1,163 matches
-
făcut, câteva propuneri personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat superior. Pădurea înseamnă pentru noi, nu numai o mare bogăție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături definitorii: rafinamentul. Măslinul. Ești foarte puțin trasnparentă, de o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
românești de avangardă, însă nici cele din Bust, nici cele rămase în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
un ochi de apă fluierul pierdut în inima muntelui. Cu bucurie a spus celor din sat că apele care sunt în lunca Mureșului au izvorul în fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus, se află cele de fag și carpen. Peste 600-700 de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cuțului și Mărului, aflu enții Gălzii, dincolo de Chei, la 15-20 de kilometri de colonie. Plecam după miezul nopții și reveneam când se înnopta. Ne aflam la 700 de metri altitudine și ne odihneam la o gustare. Apoi am tăiat un carpen bătrân; exemplarele frumoase sunt oprite de la tăiere de seminceri. Tăindu-l și fasonându-l, l-am încărcat; spre amiază eram gata de plecare. Cu două lanțuri bune făcusem presucea în față și în spate, asigurând stabilitatea lemnelor. Nicu Mazăre, cel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta privirea admiratorului, haosul fibrelor ce uneori
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lunca Bârladului). Înălțimile mai mari din nord și nord-vest sunt masiv acoperite cu păduri de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în mahala), Magda Isanos, V. Spiridonică, Ștefan Ciubotărașu, Ion Aurel Manolescu ș.a., iar Ionel Teodoreanu figurează cu proză (Fabula mea și Între nas și trompă). Apar cronici literare și, sporadic, comentarii mai ample: Carol Drimer, Schiller în literatura românească, Ilariu Carpen, Un barbă albastră în istoria contemporană a literaturei române (însemnări polemice la adresa lui N. Iorga, prilejuite de apariția Istoriei literaturii românești contemporane), Jean Pascal, Octavian Goga, socialist..., Alexandru Talex, Rânduri pentru „Pamflet”. Sub pseudonimul Toma Alimoș, în numărul 35-36/1936 este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
în ziua de nuntă, mirii nu mănîncă carne, ca să le fie corpul ușor, să aibă noroc și să tră iască ani mulți. Ca să fiarbă bine carnea de vită bătrînă, i se aruncă la fiert un cui de fier de ras. Carpen Cînd șezi lîngă carpen în timp de ploaie nu-i bine, că te trăsnește. Carte Nu mînca cu cartea deschisă, că uiți ce ai învățat. Copilul ce merge la școală să nu treacă prin gunoaie și scăldături aruncate de cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mirii nu mănîncă carne, ca să le fie corpul ușor, să aibă noroc și să tră iască ani mulți. Ca să fiarbă bine carnea de vită bătrînă, i se aruncă la fiert un cui de fier de ras. Carpen Cînd șezi lîngă carpen în timp de ploaie nu-i bine, că te trăsnește. Carte Nu mînca cu cartea deschisă, că uiți ce ai învățat. Copilul ce merge la școală să nu treacă prin gunoaie și scăldături aruncate de cineva dușman, că nu mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ocoale silvice. Astfel, în 1910, pădurile Fondului Bisericesc ocupau o suprafață de 225.149 ha, adică 51,4 % din totalul pădurilor din Bucovina, a căror compoziție forestieră era formată din: molid 47,9 %, brad 26,1 %, fag 19,1 %, carpen 2,8 %, goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile fiind sfârtecate de
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
se succed sectoare variat înclinate (200 - 300), ceea ce conferă zonei un caracter montan de real interes pentru amenajări de odihnă și activități sportive de iarnă. Suprafețele acoperite de pădure ocupă cea mai mare parte a versanților, pădurile fiind formate din carpen, fag, gorun, frasin, tei, jugastru și pâlcuri de brad. Altitudinea relativ mare pentru județul Iași, orientarea și înclinarea versanților, bogăția arboricolă, relativa izolare de funcțiile urbane condiționează un topoclimat igienic și vitalizant. Hidrografia este constituită din pâraie afluente râului Bahlui
