8,983 matches
-
limitare a puterii motorului (EPL) care poate fi dezactivat înseamnă un sistem fizic verificat și aprobat care asigură, prin mijloace tehnice, limitarea puterii maxime a motorului, care poate să fie dezactivat numai de către comandantul navei sau ofițerul responsabil cu cartul navigației pentru a asigura siguranța navei sau salvarea vieții omenești pe mare. (A se vedea diagrama de sarcină a motorului din figura 1.) ... 1.5. Rezerva de putere se referă la puterea la arbore/puterea motorului care depășește puterea limitată, care nu
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
combustibil folosind un șurub de blocare mecanic sigilat cu un cablu sau un dispozitiv echivalent cu stabilirea limitei pe regulator, astfel încât echipajul navei să nu poată dezactiva limitarea puterea motorului fără permisiunea comandantului navei sau a ofițerului responsabil cu cartul navigației, așa cum se arată în Figura 2; ... .2 în cazul unui motor comandat electronic, un limitator al indicelui de combustibil care poate bloca electronic indicele de combustibil sau o limitare directă a puterii în sistemul de comandă a motorului
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
combustibil care poate bloca electronic indicele de combustibil sau o limitare directă a puterii în sistemul de comandă a motorului, astfel încât echipajul navei să nu poată dezactiva limitarea puterii motorului fără permisiunea comandantului navei sau a ofițerului responsabil cu cartul navigației; și ... ... .3 atunci când este posibil și fezabil din punct de vedere tehnic, ar trebui ca sistemele de limitare a puterii la arbore/puterii motorului (ShaPoLi/EPL) să fie comandate de pe punte și să nu necesite personal în încăperea de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
arbore/puterii motorului nu ar trebui să fie permanentă, dar nu trebuie să fie posibilă utilizarea puterii la arbore/puterii motorului în mod nelimitat (rezervă de putere) a navei decât prin intermediul unei acțiuni deliberate a comandantul navei sau ofițerul responsabil cu cartul navigației. În cazul sistemelor care folosesc o parolă/PIN pentru a controla accesul la rezerva de putere, trebuie verificat ca parola/PIN-ul necesar să fie întotdeauna accesibil atunci când este necesară rezerva de putere. ... 2.2.2. În cazul sistemelor de limitare a
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
atunci când este necesară rezerva de putere. ... 2.2.2. În cazul sistemelor de limitare a puterii la arbore/puterii motorului pentru un motor comandat electronic, unitatea de comandă trebuie să informeze în mod clar și vizibil comandantul navei sau ofițerul responsabil cu cartul navigației în cazul în care puterea la arbore/puterea motorului navei depășește puterea la arbore/puterea motorului limitată așa cum este indicată în manualul de gestionare la bord a sistemului de limitare a puterii la arbore/puterii motorului sau în cazul funcționării defectuoase
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
gheață, participare la operațiuni de căutare și salvare, măsuri destinate pentru evitarea piraților și întreținerea motoarelor). Utilizarea unei rezerve de putere nu trebuie să aibă un efect dăunător asupra elicei, arborelui și sistemelor aferente. Este esențial ca comandantul/ofițerul responsabil cu cartul navigației să nu fie limitat în exercitarea judecății sale cu privire la dezactivarea SHaPoLi/EPL atunci când este necesar pentru a asigura siguranța. Manualul de gestionare la bord (OMM) și/sau Manualul sistemului de management al siguranței, după caz, trebuie să indice
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
este independentă față de sistemul de automatizare a motorului, ar trebui să fie satisfăcute următoarele cerințe: .1 anularea limitării este indicată printr-o alarmă pe punte, care să îl înștiințeze cu claritate pe comandantul navei sau pe ofițerul responsabil cu cartul navigației (OICNW). Acceptarea acestei alarme de către comandant sau OICNW constituie acțiunea deliberată la care se face referire în paragraful 2.2.1; ... .2 în caz de depășire, comandantul navei sau OICNW va reduce manual puterea în limitele stabilite; ... .3 în cazul
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285774]
-
asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură care privesc buna administrare a justiției, competența și procedura de judecată a cererilor
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile: a) art. 1 alin. (5), art. 120 și art. 121 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată; ... b) art. 9 paragraful 8 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997; ... c) art. 7 alin. (2), precum și art. 1.166 și următoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN nr. 6.098 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288887]
-
justificare suficient pentru a permite părții interesate să solicite un recurs la decizia finală. Obligația de motivare este considerată în mod unanim ca fiind o componentă a dreptului la o bună administrare, reflectat expres și distinct în art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Având în vedere aspectele expuse, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. În drept, invocă: art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (4), art. 8 alin. (1) din Legea nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative. Instanța subliniază că art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră „dreptul la bună administrare“. Conform alineatelor (1) și (2) din acest articol, (1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
neacordării sporului se încalcă și art. 34 și 35 din Constituție, deoarece personalului bugetar care lucrează în condiții nocive nu i se asigură în mod efectiv cele două drepturi, precum și dreptul la securitatea și igiena în muncă consacrat de Carta socială europeană revizuită. Autorul din acest dosar apreciază că o soluție-remediu ar fi apelul la tehnica interpretării conforme a legislației și a jurisprudenței criticate cu dreptul Uniunii Europene. ... 32. Pe lângă interpretarea instanței supreme dată prin Decizia nr. 27 din
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
cadrul cererii introductive și al cererii modificatoare, avându-se în vedere faptul că este vorba de drepturi garantate de Constituție, drepturi garantate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dreptul de acces efectiv la instanță, și de asemenea, drepturi garantate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, solicită a se mai avea în vedere și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție invocate și dreptul comunitar invocat. Intervenientul X solicită suspendarea acțiunii abuzive a autorităților publice, care se desfășoară de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
