1,505 matches
-
guru ai antichității a fost covîrșitoare, ducînd la crearea unor școli de cosmografie, filozofie și matematică, prelungite prin filiații simbolice pînă în zilele noastre. Ambii maeștri însă cunosc deteriorarea propriei autorități, sfîrșind tragic sau doar nedrept. Empedocle, "distrus de ura castei preoțești" (p.23) ori, în alte variante, amenințat de o gloată răsculată (împotriva tiraniei /?/ lui), se aruncă în vulcanul Etna (motiv literar și psihanalitic pentru o întreagă galerie de autori, de la Matthew Arnold, poetul victorian, pînă la Gaston Bachelard, filozoful
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a nu stîrni discuții), mama senilă (fostă campioană de natație), internată la azil. În Henry Perowne se cumulează, ca atare, trăsăturile unui strălucit exponent al upper middle class-ului apusean beneficiarul principal al avantajelor capitalismului tîrziu. Precum toți membrii clasei (castei) sale, el pare să nu fi dat greș în nimic, succesul fiind, în cazul lui, o disciplină, o mecanică, o rutină, mai degrabă decît o simplă întîmplare. Chiar tensiunile ivite, inerent, în viața profesională ori familială sînt gestionate de erou
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
universală, teorie a literaturii, psihologie, istoria artelor plastice. Cultura deschide orizontul spre comparatism și îți întemeiază punctul de vedere mai greu de contestat. Cam aici mă situez. Îmi plac asociațiile comparatiste. Scriitorii nu sunt niciodată singuri. Cei mari sunt o castă, o elită a umanității. (Interviu realizat de Emil Munteanu, "Alecart", nr. 5, 2010) Literatura a dovedit întotdeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă! O convorbire cu Elvira Sorohan Eugen Munteanu: Stimată doamnă profesoară Elvira Sorohan, permiteți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de luna iulie, mai mult sau mai puțin bronzați, megem în șir indian pe lîngă zidul exterior al cetății. De partea aceasta a castelului, degajată cu totul, panorama este imensă, sublimă. E nevoie să reamintim că ceea ce vizităm azi drept castele catare nu sunt catare? Cetățile actuale (ridicate la sfîrșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, renovate apoi) au avut pînă în secolului al XVI-lea misiunea de a păzi frontiera aragoneză a regatului francez. Casa catară
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
intensitate, el pare să fie semnul celei mai grave crize pe care omenirea a avut-o de traversat în tot cursul ciclului său actual. N-am ajuns oare în acea epocă înfricoșătoare, vestită de Cărțile Sfinte ale Indiei, "în care castele se vor amesteca, iar familia însăși nu va mai exista?". E de ajuns să privim în jur ca să ne convingem că aceasta e, într-adevăr, starea lumii actuale și să constatăm pretutindeni profunda decădere pe care Evanghelia o numește "urâciunea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ci se cuvine s-o privim așa cum este, fără nici un fel de "optimism", dar și fără nici un fel de "pesimism" pentru că, după cum spuneam mai înainte, sfârșitul vechii lumi va fi totodată începutul unei lumi noi". (9a, p. 43) Pe lângă amestecul castelor și dispariția familiei, autorul prezenta fenomene și mai grave care schimbă condiția umană prin înfruntarea tradițiilor înrădăcinate în izvoarele vieții organice ori social-economice și ale cosmosului. Fiecare tradiție cu ciclicitățile specifice, dar și cu irepetabilitățile inerente. Nu întâmplător, Guénon se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simbolului"430. În concluzie, Loghi se deosebește de Böcklin nu numai prin temperament, este un sudic, un mediteraneean, ci și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de gândire" a pictorului german. "Dacă Loghi a făcut "castele cu chiparoși", a făcut însă și "Post mortem laureatus" și "Gavroche" (unde numai de Böecklin nu poate fi vorba) și Princessa bizantină, expusă în expoziția de care ne ocupăm, o pânză cu reale calități de armonie. Tot la "Tinerimea" a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au creat vremei un stil"496. Dintr-o altă perspectivă, L. Bachelin nu este nici primul, nici ultimul care sesizează exclusivismul inițial al membrilor fondatori și sistemul de castă închisă pe care-l construiesc, și, ceea ce este important pentru noi, faptul că nucleul inițial era unul secesionisto-simbolisto-impresionist, ultimele două componente fiind reprezentative pentru ceea ce criticul numește "școală nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Flavius Josef, acești asceți și contemplativi se numeau „pleistoi” sau „polistai”. Se observă existența mai multor clase de „specialiști ai cerului”, cum Îi numește Mircea Eliade. Datorită importanței marelui preot, doctrinei imortalității și științei inițiatice, s-au făcut paralele Între casta preoților daci și druizii celtici. Cert este că nu pot fi neglijate unele influențe celtice, având În vedere că celții au locuit câtva timp În regiunile accidentale ale Daciei. Nu se poate afirma, cu certitudine, că există o legătură Între