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
destul de mare a valorilor precipitațiilor medii anuale, ele fiind în general cuprinse între 500-800mm, dar pot ajunge în anumite regiuni la peste 1000mm, chiar 1500mm pe an. Multe dintre foioasele întâlnite în acest biom sunt esențe tari: stejar, fag, mesteacăn, carpen, frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fost observată pentru prima dată în Germania, în anul 1880. Boala este răspândită pe toate continentele, fiind des întâlnită în livezile neîngrijite de măr și păr. Atacul mai poate fi observat pe diferiți arbori din parcuri și păduri (fag, arțar, carpen, alun, salcie, plop etc.). Simptome. Aspectele bolii pe măr și păr sunt cu atât mai tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care traversează o pădure de carpen, ceea ce explică lesne originea numelui de loc, legat de vegetația terenului. Et.: ap. carpen d. lat. carpinus + suf. colectiv -iș. CEAÌR, pășune pe teritoriul comunei Căiuți, alături de șoseaua care duce spre Onești. În prezent, este un loc de pășunat, împrejmuit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea de nord, care traversează o pădure de carpen, ceea ce explică lesne originea numelui de loc, legat de vegetația terenului. Et.: ap. carpen d. lat. carpinus + suf. colectiv -iș. CEAÌR, pășune pe teritoriul comunei Căiuți, alături de șoseaua care duce spre Onești. În prezent, este un loc de pășunat, împrejmuit. Et.: ap. ceair (întâlnit și în poezia lui Vasile Alecsandri) d. tc. çair. CHETRĂRIE
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
condiții bune haloul. Pădurarul a plecat în Gheboaia la casa lui, eu am încuiat în cabană tot ce era mai scump pe afară și mă dotez cu strictul necesar, busolă fosforescentă, cuțit de vînătoare, binoclu, lanternă și un ciomag din carpen, cu o măciulie ca la buzdugan. Cărăruia era surprinzător de bine conturată, numai că era foarte sinuoasă în plan vertical. Urcai o pantă afurisit de abruptă și aproape imediat coborai o alta, la fel de enervantă. Și o țineai tot așa încît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne privește... ne-am lămurit!! Mergând să aducă tizic pentru foc, mama a făcut o constatare de natură s-o pună serios pe gânduri: tizicul se terminase. Din cele trei materiale folosite la foc, tizicul era cel mai consistent, asemănător carpenului din flora silvică; celelalte două, păstrând proporțiile necesare, comparabile cu teiul și plopul. Copii, ne aflăm într-o situație delicată: tizicul s-a terminat. Va trebui să mai facem rost de niște crengi uscate de salcâm pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie. Dimineața se arăta de o limpezime de cleștar. Când am intrat pe drumeagul ce duce în fața bisericii, soarele urcase pe cer abia vreo două suliți. Înaintam încet la umbra păduricii de carpen, stăpânindu-ne cu greu bătăile inimii. Deodată, în plină lumină - ca o bijuterie îndelung lustruită - a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am rămas pe loc, cu respirația tăiată. Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi Carpenul (Carpinus betulus) din familia betulacee, arbore deasemenea uriaș ce ajunge la înălțimea de 28 de metri, având florile grupate în amenți, dispunând la rândul lui de un lemn dens, rezistent. bun de folosit în construcții și ca și fagul, înzestrat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Viena. Acesta refuza zgomotos să semneze tratatul de la Versailles, și astfel am văzut personaje din planul secund sosind la Marele Trianon pentru semnarea solemnă a Tratatului care consacra victoria aliaților, personaje de rangul doi. Contrastul dintre aleile geometrice mărginite de carpeni, straturile de flori sclipitoare, sala cu nobile arcade, tot acest decor de o ordine regească, și viziunea, care nu se risipea din minte, a tranșeelor noroioase, a satelor rase de pe fața pămîntului și a osuarelor ce vor popula de acum
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]