8,551 matches
-
glumeț, mare amator de bancuri și vorbe cu două tăișuri, gata oricând să treacă cu cea mai mare naturalețe de la lucrurile cele mai serioase la năzdrăvănii juvenile și din amfiteatre ori săli de seminar, în salonul zugrăvit și dichisit de la Carul cu Bere, localul său preferat. Desigur, s-ar fi dus și la Capșa, dacă i-ar fi dat mâna. Era și un mare afemeiat și, chiar din primele săptămâni el reuși performanța de a-și face două iubite deodată una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-mi și mie un Einstein femeie, și-atunci o să-mi scot pălăria!... Toți râdeau când îl auzeau vorbind așa, chiar și fetele; din prima zi de facultate, Cartojan se prezentase la cursuri purtând pe cap o șepcuță în carouri. La Carul cu Bere el nu accepta să meargă decât dacă era îndelung și insistent rugat, uneori chiar tras de mânecă. La băut era, însă, neîntrecut. Dacă apuca să golească o halbă de bere, nu se mai oprea decât atunci când apărea ospătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
trenul care-i aducea înapoi la București, bătându-l amical cu palma pe umăr. Când îți punem pirostriile pe cap?... După următoarea ascensiune în Bucegi! răspunse în locul său amicul Tase de la politehnică. Ba eu cred că după următoarea ascensiune la Carul cu Bere! supralicită Paulică Dobrescu, prezent și el printre invitații lui Stelescu. Dar Victor negă ambele versiuni: Întrebați-o pe Felicia, ea vă poate lumina! Ignoramus, ignorabimus! își repetă fata zicala-i favorită. Unii zâmbiră, alții ridicară nedumeriți din sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apropiere îl fixă atent cu privirea, ca să-și întipărească bine în memorie figura lui. Mă, hai dracului s-o ștergem de-aici, c-o să dăm de bucluc! îl auzi Victor pe amicul Dobrescu șoptindu-i îngrijorat la ureche. Hai la Carul cu Bere, că fac eu cinste... Parcă ziceai că ție nu ți-e frică! i-o întoarse Victor și, zărind-o, printre fetele din amfiteatru, pe Felicia, o salută, făcându-i un semn cu mâna. Dobrescu îngăimă o scuză, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
despre mama și mai cu seamă remarca lui despre relația mea cu Dorina, nepoata lui: "Cam rece, cam sec răspunsul tău..." Întâlnirea cu el mă îndeamnă să scot la suprafață, să limpezesc neliniștea care sălășluiește în adâncurile mele. Relația pe car am avut-o cu mama... Relația mea cu Dorina... Încerc să pun în cuvinte cauza neliniștii mele. Știu că vine de acolo, de la relația delicată părinte-copil, pe care am trăit-o o dată ca fiică și o dată ca mamă, cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Brădetul Ropcii. Pământul mustea de apă care continua să cadă din ceruri plumburii și țâșnea de sub tălpi la fiecare pas. Caii mureau de foame și de frig. Oștenii, uzi până la piele și sleiți de puteri, implorau îndurare de la Atotputernicul. Roțile carelor și ale tunurilor se afundau în gloduri până la butuc. Nici un pas înainte și nici înapoi nu se mai putea face fără de mari eforturi. Rău ne-ai pedepsit, Mate Boska, că ți-am luat chipul de la Sucevița și l-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o ploaie cu ninsoare, de i-au ținut acel viscol vreo trei-patru zâli, de-au murit oaste mai bine de giumătati, înghețată și leșinată, că era pe la Noiemvrii. Iar caii le-au murit toți din obuz, de le-au rămas carele și caretili și pușcili cele mari toate la Ropcea. scrie I. Neculce în Letopisețul Țării Moldovei despre dezastrul oștirii lui I. Sobieski la străvechea așezare de răzeși a Ropcii, la anul de la Hristos 1691. Aceleași afirmații cu privire la urgia de la Ropcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nenea Vasile Potop a fost un vecin bun, săritor și civilizat, că era singurul vecin care spunea, din inimă, și săru' mâna la doamne, și, cu siguranță, pentru a răsplăti toate acestea, și eu mă voi comporta evlavios, mergând în urma carului mortuar. Eu, sincer să fiu, cunoscându-l pe vecinul Vasile Potop din caracterizările de seară/noapte ale soției sale, am crezut că este vorba despre un alt Vasile Potop care a murit, dar tata m-a adus imediat cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar, după ce preotul sfârșea cântarea, trecând la glume cu dascălul, madam Potop, plângând amarnic, bocind de sălta toaleta de pe ea, spunea în sfârșit, am priceput eu adevărul despre soțul ei: Că n-a fost soț și tată mai vrednic decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
