2,211 matches
-
vocile zânelor. Pentru a se proteja, el se întinde la pământ. Apare Nannetta, deghizata în Regina zânelor, înconjurată de tinere fete din vecinătate, purtând costume asemănătoare. Ele cântă o melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo se aruncă asupra lui Falstaff întins la pământ și toți ceilalați încep să-l ciupească, să-l lovească și să-l insulte. În fața acestui asalt Falstaff se căiește. El nu întârzie să descopere că cei care îl chinuiau nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
urmași nu doar în cuprinsul literaturii dramatice românești (Iosif Vulcan, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija, I. I. Roșca, I. N. Șoimescu), el exercitând o înrâurire și asupra începuturilor teatrului bulgar (D. P. Voinikov, Civilizația rău înțeleasă, 1871). Apoi, Iașii în carnaval anticipă D-ale carnavalului de I. L. Caragiale; un personaj cum este Clevetici (din Sgârcitul risipitor) îi prevestește pe Cațavencu, Farfuridi sau Rică Venturiano. Rusaliile în satul lui Cremine prezintă asemănări cu O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, dar și cu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
cuprinsul literaturii dramatice românești (Iosif Vulcan, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija, I. I. Roșca, I. N. Șoimescu), el exercitând o înrâurire și asupra începuturilor teatrului bulgar (D. P. Voinikov, Civilizația rău înțeleasă, 1871). Apoi, Iașii în carnaval anticipă D-ale carnavalului de I. L. Caragiale; un personaj cum este Clevetici (din Sgârcitul risipitor) îi prevestește pe Cațavencu, Farfuridi sau Rică Venturiano. Rusaliile în satul lui Cremine prezintă asemănări cu O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, dar și cu Trei crai de la răsărit
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de corset se evazează ca o tunică militară ieșind de sub centironul strâns. Pantalonii sunt gri cu dungi galbene. Pe piept Îi flutură un jabou de dantelă. Mâinile Îi sunt acoperite de mănuși cu manșetă. Ar putea părea un costum de carnaval, dar privirea imperioasă și ținuta mândră a capului Îngheață zâmbetul pe buzele zeflemiștilor.” 1 Pentru cine Îl cunoaște Însă În plină maturitate, pe la jumătatea secolului, spectacolul e mai degrabă trist. Barbey se vede silit să-și drapeze sărăcia Într-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
el se refugiază, până la sfârșitul vieții, În celebrul castel din Vittoriale. Acolo va trăi „ca În romane”, ca un des Esseintes sau ca eroul său, Andrea Sperelli: decoruri splendide, obiecte prețioase, de-a valma cu lucruri adunate din bazare, un carnaval continuu, deconcertant pentru orice vizitator, săli Închinate lui Napoleon sau Sfântului Francisc. Toate sunt forme de excentricitate duse la limita nebuniei. Cum ar fi, Între altele, așezarea În grădină a scheletului unui vechi cuirasat, de pe a cărui punte unicul matelot
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de trecere 147 Riturile de trecere ale vieții 150 Inițierile 161 Riturile calendaristice 166 Rituri de trecere moderne 173 Liminalitatea 176 Riturile În mișcare 183 Procesiuni și parade 183 Pelerinajul 192 Pelerinajele moderne 207 Granițe și Întrepătrunderi 213 Sărbătoarea și carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trecere ale vieții 150 Inițierile 161 Riturile calendaristice 166 Rituri de trecere moderne 173 Liminalitatea 176 Riturile În mișcare 183 Procesiuni și parade 183 Pelerinajul 192 Pelerinajele moderne 207 Granițe și Întrepătrunderi 213 Sărbătoarea și carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
150 Inițierile 161 Riturile calendaristice 166 Rituri de trecere moderne 173 Liminalitatea 176 Riturile În mișcare 183 Procesiuni și parade 183 Pelerinajul 192 Pelerinajele moderne 207 Granițe și Întrepătrunderi 213 Sărbătoarea și carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi acuzate de aplicarea, generalizatoare și reductivistă, a unor categorii făurite de antropologi fie după modelul unor manifestări europene, fie prin „europenizarea” unor fenomene locale (vezi discuțiile nesfârșite despre animism, mana, totemism sau despre ansambluri ceremoniale precum șamanismul, vrăjitoria, inițierea, carnavalul ori charivari), utilitatea lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și mitologice. Termenul