1,478 matches
-
măcar. Am ajuns în centru. Cocleala smoalei îți pătrunde în plămâni ca o inhalație de gudron și amoniac [...]. Ajung în Cișmigiu și cotesc pe o alee singuratică, acolo unde un baldachin împletit din frunze cedează locul unei liziere dese de castani. Pe un bolovan, un student exilat de urgia proprietăresei purică citatele dintr-un curs de drept roman și privește apoi cerul, ca și cum ar aștepta o confirmare divină scrisă pe bolta străvezie. În chioșcul din aleea trandafirilor, un grup de tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Născut la 14 decembrie. 1967, în localitatea Bârlad. Studii: Liceului Industrial, Bârlad, promoția 1989, în prezent urmează cursurile ,,Centrului de pregătire profesională în cultură’’ pentru calificarea de restaurator de artă din București. Debut: 1999 „Măștile, din lemn de tei și castan, îmbină frumosul cu urâtul valoros. Epica lor, cu resurse expresive ingenioase. Fiecare în parte relatează ceva. Asocierea lemnului cu proiecția spre fantastic îmbogățește lumea reală, adăugându-i dimensiunea populară Horgan.” (Ion Trif Pleșa, Viața Liberă, Galați, 19 aprilie 2008) „Chiar dacă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Formulați cel puțin În două feluri propozițiile ce le veți obține din cuvintele de mai jos: a) de pădure, cele mai, fructele, vitamine, conține, multe b) sunt, mai, școlar, clasa, din, cel, mic, eu; c) strada, sunt, infloriți, lor, pe, castanii; d) din școală, sunt, cei, silitori, În clasa, mai, copii, voastră. FIȘE DE LUCRU CLASA a IlI-a 1. Puneți la plural următoarele substantive: țara, pământ, frate, câmpie, vrabie, munte, miel, cocor, școală, rândunică, copil, tărâm. 2. Găsiți și scrieți
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Fragmentul amintește de textele scriitorului american Edgar A. Poe, a cărui obsesie pentru astfel de spații este binecunoscută. Nu de puține ori, textele narative dar și lirice ale lui Poe aduc în prim plan astfel de imagini: Vara câteodată, privind castanii de departe, încărcați de frunze, aspectul lor era acela al unor capete enorme înfipte pe trunchiuri, cu obrajii scobiți în adânc, așa ca lamele capului meu. Când vântul sufla prin frunze, obrazul acesta se unduia ca valurile unui lan de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a gândirii obișnuite, abolirea noianului de imagini care o însoțesc"417. Astfel, înțelegerea lumii este condiționată în cazul lui Blecher de experiența bolii care îl va face să descopere în el însuși, un nou ,,nivel de percepție": ,,vara câteodată, privind castanii de departe, încărcați de frunze, aspectul lor era acela al unor capete enorme înfipte pe trunchiuri, cu obraji scobiți în adânc, așa ca lamele capului meu"418 sau eșarfa roșie pe care o vede ca pe un buchet de dalii
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
reconfortanta prezență din coșul de nuiele: ziua recoltei - într-o coșarcă goală un prunc adormit Cealaltă ipostază este aceea a nostalgiei după luxurianța verii. Cu un pic de ironie, diminuarea taliei arborilor poate fi văzută doar ca: dieta toamnei - / umbrele castanilor / se subțiază. Bunica simte însă totul mai melancolic: focul de vreascuri - / în fereastră bunica / ascultă toamna și e atentă la alte semne: șuierat de tren - / ultimul cocor se pierde / în albastru. Ambele ipostaze sînt surprinse sintetic într-un poem care
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
două farfurii ale cinei, "una rustică și colorată dintre cele mai comune în casele țărănești; cealaltă, dimpotrivă, din porțelan fin, având pe o latură un blazon încântător"438 , ușile, unele din stejar sculptate sau tăiate cu toporul în lemn de castan, patul cu baldachin, mâncat de molii, prăfuit, capetele de căpriori, vechiul corn de vânătoare, pușca ruginită pe culoar, toate acestea atestă mai mult decât dezordinea, atestă o rătăcire. În acest loc aspru și mucegăit "simțeai [în fiecare obiect] o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de conifere
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt, mari, școlar, clasă, din, cel mic. c. stradă, sunt, înfloriți, lor, pe castanii. d. din școala, sunt, cei silitori, în clasa. Corect a. Fructele de pădure conțin cele mai multe vitamine. b. Eu sunt cel mai mic școlar din clasă. c. Castanii sunt înfloriți pe strada lor. d. În clasa noastră sunt cei mai silitori copii din școală. Pentru însușirea ortografiei cea mai importantă formă de copiere este aceea legată de teme ortografice: completarea literelor omise Ăca te, ba că, ma ină, primă ară, Iri a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pui, dacă-l pui cum trebuie să-l pui . Un moș cu un coș, în coș un cocoș. Moșul cu coșul, coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
