3,744 matches
-
privilegiate a intrat într-o fază critică în timpul domniei lui Venceslav al IV-lea (1378-1419), care nu numai că nu a reușit să înfrângă rezistența marilor seniori, uniți din 1394 într-o Ligă, dar a fost ținut de două ori captiv (1394 și 1401)351. În consecință, regimul stărilor s-a consolidat: un Consiliu permanent format din nobili și episcopi supraveghea și aproba hotărârile regelui. Încercările lui Venceslav al IV-lea de a redobândi prerogativele monarhice au fost umbrite de "războaiele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cunoscător al esteticilor (în particular) moderne și postmoderne. În textele fără titlu, numerotate simplu, sunt mai întâi invocați sau interpelați Ulyse și Calypso, Don Quijote și copiii lui Faust, Achim Von Arnim și Creangă, Dostoievski și Bulgakov, Muzil și Freud. Eroul captiv în atelier... redă apoi succint și interpretează cu gust detalii biografice (mai mult sau mai puțin picante, în orice caz revelatorii din perspectiva impactului asupra operei) și programe artistice (acestea din urmă, fără excepție, definitorii pentru istoria artelor universale). Rând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
avalanșa năucitoare de versuri asemănătoare acestor liminare Concluzii la regele Thanatos se încheagă, în orice caz, o mitologie barocă a textului conceput din cuvinte care, odată zămislite, "se preschimbă în/ adâncuri", adâncuri de care scribul este deopotrivă oripilat și fascinat. Captiv, de voie, într-un teritoriu monstruos, el trudește, fără să se sature, la mecanismul de producere a textului care să salveze ființa de propriii demoni, între care cel mai înspăimântător pare a fi o solitudine radicală, specifică secolului ce abia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să-și/ afle materia sufletului...)/ din marea moartă/ din gurile universului/ din macerațiile destinului..." (***). Avatarii instanței auctoriale (de la Bufonul cu "masca și aripa de inorog" sau creatura anamorfotică, "jumătate cap de cal; jumătate lasou" ce crește din carte, la nebunul captiv în bibliotecă sau la adoratul "Celălalt Borges") se adâncesc cu voluptate sau cu furie în ceremonialuri textualiste stranii, care să le faciliteze accesul În țara Verbului, Eutopia, sau în "țara de stele", Magnezia (descrisă într-un exercițiu cu mai mulți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
române de azi pe mâine Nu mai este mult/ până mă veți vedea plutind/ într-o pasăre de aur/ peste burgul de aur/ prin ploaia de aur/ într-un regal dezechilibru,/ Cu mâinile și picioarele retezate// și, laolaltă cu lupii captivi/ veți înțelege alchimistul/ îngenuncheat în inimă") justifică doar parțial estetismul sui generis al poetului ieșean, putând fi mai degrabă citite într-o cheie subversivă. În orice caz, lumea poetică a lui Lucian Vasiliu pare a se construi conform aceluiași principiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Reglementare în Domeniul Energiei (2012), Metodologie pentru aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (2001), Ordin nr. 124 din 04/06/2001 privind aprobarea prețurilor reglementate pentru consumatorii captivi din sectorul gazelor naturale Baker, D., Bridges, D., Hunter, R., Johnson, G., Krupa, J., Murphy, J., Sorenson, K. (2002), Guidebook to Decision-Making Methods, WSRC-IM-2002-00002, Department of Energy, USA, http://kscsma.ksc.nasa.gov/Reliability/Documents/ Decision Making Guidebook 2002 Dept of Energy.pdf, accesat la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
preocupat exclusiv de procurarea plăcerilor și a utilității maxime; un homo faber în vecinătatea celui dintîi, abstras din realitatea imediată și devotat în mod absolut științei și tehnicii; un homo ludens, dedat jocului vieții și jocului lumii; un homo videns, captiv aparențelor televizuale, sau un homo religiosus, aflat în permanenta căutare și sub binecuvîntata revelație a adevărului absolut. Într-o proporție variată, după vremuri și după lume, toate aceste imagini coexistă în chipul omului real, afirmă și argumentează scrierile colegului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statului rus sunt veritabile sate potemkiene postmoderne. Pînă la ultimele alegeri prezidențiale, Putin a fost singurul actor politic care conta în Rusia. O birocrație enormă lucra în favoarea sa și aștepta ca "țarul" să ia deciziile. De fapt, el a devenit captivul respectivei birocrații. Este de văzut dacă Medvedev, mai liberal, va schimba ceva. Cît timp va fi el doar omul lui Putin? Cred că doar un an-doi, după care va începe să se distanțeze. Nu cred în ipoteza potrivit căreia el