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și siguranță între granițele lor pentru a permite mărfurilor să circule și orașelor să se elibereze de sarcina de a se autoapăra. Ele vor subordona aristocrațiile și burgheziile, nu le vor subjuga. Neputînd institui o societate ierarhizată și fixată în caste, ele vor permite mobilități sociale în sînul unei societăți pluraliste în care va domina dialogica luptelor dintre clase, grupuri, interese, influențe. Statele naționale sînt supuse unor tensiuni și conflicte interne care pot degenera pînă la a se transforma în război
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Stalin, ci ca esența însăși a sistemului, desemnat și în același timp stigmatizat de cuvîntul cu rezonanță barbară ciudată "Gulag", exportat de Soljenițîn. Partidul comunist încetează a fi considerat ca fiind fundamentul unui colectivism egalitar; el se înfățișează ca fiind casta omnipotentă ce monopolizează puterea, care a fost acum reperată în spatele denumii codificate de Nomenklatura. Din acest moment, ideea identificării socialismului din URSS cu puterea clasei muncitorești, idee-sperietoare pentru burghezii anticomuniști și idee-torță pentru adepții săi, își pierde consistența. În spatele cuvîntului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fabricii Letea a cunoscut nu doar momente tensionate, așa cum ne lasă să înțelegem întreaga bibliografie de dinainte de 1989. Dimpotrivă. Documentele studiate ne relevă faptul că acțiunile revendicative au constituit excepția și nu regula acestor raporturi. În realitate, în spatele imaginii de „castă a exploatatorilor” - generată de propaganda formațiunilor politice de extrema stângă -, conducerea fabricii s-a aflat pe mâinile unor ingineri deosebit de competenți, care au stimulat - inclusiv financiar - atât sacrificiul și capacitatea de muncă, cât și calitățile morale ale muncitorilor - de pildă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
predispuse la părtinire este întărit și de faptul că posturile publice și sub acest aspect nu se deosebesc de concurenții lor comerciali repartizează inegal drepturile de a vorbi, de a fi auzit și văzut. De asemenea, și ele promovează o "castă de obișnuiți" prezentatori, reporteri, profesori universitari, profesioniști în diferite domenii, politicieni, oameni de afaceri și personalități din lumea spectacolului a căror apariție regulată pe post îi face să funcționeze ca reprezentanți acreditați ai experienței publice. Rezultatul combinat al acestor efecte
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Zarandului: e mândră (sărăcia e dusă cu demnitate, nu cu umilință), generoasă, ospitalieră și deschisă cu ai săi și cu străinii în egală măsură; trăiește un puternic sentiment al apartenenței de neam, fără ca acesta să se transforme într-una de castă. "Drumarul" − a se înțelege călătorul − care îi calcă pragul casei sau câmpeanul pe care îl cunoaște atunci când coboară pentru a munci, mânată de nevoie, pe holda acestuia e considerat, fără rețineri, un partener potrivit al unei bune comunicări. Deși viața
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pentru libertate, avînd aceste principii înscrise pe stindardul lor [...]. Ei bine, toate acestea nu se pot face decît după moartea nu a monarhului, ci a monarhiei, după sfidarea forțelor religioase, decît după ce nu va mai exista inferioritate socială, după dispariția castelor nobiliare, după împărțirea bunurilor senioriale. Vă cer douăzeci de ani, adică douăzeci de secunde de veșnicie. Firele Conjurației au fost înnodate. Fiecare dintre complici cunoaște rolul ce i-a fost conferit și întreaga urzeală în care a fost implicat. Pînă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și de agresivitatea din afară. Văzută în configurația sa mitică, fie că e vorba de coliba sălbaticului, de un sat, de o parohie sau de un domeniu patriarhal, comunitatea nu cunoaște, în principiu, diviziunile și schismele, conflictele de interes, de castă sau între generații. Ea menține echilibrul între activitățile grupului uman și ordinea esențială a lumii. Ea constituie pentru membrii săi un factor ce o apără de amenințările de dinafară. Dar ea îi și salvează pe cei ce o alcătuiesc de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acești ipochimeni o duceau mult mai bine decât ceilalți bani, călătorii în străinătate, aprovizionare pe rețelele paralele ș.a. Partidul și-a răsplătit mereu fidelii, poate nu ca în anii '50-'60, dar destul ca să se poate simți ca aparținând unei caste de privilegiați. Pentru un regim comunist, asta este de altfel cum nu se poate mai firesc, intră în ordinea "normală" a lucrurilor. Altceva este, însă, cu totul anormal cei mai mulți dintre ei au continuat să se bucure de avantaje nemeritate și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