anumită distanță. Te observă, încearcă să intre în lumea ta... Odată, eram în grădină, citeam, a sunat telefonul în casă, am lăsat jos cartea și m-am dus să răspund. Când m-am întors, cartea dispăruse. Lupoaica o îngropase sub castan, unde pământul era mai proaspăt, mai ușor de răscolit, și unde își îngropa capetele de oaie care îi rămâneau din porția generoasă pe care i-o dădeam. Îngropând cartea, ea îngropase capul meu de oaie. Categoria obiectului în raport cu Celălalt poate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cum l-a găsit gol, a plecat liniștit să facă o plimbare prin sat, să-și revadă amicii. Putea să aștepte și seara pentru a mânca. Important era că-și regăsise, în sfârșit, casa. Casa cu portița care scârțâia, cu castanul din curte, cu trandafirii, cu tufele de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o pubescență scurtă și oblică. În nordul, centrul și sud-estul Europei, rară. l=1,15-1,30 mm. -ab. nigrescens Rtt. Corpul negru-unicolor. 5 Scydmoraphes geticus Saulcy Corpul alungit, galben-roșcat sau roșcat-maroniu, acoperit cu o pubescență gălbuie. Uneori elitrele pot fi castanii. Capul transvers, mai îngust decât pronotul cu ochii mai mari și mai bombați la ♂, la ♀ ei au dimensiuni mai reduse. Suprafața capului netedă, nepunctată, prevăzută cu o pubescență fină și rară. Articolele antenale 3-6 au lungimea și lățimea egală, articolul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenelor ating jumătatea corpului. Specie europeană. În locuri mlăștinoase, sub resturi vegetale descompuse. l=0,8-0,95 mm. 6 Ptenidium pusillum Gyllenhal (apicale Er., evanescens Matth.) Dorsal ușor convex, negru, prevăzut cu o pubescență albicioasă, rară. Elitrele adesea maroniu-închise, sau castanii de nuanță mai deschisă spre vârf. Antenele cu funiculul gălbui și măciuca roșcat-maronie, ele depășesc jumătatea lungimii corpului. Picioarele galben-roșcate. Marginile laterale ale pronotului au o bordură îngustă, iar gropițele bazale interioare ale pronotului sunt mai mici și mai superficiale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
speciile de arbori trunchiul să fie rectiliniu și să realizeze înălțimi de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
SCRIERI: Sfârșit de spectacol, București, 1941; Oamenii știu să zâmbească, București, 1946; Valse hésitation, București, 1970; Strada infinitului, București, 1974; Menestrelii regelui Ludovic, București, 1980; Luna și mânzul sălbatic, București, 1982; Portrete de artiști, București, 1984; Toamna, când se scutură castanii, București, 1991; Frumosul și iubirea, București, 1998; Poesis. Triumf al iubirii de frumos, București, 1999; Aurore și genuni, București, 2001; Columnele sonetului, București, 2002. Traduceri: E. Malțev, Din toată inima, București, 1948 (în colaborare cu W. Cohn); V. Ohotnikov, În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
1970; Victor Hugo, Anul 93, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 298-303; Piru, Panorama, 378-383; Balotă, Labirint, 378-387; Damian, Intrarea, 87-91; Cioculescu, Aspecte, 472-475; Balotă, Universul, 115-124; Cosma, Romanul, I, 239; Liviu Călin, Ovidiu Constantinescu, Toamna când se scutură castanii”, JL, 1991, 1-4; Negoițescu, Scriitori contemporani, 118-122; Dicț. scriit. rom., I, 650-652; Ferestre întredeschise. Alexandru Vona și Ovidiu Constantinescu, îngr. Marta Petreu și Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1997; Svetlana Cârstean, Un prieten comun, „Dilema”, 1998, 268; Popa, Ist. lit., I, 272-273
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
umplând boabele grâului, germinația și stingerea alternând. Livada și pomul roditor, obsedante la D., au echivalențe biografice, mărturisite în prefața cărții, căci el se consideră „transplantat” în Israel, în „livada încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după decenii, într-o călătorie. Drama deportării și a morților din lagărul transnistrean întrerupe evocarea universului familial, din care poetul a fost smuls cu brutalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
de două ori pe an. Veni și la nașterea copilului lor, iar de data asta rămase mai mult... Într-o seară, Pavel se întorcea de la stupina pe care o instalase de cealaltă parte a văii, la marginea unei păduri de castani. Trecu apa, ducând pe umăr o doniță plină cu miere proaspătă, se opri să-și tragă sufletul în josul unei mici pante care ducea spre casa lor. Vedea prin ușa întredeschisă siluetele celor două femei. Sașa stătea în picioare, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Bârlad. Născut la 14 decembrie. 1967, în localitatea Studii: Liceului Industrial, Bârlad, promoția 1989, în prezent urmează cursurile ,,Centrului de pregătire profesională în cultură’’ pentru calificarea de restaurator de artă din București. Debut: 1999 „Măștile, din lemn de tei și castan, îmbină frumosul cu urâtul valoros. Epica lor, cu resurse expresive ingenioase. Fiecare în parte relatează ceva. Asocierea lemnului cu proiecția spre fantastic îmbogățește lumea reală, adăugându-i dimensiunea populară Horgan.” (Ion Trif Pleșa, Viața Liberă, Galați, 19 aprilie 2008) „Chiar dacă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cele povestite. El se ducea cu cei care trebuiau executați. Spațiul acela unde erau executați așa era numit: "Valea plângerii". C. I.: Ați auzit împușcături în Fort? S.Ț.: Nu, pentru că zidurile erau groase de peste un metru. "Valea plângerii", valea castanilor, a piersicilor era în spațiul penitenciarului. Când am ajuns la Jilava au fost și deținuți care au mers cu noi în lanțuri și la mâini și la picioare: erau condamnații la moarte, cu pedeapsa capitală. Acești deținuți stăteau într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]