morfologie poate să pară desuet, În contextul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ultimei categorii, studiate În mod privilegiat de antropologia culturală, constatăm că avem de a face cu alte serii de fenomene și de terminologii: magie, tabuuri, sacrificii, ofrande, rugăciuni, rituri de inițiere, rituri de trecere (ale ciclurilor vieții), rituri calendaristice, pelerinaje, carnavaluri, sărbători, rituri politice (comemorări, celebrări, parade, rituri de inaugurare, rituri de instaurare etc.), ceremonii sportive etc. Spre deosebire de conceptul de mit, ritualul a beneficiat de numeroase lucrări consacrate În exclusivitate definirii ariei sale conceptuale (C. Bell, 1992, 1997; R. Grimes, 1990
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apărea În rituri de vindecare, În acte magice de influențare a fenomenelor meteorologice, În diferite ceremonii religioase sau În rituri politice. Elemente specifice riturilor de trecere apar și În șamanism, și În vindecarea magică, și În riturile politice, și În carnavaluri etc. Pentru a depăși aceste dificultăți, unii cercetători au oferit tipologii ale riturilor Întemeiate pe identificarea unor axe integratoare. Astfel, L.-V. Thomas (1991, pp. 382-383) consideră că riturile pot fi: a) colective sau personale: după numărul de actori implicați
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
identificarea unor axe integratoare. Astfel, L.-V. Thomas (1991, pp. 382-383) consideră că riturile pot fi: a) colective sau personale: după numărul de actori implicați În performarea lor (unele acte magice, rugăciunile, anumite sacrificii pot fi individuale. În schimb pelerinajele, carnavalurile sau riturile politice nu pot fi decât colective); b) corporale sau verbale: după forma de exprimare (În general, riturile implică simultan manifestări corporale și verbale. Totuși, rugăciunile, descântecele, blestemele pot fi numai verbale, iar unele acte magice sau anumite rituri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
riturile de Întărire (atrag atenția asupra regulilor care guvernează organizarea socială, le confirmă simbolic, marchează granițele dintre diferitele categorii sociale) și riturile de inversiune (generează amestecarea rolurilor și categoriilor sociale). Riturile politice ar fi un exemplu pentru prima categorie, iar carnavalul pentru cea de-a doua. G. Koziol (1992, p. 294) consideră că ceremoniile pot fi publice sau private (după nivelul de participare) și transcendente sau laice (după gradul de implicare a sacralității), iar R. Bocock (1970, pp. 285-297) subliniază distincția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grup) În căutarea unui loc despre care se crede că posedă puteri ieșite din comun, puteri accesibile pelerinului numai prin performarea călătoriei și a actelor rituale prescrise, puteri care pot să-i aducă o schimbare În viață; e) sărbătorile și carnavalurile: o grupare eterogenă de manifestări care celebrează un eveniment, loc, personaj, fenomen și care declanșează numeroase activități cu funcție expresivă. Carnavalul este un ritual compozit (include elemente din alte clase ceremoniale), care instituie un interval de Întrerupere a normelor sociale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
călătoriei și a actelor rituale prescrise, puteri care pot să-i aducă o schimbare În viață; e) sărbătorile și carnavalurile: o grupare eterogenă de manifestări care celebrează un eveniment, loc, personaj, fenomen și care declanșează numeroase activități cu funcție expresivă. Carnavalul este un ritual compozit (include elemente din alte clase ceremoniale), care instituie un interval de Întrerupere a normelor sociale și de performare a unor activități simbolice În antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