raportată la Direcția de sănătate publică? Nu sunt. Arată că o parte dintre drepturile nesocotite prin hotărârile atacate sunt ocrotite și de către Convenția europeană a drepturilor omului: art. 8, 11, 14. De asemenea, aceste drepturi sunt recunoscute și de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și de către Declarația Universală a Drepturilor Omului: – art. 1, 7 , 14, 15, 21 din Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; ... – art. 7, 13, 20, 23, 25, 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... Articolul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a unui act în litigiu. Prin urmare, motivele prin care se urmărește contestarea temeiniciei unui act sunt ineficiente în cazul în care este vorba despre un act lipsit de motivare sau insuficient motivat. Instanța europeană subliniază că art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacră „dreptul la buna administrare“. Conform alineatelor (1) și (2) din acest articol: (1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. ... Precizează că principiile egalității în fața legii și interzicerea discriminării sunt consacrate și de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de art. 20 și 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Menționează că, așa cum instanța de contencios constituțional a subliniat în Decizia nr. 244/2021, „potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
înștiințarea și acordul prealabil exprimat atât al acestuia, cât și al reprezentantului convențional. Prin prezenta cerere urmărește să protejeze aceleași drepturi ca și reclamantul (libertatea întrunirilor, garantată de art. 39 din Constituția României, art. 11 C.E.D.O. și art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ca urmare a organizării și desfășurării de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, inclusiv a celor de tipul drive-in (art. 1 pct. 4, 6 , 9 , 12, anexa
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a celor de tipul drive-in (art. 1 pct. 4, 6 , 9 , 12, anexa 3), accesul la cultură și libertatea de exprimare artistică, garantat de art. 33 și 30 din Constituția României, art. 10 din C.E.D.O. și art. 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ca urmare a interzicerii întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise sau deschise (art. 1 pct. 5 și 6 anexa 3), ele fiind afectate în egală măsură și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
directorul general al O.M.S. nu poate fi asimilată unei norme de rang constituțional sau unei prevederi cu valoare de lege și care să producă efecte juridice obligatorii pentru toate statele membre, de vreme ce nici în dreptul intern, nici în Carta O.N.U. sau în „Constituția O.M.S.“ nu există o astfel de prevedere care să atribuie declarării stării de pandemie o atare valoare juridică. Carta O.N.U. nu cuprinde nicio dispoziție care să confere O.N.U. sau instituțiilor specializate (categorie în care este inclusă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
producă efecte juridice obligatorii pentru toate statele membre, de vreme ce nici în dreptul intern, nici în Carta O.N.U. sau în „Constituția O.M.S.“ nu există o astfel de prevedere care să atribuie declarării stării de pandemie o atare valoare juridică. Carta O.N.U. nu cuprinde nicio dispoziție care să confere O.N.U. sau instituțiilor specializate (categorie în care este inclusă și O.M.S.) competențe de a emite acte cu efecte juridice obligatorii în domeniul sănătății. În acest sens, art. 2 pct. 1 din Carta
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din Carta O.N.U. statuează: În urmărirea scopurilor enunțate în articolul 1 Organizația Națiunilor Unite și membrii săi trebuie să acționeze în conformitate cu următoarele principii: 1. Organizația este întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor ei. Singurele mențiuni din Carta O.N.U. referitoare la sănătate se regăsesc în următoarele articole: ... – art. 13: „Adunarea Generală va iniția studii și va face recomandări în scopul: ...b) de a promova cooperarea internațională în domeniile economic, social, cultural, al învățământului și sănătății și de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
aplicabilității art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, contrar jurisprudenței Uniunii, având în vedere că, în speță: – este vorba de drepturi interzise persoanelor nevaccinate/ netestate/netrecute prin boală, drepturi garantate de dreptul comunitar (libertatea întrunirilor - garantată de art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, accesul la cultură și libertatea de exprimare artistică, garantate de art. 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene); ... – criteriile pentru care se pot obține aceste măsuri provizorii, deși sunt prevăzute „de normele interne aplicabile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vorba de drepturi interzise persoanelor nevaccinate/ netestate/netrecute prin boală, drepturi garantate de dreptul comunitar (libertatea întrunirilor - garantată de art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, accesul la cultură și libertatea de exprimare artistică, garantate de art. 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene); ... – criteriile pentru care se pot obține aceste măsuri provizorii, deși sunt prevăzute „de normele interne aplicabile în fața respectivei instanțe“, sunt totuși „mai puțin favorabile decât cele aplicabile cererilor similare din dreptul intern (suspendarea actelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
procedură judiciară de suspendare a efectelor vătămătoare ale actului administrativ constituie, evident, o ingerință în dreptul de acces la justiție (recunoscut de art. 21 din Constituția României, de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de art. 8 și 10 din Declarația universală a drepturilor omului). Fiind vorba de o ingerință în exercitarea unui drept fundamental, ea trebuie să respecte condițiile impuse de art. 53 din Constituția României și de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Guvernului până la data încetării aplicabilității ei, instanța constată că singurul remediu posibil pentru asigurarea acestui drept îl constituie aplicarea directă a prevederilor art. 21 din Constituția României, art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, a art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv a art. 8 și 10 din Declarația universală a drepturilor omului și acordarea accesului la posibilitatea de a solicita suspendarea provizorie a executării hotărârii Guvernului (dat fiind că ipoteza remediului constând în soluționarea definitivă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]