unei atitudini declarat sau disimulat anti-augustană. Oricum ar fi, această reticență demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a observat 144 că în timpul societății augustane se produce izolarea clasei guvernanților în castă, cu introducere de homines novi de proveniență italică, mai rar provincială și în special militară. Introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi fost una dintre cauzele reticenței aristocrației de a colabora cu regimul augustan, dar, în același
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acesteia. Un efect, întrucât Augustus, pentru a nu rămâne izolat și pentru a se putea ocupa de numeroasele și marile necesități ale imperiului, a trebuit să se adreseze neapărat și străinilor din ordinele senatorial și ecvestru, care înainte constituiau o castă închisă din care proveneau, în mod exclusiv, conducătorii republicii; o cauză, deoarece introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi rănit susceptibilitatea aristocrației senatoriale și ecvestre, care-și apăra cu gelozie drepturile și privilegiile, ducând astfel la o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
conducătorii republicii; o cauză, deoarece introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi rănit susceptibilitatea aristocrației senatoriale și ecvestre, care-și apăra cu gelozie drepturile și privilegiile, ducând astfel la o luare de poziție pentru apărarea intereselor propriei caste. La un moment dat, respectivii aristocrați s-au trezit că lângă ei crește o nouă castă de nobili, de data aceasta fără titlu și fără vechime, ci de dată recentă și fără blazon, creați doar prin voința lui Augustus, în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
susceptibilitatea aristocrației senatoriale și ecvestre, care-și apăra cu gelozie drepturile și privilegiile, ducând astfel la o luare de poziție pentru apărarea intereselor propriei caste. La un moment dat, respectivii aristocrați s-au trezit că lângă ei crește o nouă castă de nobili, de data aceasta fără titlu și fără vechime, ci de dată recentă și fără blazon, creați doar prin voința lui Augustus, în baza activității și a bogăției lor. Horațiu reprezintă un caz tipic de homines novi: me libertino
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
conciliatur amor.149 Aristocrații de tipul lui Ovidiu se vedeau înlocuiți în funcțiile înalte de acești homines novi, plini de energie și foarte capabili. Iată de ce asistăm oarecum la o adevărată ridicare de scuturi din partea aristocraților care se împotrivesc invadării castei lor de către elemente stăine, insistând tot mai mult pe prerogativele nobleței lor de titlu și de blazon, și, de asemenea, pe vechimea acelui titlu. Cum se va vedea, Ovidiu o face (aproape) cu toți destinatarii scrisorilor sale din Tristele și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Nu trebuie să uităm că Marcia, soția lui Fabius, fusese glorificată de Ovidiu mai mult decât orice altă doamnă, inclusiv Livia, nu numai în scrisorile din exil, ci și în Fasti, VI, 801-810: ".............clari monimenta Philippi aspicis, unde trahit Marcia casta genus, Marcia, sacrifico deductum nomen ab Anco, in qua par facies nobilitate sua. par animo quoque forma suo respondet; in illa et genus et facies ingeniumque simul. nec, quod laudamus formam, tu turpe putaris: laudamus magnas hac quoque parte deas
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este cât se poate de clar în elegia Amores, III, IV: "Crudule amant, impunând un paznic tinerei fete, tu faci un lucru zadarnic: femeia trebuie apărată de temperamentul ei. Dacă una, nu din teamă, rămâne castă, aceea e cu adevărat castă; cea care nu înșeală, pentru că nu poate, aceea înșeală. Chiar dacă îți vei fi păzit bine corpul, sufletul este adulterin; sufletul nu poate fi supravegheat ca să nu vrea, nici nu-ți poți feri corpul, chiar dacă închizi totul: închiși pe-afară cu toții
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Thugii, care au însîngerat India din 1326 (data primei mențiuni scrise) și pînă la începutul secolului XX, nu erau asasini ocazionali împinși la crimă de profituri mai mult sau mai puțin ilicite sau din pasiune, ci oameni inteligenți, cultivați, aparținînd castelor elevate ale Indiei, ocupînd în viața curentă locuri adesea importante. Doar cultul lui Kali, Zeița Bună, le impunea să îndeplinească în anumite momente ale anului, în special în luna octombrie, ritualurile unor numeroase ucideri rituale. Un ziar indian, Sumahar Dupan
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]