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prin eliminarea nenaturală a regelui de drept de la vîrful ei!). E mult pentru un adolescent. Din această clipă, Hamlet intră în degringolada tragică, uimind prin inconsecvența comportamentală, caracterul ezitant și filozofia sterilă pe care le propagă. În fond, el rămîne captiv între cultura ideală (pe care a visat-o ca tînăr) și cea reală (pe care o trăiește ca adult). Între ele se duce devastatorul război tragic. Tot pe un conflict cultural se construiește și tragedia din Othello. Maurul venețian ne
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
astfel, să-și prelungească!) puterea din planul real (al exercitării sale) într-unul simbolic (al acceptării ei docile de către ceilalți). Două mentalități intră, prin urmare, în coliziune: cea a puterii de facto și cea a puterii de iure. Lear e captiv, în mod tragic, în aria lor de interacțiune, unde reperele sînt ilizibile, iar opțiunile imposibile. El rămîne un rege fără regat, părăsit de apropiați, trădat de fiicele moștenitoare și de supuși. "Nimicul" inaugural al Cordeliei se răsfrînge asupra sa precum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acolo unde, în interiorul unui zid, Montresor pretinde că s-ar găsi mult-căutatul recipient bahic. Fortu-nado introduce, lacom, mîna în nișa indicată, iar Montresor îl "prinde" de cealaltă cu un lanț (ce iese din zid) dinainte pregătit. Bufonul beat este, finalmente, captiv și pare crucificat pe perete. Liniștit, Montresor îl zidește de viu, utilizîndu-și destoinic mistria. Scena execuției rămîne enigmatică. Victima e tăcută, nu pare să protesteze ori să se agite în vreun fel. Ebrietatea își spune cuvîntul sau, poate, degustătorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
glorie a filmului vorbit, îl margina lizează pe Hobby, determinîndu-l să se refugieze (aidoma altor personaje create de Fitzgerald) în alcool. Nu mai are colaborări semnificative, oamenii l-au uitat, iar situația sa financiară a devenit critică. Eroul pare astfel captiv în singura lume care îi e familiară (pierde vremea prin birourile marilor case de producție și prin barurile de pe lîngă studiourile de filmare). Fitzgerald și-a dorit aceste secvențe cu Hobby ca pe niște episoade dintr-o comedie de moravuri
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
atare, orice eveniment (prezen tat ca "real" în roman) trebuie privit cu circumspecție. Ideea a dus la aprecierea controversatului American Psycho (interzis, în unele țări și chiar în unele state americane, pentru violența sa!) drept relatarea ficțională a unui psihopat captiv în interiorul viziunilor sale morbide (Patrick Bateman, naratorul-protagonist, ne povestește, cu amănunte terifiante, multitudinea de crime săvîrșite într-un fel de transă psihotică; funcționar de bancă în timpul zilei, el devine un Mr.Hyde postmodern noaptea, ucigînd femei frumoase, parteneri de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pregăti o nouă lovitură. Prin forța împrejurărilor, Henry Wilt devine instrumentul de lucru al polițiștilor, fiind folosit pentru scoaterea criminalei afară din casă. Ca și în primul roman al seriei, lucrurile degenerează aberant, intrînd, nonșalant, pe făgașul burlescului. Wilt rămîne captiv la etajul unu al propriei locuințe, alături de Irmgard/Gudrun (surprinsă în momentul cel mai nepotrivit cu putință, atunci cînd tocmai făcea un duș), iar gemenele familiei sînt prizoniere în pivnița casei. Parterul e ocupat de partenerii înarmați ai lui Gudrun
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pînă la indistincție) devin anul 1984 (cînd, tehnic judecînd lucrurile, se desfășoară acțiunea) și, să-i zicem, "cronotopul" suprareal, intervalul imaginar 1Q84, unde spațiul și timpul sînt proiectate în ficțional. Litera Q, din structura denominării segmentului temporal, desemnează deruta personajelor captive între cele două falii existențiale -, trimițînd, totodată, abreviat, la sintagma englezească Question mark/Semn de întrebare. Protagoniștii Tengo (profesorul de matematică-prozator) și Aomame (tînăra instructoare de sport, ajunsă asasină plătită) pendulează, constant, inițial fără, însă, ulterior, cu voia lor, între
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
