici rămâne remarcabilă îndeosebi prin Al. Macedonski: Palatul fermecat, capriciu fantezist de mare strălucire metaforică, Casa cu nr. 10, pătrundere în universul lucrurilor mărunte, Dramă banală, impunătoare prin pictura de moravuri și tipice tablouri de interior, și prima parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade, Bonifaciu
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
și compromise ori corupți de Putere), CNSAS a funcționat defectuos și nu a izbutit să producă efectul râvnit inițial, În ciuda dorinței explicite a altor membri ai săi de a da lucrurile În vileag și de a nu mai depinde de capriciile Serviciului Român de Informații, instituția care furniza fostele dosare de Securitate ale românilor. Dacă membrii onești ai CNSAS vor fi Înlăturați din varii motive, rămânând În funcție doar cei duplicitari, instituția Își va pierde total credibilitatea, devenind mai degrabă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
corespunzătoare, propagandă, Învățământ. Eu, spre deosebire de Marius, cred că, dincolo de toate schimbările ideologice și doctrinare, există un fir roșu foarte puternic În societatea comunistă, În stalinismul care, declarat sau nu, reînvie periodic. Consider anii ’80 ca o formă de neostalinism. Dincolo de capriciile și mișcările uneori bezmetice de la vârful aparatului comunist, viața doctrinei, a propagandei, a mijloacelor de reeducare sunt destul de coerente, din păcate. Încă o problemă. Ruxandra, tu fixezi revoluția din 1989 ca un Început al contra-reeducării. Te Întreb Însă: crezi că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
energic, incandescent atât în desfășurarea viziunilor ideale, cât și în prăbușirile în lutul realității. De aceea, nostalgia vârstei revolute, pure, a copilăriei este secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare) de condiție umană supusă legii supreme a stingerii. Chiar tendința evaziunii în iluzoriu și himeric, deja schițată, apare ca o revanșă în imaginar a eului macedonskian, lovit și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
București, 1982; Caiet pentru..., București, 1984; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1986; Dimineața devreme, București, 1987; Seara târziu, București, 1988; ed. București, 1998; Într-o dimineață de toamnă. Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor, București, 1989; Capricii și treceri cu gândul prin spații, București, 1994; Caragiale, București, 1996; Oameni și umbre, glasuri și tăceri, București, 1996; ed. 2, postfață Matei Călinescu, Iași, 2003; Șapte povestiri fără una, București, 1997; Întâlniri, București, 1997; În istorie, în politică, în
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
performanță în returnarea lor. Banii băncilor încep să dispară în „gaura neagră” pe care o reprezintă activitatea industrială. În același timp, ei se asigură, de asemenea politic, că instituția falimentului industrial nu funcționează. În scurt timp, băncile devin dependente de capriciile referitoare la plăți ale managerilor industriali. Sistemul arieratelor, adică voința politică a conducătorilor industriali de a nu-și respecta angajamentele de plată, începe să aducă treptat sistemul bancar sub decizia managementului industrial. Singura apărare a băncilor în acest context este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]