specifică riturilor de trecere, În analizele consacrate vieții ceremoniale a populației Ndembu din Zambia, unde Turner a efectuat cercetări de teren (1967), conceptul de liminalitate a fost apoi extins pentru a explica mecanismele specifice unor ansambluri rituale precum pelerinajul, inițierile, carnavalurile, existența monastică, turismul, viața În kibbutz sau În taberele hippy, mișcările de protest social și chiar revoluțiile. În viziunea lui Turner, liminalitatea se definește prin câteva caracteristici fundamentale. În primul rând, are o dimensiune contestatoare: Liminalitatea este locul optim al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adesea caracterizată prin utilizarea unor elemente cu caracter conservator acceptate social și a unor simboluri convenționale, de tip metonimic. Acest tip de parade reafirmă mândria civică, ordinea și respectabilitatea. Paradele alternative sunt influențate de modelul lumii Întoarse pe dos al carnavalului. Acestea sunt adesea caracterizate de parodie, fantezie și, uneori, licențiozitate. Caracterul carnavalesc al paradelor alternative permite participanților să-și ascundă identitatea reală sub identități fictive, prin utilizarea măștilor și a costumelor, fapt care creează o atmosferă de ambiguitate. Mișcarea paradelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naționale fuzionează parada militară și procesiunea de depunere de coroane la monumentele consacrate). Dacă punem În surdină opoziția solemn vs sărbătoresc, procesiunile și paradele nu se mai pot distinge clar de mișcările carnavalești (paradele de măști și de dansatori specifice carnavalului). Dificultatea identificării unor linii de demarcație inatacabile este relevată și de R. Grimes (1987, vol. XII, p. 1): De obicei, procesiunile și paradele sunt diferențiate prin considerarea primelor ca manifestări sacre și a celor din urmă ca manifestări profane. Distincția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de respectabilitate”, care au rolul „de a defini membrii, de a-i separa de non-membri și de a explica standardele legate de statutul de membru” (vezi D. Bryan, 2000; P. Shaw, 1981 - pentru paradele cu conținut politic; pentru paradele din cadrul carnavalului, vezi A. Cohen, 1993). Fiind manifestări complexe, care pun În mișcare numeroase instituții, grupuri sociale și sisteme simbolice, paradele și procesiunile oferă interstiții de organizare și posibilități de transmitere a unor mesaje diferite de cele concepute și difuzate de organizatori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că În prima parte domină elementele de consacrare a ordinii sociale (așa cum au fost descrise mai Înainte), dar În partea a două există o tendință de inversare, de transformare a sistemului paradei și procesiunii În sărbătoare și, uneori, chiar În carnaval. În sfârșit, foarte adesea elementele de contestare se manifestă prin manipularea simbolică a elementelor constitutive ale paradelor și procesiunilor. Este vorba despre acțiunile și interpretările diferite ale acestor acțiuni pe care le promovează diversele grupuri implicate În ritual. Etalarea puterii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decade ale secolului XX, numeroasele descrieri etnografice au dezvăluit faptul că pelerinajul funcționează ca un sistem compozit, care amestecă credințe religioase, figuri și narative mitologice, unități ritualice (sacrificii, acte magice, componente ale riturilor de trecere, elemente de sărbătoare și chiar carnaval), reminiscențe și constructe de literatură populară și cultă. În plus, pelerinajul a generat numeroase creații arhitecturale, monumente de sculptură și pictură, creații muzicale și, mai recent, produse ale comunicării de masă. Chiar dacă include sau coabitează cu unități culturale eterogene, pelerinajul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mișcări religioase; În plan cultural, Între manifestări specifice existenței profane și manifestări tipice pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare experiențelor specifice riturilor de inițiere prin elemente morfologice precum asumarea unui rol și negarea rolurilor sociale anterioare, așteptarea unei transformări, intensitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
către un loc bine definit, accentuează călătoria „către”, În timp ce În procesiuni atât drumul „către”, cât și drumul „de la” au aceeași importanță simbolică. După Roberto Da Matta, autorul unei analize frecvent evocate (1977, pp. 216-228), diferența dintre procesiunea religioasă, procesiunea de carnaval și paradă vine din semnificațiile simbolice atribuite mișcării. În procesiuni, mișcarea este de la centru către periferie - statuia, relicva sacră sau un Înalt oficiant religios sunt scoși din sediul lor obișnuit (biserică, moschee, templu - adică dintr-un centru consacrat) și sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]