its immortality. The desk was shining. They seemed pulled out from a fairy tale story. (A visit to an old, quaint castle) I was with my class and our way to the see side when something went wrong with the car. We had to stop to spend the night somewhere else. The car broke near a halting place. We dinned in a beautiful, picturesque restaurant, when we were told about an old castle at only a few feet away from the
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fairy tale story. (A visit to an old, quaint castle) I was with my class and our way to the see side when something went wrong with the car. We had to stop to spend the night somewhere else. The car broke near a halting place. We dinned in a beautiful, picturesque restaurant, when we were told about an old castle at only a few feet away from the highway. We decided to visit it. Since outside it was a wonderful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
there its ideal shape. I would have stayed there, but I wanted to find it by myself, inside me. In the morning, fearing we would come to love this place too much to ever leave it, we returned to the car taking our sweet dreams with us. After having breakfast we continued our vacation in the ordinary but lovely world we all leave in. Yet, somehow a piece of that night found its place with us .(we would have loved to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
transmis imediat; „veacuri în nemurire, mare bucurie și fericire”. Totodată în pădure s-a împrăștiat zvonul că este o mare sărbătoare la care este invitată cu mic, cu mare, toată suflarea. Toată pădurea de fag a ținut umbră cu ramurile. Carii cerneau făină în fagii seculari, un codobelc așternea sidef pe drumul către altar. Pasărea măiastră, ciocârlia, era mare dirijor cu brotacul la trombon, rândunica la chitară, vrăbiuța la vioară, ursul la violoncel. Lupul își ascuțea dinții în coada unui miel
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
primul palici de samahoancă și amu stau ascunși la locul de atac. La rândul lui, Pădur l-a informat pe Amar că luptătorii lui sunt echipați și pregătiți ca și cei ai lui Bursu. În plus a mai spus: -Toate carele sunt pline cu pământul galben de care o să fie nevoie, ciuberele cu seu fierbinte sunt pregătite, cărbunii au fost înșirați în canale, gardul cu țepușe este montat iar locul mincinos de iscodire a fost bine căptușit pe interior cu strujăni
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care o viață întreagă a trăit, doar cu singurătatea. Nu-i voi pronunța numele pentru a nu-i întina
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
puse în practică, cu acordul acestora fără a leza câtuși de puțin moralul persoanelor în cauză. Pentru că singurătatea trebuie privită ca o dramă sau asemuită unui virus necruțător și semenii au datoria morală de a interveni. UMBRA Stele zâmbitoare din Carul mic și Carul mare au protejat zi de zi locul natal, dragul meu sat Cristinești, de o mare valoare pentru sufletul și spiritul meu. De aceea am plecat în călătoria vieții, fără nicio grijă că cineva sau ceva ar aduce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu acordul acestora fără a leza câtuși de puțin moralul persoanelor în cauză. Pentru că singurătatea trebuie privită ca o dramă sau asemuită unui virus necruțător și semenii au datoria morală de a interveni. UMBRA Stele zâmbitoare din Carul mic și Carul mare au protejat zi de zi locul natal, dragul meu sat Cristinești, de o mare valoare pentru sufletul și spiritul meu. De aceea am plecat în călătoria vieții, fără nicio grijă că cineva sau ceva ar aduce pagube locurilor natale