singură poeții". 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 E de la sine înțeles că, pentru a crea o lume imaginară, autorul textului are nevoie, înainte de orice, de o lume reală, dar, mai ales, are nevoie de libertate. Făcându-se captiv literei, autorul se face captiv însă realității textuale, creând astfel o lume nouă, care, fiind vorba despre artă, este, de obicei, mai frumoasă decât lumea existentă deja. "Lumea pe care am văzut-o eu este, sunt sigură, mai frumoasă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blandiana, în contextul Generației '60 E de la sine înțeles că, pentru a crea o lume imaginară, autorul textului are nevoie, înainte de orice, de o lume reală, dar, mai ales, are nevoie de libertate. Făcându-se captiv literei, autorul se face captiv însă realității textuale, creând astfel o lume nouă, care, fiind vorba despre artă, este, de obicei, mai frumoasă decât lumea existentă deja. "Lumea pe care am văzut-o eu este, sunt sigură, mai frumoasă decât adevărata lume"32, susține Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
194. * La o primă analiză retorică a scrierilor sale, Ileana Mălăncioiu pare greu de înțeles, conducând cititorul către o lume a sumbrului, în care sufletul joacă rolul primordial, în încercarea lui de a scăpa de închisoarea lumii în care devine captiv. Fără a considera mintea și spiritul drept două forme paralele de trăire, Ileana Mălăncioiu nu îi acordă uneia, mai multă importanță, în defavoarea alteia. Punerea rațiunii, înaintea sensibilității, dar și a sensibilității, în fața rațiunii, face din opera acesteia un amestec interesant
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
române. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 1997, XI, 352 p. SOROHAN, Elvira. Introducere în istoria literaturii române. Ediția a 2-a. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 1998, XII, 352 p. SOROHAN, Elvira. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999, 192 p. SOROHAN, Elvira. Dimensiunea pragmatică și modelajul uman. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 101-138. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Geneza personajului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
publicat în Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. BARBU, Marian. Jurnalul nefericirii ontologice: Ion D. Sîrbu un dosar deschis. În: Mozaicul (Craiova), 3, apr.-mai 2000, nr. 4-5, p. 27. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești note pe marginea unei cărți de excepție. În: Contemporanul ideea europeană, 10, 30 nov. 2000, nr. 46, p. 7. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 1998. CREȚU, Nicolae. Jurnalul "de sertar" și "athanorul" comunist. În: Convorbiri literare, 134, mart. 2000, nr. 3, p. 28. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CRISTEA-ENACHE, Daniel. Ion D. Sârbu: jurnalul libertății. În: Adevărul literar și artistic, 9, 14 nov. 2000, nr. 544, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CURTICĂPEANU, Doina. Urcarea "muntelui alb
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CRISTEA-ENACHE, Daniel. Ion D. Sârbu: jurnalul libertății. În: Adevărul literar și artistic, 9, 14 nov. 2000, nr. 544, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CURTICĂPEANU, Doina. Urcarea "muntelui alb". În: Familia (Oradea), 36, mart. 2000, nr. 3, p. 30-33. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999; Lelia Nicolescu. Ion D. Sîrbu despre sine și lume. Craiova
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2000, nr. 544, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CURTICĂPEANU, Doina. Urcarea "muntelui alb". În: Familia (Oradea), 36, mart. 2000, nr. 3, p. 30-33. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999; Lelia Nicolescu. Ion D. Sîrbu despre sine și lume. Craiova: Scrisul Românesc, 1999; Ioan Lascu. Un aisberg deasupra mării. Craiova: Ramuri, 1999. GRIGURCU, Gheorghe. Un spirit captiv. În: România literară, 33, 12 iul. 2000, nr. 27, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 30-33. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999; Lelia Nicolescu. Ion D. Sîrbu despre sine și lume. Craiova: Scrisul Românesc, 1999; Ioan Lascu. Un aisberg deasupra mării. Craiova: Ramuri, 1999. GRIGURCU, Gheorghe. Un spirit captiv. În: România literară, 33, 12 iul. 2000, nr. 27, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. OLIVOTTO, Alexandra. Un jurnal, o stare, o metodă. În: România literară, 33, 2-8 aug. 2000, nr. 30
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sine și lume. Craiova: Scrisul Românesc, 1999; Ioan Lascu. Un aisberg deasupra mării. Craiova: Ramuri, 1999. GRIGURCU, Gheorghe. Un spirit captiv. În: România literară, 33, 12 iul. 2000, nr. 27, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. OLIVOTTO, Alexandra. Un jurnal, o stare, o metodă. În: România literară, 33, 2-8 aug. 2000, nr. 30, p. 6. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. PATRAȘ, Antonio. Au și cărțile soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]