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care m-a alăptat și m-a crescut, m-a învățat să fac primii pași, m-a învățat să zâmbesc la cerul puternic luminat cu albastrul Dumnezeiesc și înțesat de nenumăratele stele și împodobit cu minunatul șirag de mărgele din Carul mare și Carul mic, dăruite de Dumnezeu pentru a încălzi viața nord moldoveanului din Țara de sus. Mereu îmi spuneam că ochii minții trebuie să călăuzească pașii din prezent cu multă înțelepciune, pentru a-i ferici pe cei din viitor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
alăptat și m-a crescut, m-a învățat să fac primii pași, m-a învățat să zâmbesc la cerul puternic luminat cu albastrul Dumnezeiesc și înțesat de nenumăratele stele și împodobit cu minunatul șirag de mărgele din Carul mare și Carul mic, dăruite de Dumnezeu pentru a încălzi viața nord moldoveanului din Țara de sus. Mereu îmi spuneam că ochii minții trebuie să călăuzească pașii din prezent cu multă înțelepciune, pentru a-i ferici pe cei din viitor. Eram crud și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
când devine major, și vechiul sau nume. În urma acestui decret puteau deveni adoptatori și persoanele care aveau copii descendenți legitimi în momentul adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu pot adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Lui? Celor mai mulți le este milă de hoitul neînsuflețit și-i ajunge înduioșarea de el, luând cele mai amănunțite dispozițiuni de îngropare sau incinerare, pe când în viață fiind, își bat joc de trupul și sufletul lor, nevoind să știe de Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și sufletul" (Matei Cap X 28)"156. Această concluzie îi deschidea pârtia criticii deschise asupra forurilor superioare ale Bisericii Ortodoxe Române și a unor preoți ortodocși care considerau cremațiunea o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și sub același titlu, vom trata chestiunea cremațiunei față de biserica creștină, pe toate fețele, într-un stil care să nu jicnească nici biserica și nici credința, dar care să dovedească greșeala în care se află clericii, nedând asistență religioasă creștinilor cari acceptă arderea rapidă incinerarea în locul arderii lente înhumarea pentru a face să dispară stârvul lor părăsit de suflet. Până atunci cititorii și cei interesați de citatele din Eclesiast Cap. I 8-9 și III 20-21: Toate lucrurile sunt într-o necurmată
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trupului veți trăi". Cu cât idealismul creștin era mai înflăcărat, cu atât și reacțiunea păgânilor era mai mare. Felurile prigoane și torturi împotriva creștinilor, fură născocite de către tiranii păgânilor; filosofi lor se porniră să atace și să calomnieze pe creștini, cari la rândul lor se apărară prin cei mai iluștri apologeți, la înălțimea cărora, nimeni nu s-a mai ridicat până astăzi. Să nu se creadă însă, că Apostolii nu și-au dat seama, că adepții lor nu prea-nțeleg pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Petru, Ioan, Iuda (altul Iuda Vânzătorul) în care căutau să le dea și norme de viețuire în familie și societate, ceia ce însemna un început de organizare a vieții creștine. De cele mai multe ori, epistolele Apostolilor erau provocate de noii adepți, cari deși primiseră creștinismul, totuși vechea lor tradiție (obiceiuri moștenite din tată-n fiu) fiind mai puternică, îi îndemna s-o țină și pe ea, dar să primească și formulele proaspete ale creștinismului. Așa de pildă, unii întrebuințau circumciziunea (tăierea împrejur
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
element al curăției și simbol al divinității și nemurirei, după cum vom vedea mai târziu. Cine trage alte concluziuni acela dă dovadă ori de temeritate, ori de ignoranță. Totul se transformă; nimic nu se pierde" Dar... să admitem și părerea acelora, cari, citind alături de Scriptură, cred cu tot dinadinsul, că citatul "pământ ești și-n pământ vei merge" indică oarecum felul de nimicire a stârvului omenesc și că "cenușa" nu e tot una cu "pământul". Aceștia uită, mai întâi, că pământul înglobează-ntrânsul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]