1,635 matches
-
beteagă, cum bătea dintr-o singură aripă. Doar Luca nu mai era cu ei. Maca fu cel care dădu semnalul. Trotuarul din stânga rămânea al făgăduinței, așa că începură să-și adune frunzele de pe trotuarul din dreapta. Apoi se lipiră cu spatele de castanul care rămăsese atâta vreme să-i aștepte. Acolo unde cele patru spinări de copil aveau loc, umerii celor trei bărbați abia încăpură. Rămaseră, astfel, câteva clipe, în tăcere, cu ochii închiși și capetele rezemate de trunchi. Când simțiră un vânt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stânjeneau, căci lărgimea cămășii era menită tocmai să-i ascundă pântecul care, de atâta stat pe scaun, începuse să se rotunjească. Tili ar fi avut cel mai puțin de suferit de pe urma hainelor și a trupului. Numai că, între timp, coroanele castanilor începuseră să se rărească, dacă nu cumva, din loc în loc, copacii nu dispăruseră de-a binelea. Într-o altă lume, copiii mergeau în față, fără să se uite înapoi. Maca gâfâia pe urmele lor, dar se mai înviora când vedea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
De această dată, Magul frunzelor rămase în urmă, târându-se ca un paing. Jocul se încheie mult prea devreme, rădăcinile rămăseseră dedesubt, ținând pe umeri blocurile noi, acele suprafețe plane ori verticale ce tăiau lumina, ca niște lame de sticlă. Castanii se trăseseră în pământ. Orașul cel nou era un Erehteion al castanilor. Jocul se terminase. Fusese mai scurt ca altădată, iar ei rămăseseră descumpăniți. Maca păstra o ultimă frunză în mână, dar, privind la trotuarul din fața lui, pe care urmele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
paing. Jocul se încheie mult prea devreme, rădăcinile rămăseseră dedesubt, ținând pe umeri blocurile noi, acele suprafețe plane ori verticale ce tăiau lumina, ca niște lame de sticlă. Castanii se trăseseră în pământ. Orașul cel nou era un Erehteion al castanilor. Jocul se terminase. Fusese mai scurt ca altădată, iar ei rămăseseră descumpăniți. Maca păstra o ultimă frunză în mână, dar, privind la trotuarul din fața lui, pe care urmele toamnelor vechi nu se vedeau și unde toamnele noi nu lăsau nicio
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plăcu. Simțea cum îl strânge mai tare când motocicleta se apleacă la curbe, așa că alese dinadins străzile întortocheate. — De ce nu mergi drept ? întrebă ea, atât de aproape, încât parcă îi șopti la ureche. Nu vreau să calc peste frunzele de castan, strigă el. Și apoi, pricepând că ea nu aude răspunsul, oricât ar striga peste răpăielile motocicletei, se opri lângă o bordură : Frunzele au căzut de câteva zile și încep să se usuce, adăugă. Dacă treci cu roata peste ele, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dreapta. — Nu vezi nimic deosebit, nu-i așa ? Ciudat cât de mulți oameni trăiesc în orașul ăsta și nu înțeleg... Ei bine, draga mea, strada asta e unică pentru că aici, în ultimii patruzeci de ani, nu s-a tăiat niciun castan ! — Patruzeci de ani ? De unde știi ? — Acum patruzeci de ani eram destul de mare ca să știu să număr până la o mie. Știu că nu s-a tăiat niciunul pentru că i-am numărat. — Pe toți, pe toți ? De unde știi că n-ai greșit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se mișcă pe cer. În aer plutea o limpezime de parcă până atunci nu fusese nimic. — Poate că nici n-a fost, spuse Tili. Poate ceea ce ne amintim e, de fapt, viitorul. Nu suntem așezați cum trebuie. Jenică se opri lângă castanii de pe Bulevardul Gării. Mașina mătură trotuarul cu farurile. — Frunzele se usucă de-a binelea, spuse. A început să le risipească vântul. S-a cam terminat jocul și pe anul ăsta. — Bine că am învățat și noi un joc care se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a binelea, spuse. A început să le risipească vântul. S-a cam terminat jocul și pe anul ăsta. — Bine că am învățat și noi un joc care se joacă așa, cu câți suntem, spuse Maca. Până când o să rămână doar un castan în oraș. — Și după aia ? întrebă Jenică. — Habar n-am. Cum să-ți închipui o lume fără frunze ? Jenică se muie și se lăsă jos, rezemându-se de copac. — Nu-mi iese din cap, spuse, cu voce stinsă. După ce a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din cârpă. Apoi apropie bricheta. Planta se aprinse voioasă, florile se adunară într-o singură pălălaie. Luă ghiveciul și-l puse pe biroul lui. Apoi privi flacăra, adunând imagini vechi. Multe din ceea ce trăiseră porneau și se întorceau lângă trunchiurile castanilor. Atunci se încumetă să scoată fotografia. O rezemă de cana în care, pe vremuri, pregăteau cafeaua cu fierbătorul, punând trei zile la rând apă peste același zaț. Flăcările făceau ochii să scânteieze și figurile să se miște. Simți o nesfârșită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumânare prisosea. Cu mâinile îmbrobonite de ceară, fetița suflă în lumânare. Era semnul că povestea luase sfârșit. Cerul se tulburase deasupra orașului. Mirosea a zăpadă, deși abia era început de octombrie. Vântul aducea mirosul ninsorilor de la răsărit. Crengile desfrunzite ale castanilor luceau de bruma care nu mai apuca să se topească. Dintre șinele de cale ferată se ridicaseră stoluri de ciori care, nemaigăsind boabe căzute, se roteau flămânde deasupra orașului. Tili avea de ales între a fi plictisit și a fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are de multe ori trăsături ce îl fac străin de lumea profană, comună, și îl ridică pe culmile idealizării, într-o sferă a visării și a intangibilului; femeia își pierde materialitatea concretă, devenind din ce în ce mai abstractă: „N-avea cosițe roș-văpaie,/ Nici castanii, și nici bălaie,/ Ci mi-au părut de-adevărat/ De aur că erau, curat.”654 Ca și în poezia de dragoste a lui Dante Alighieri, se insistă asupra imaginii ochilor, emblemă a interiorității, a sufletului, mărturisind indirect despre perfecțiunea nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
baie, Într-o cantitate suficientă Încât să acopere zona rinichilor. Concomitent se va bea ceai de crețișoară, o linguriță la o cană. Se va masa apoi regiunea vezicală cu esență de traista ciobanului. Ceai din semințe, fructe și coajă de castan sălbatic, o lingură la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Ceai de lămâiță, o lingură la un litru de apă În clocot, cantitate care se bea În cursul unei zile, neîndulcită, pe stomacul gol. SÂNGERĂRI Ceai de coada
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu flori de fân, 1-1 ½ kg, la 5 litri de apă clocotită, care este lăsată la infuzat 10 15 minute și se adaugă apei de baie. Se face o baie zilnic. O cură este de 21 de băi. Băi de castan: 1-1 ½ kg de făină de fructe de castan se pune În apă rece și se fierbe 30 de minute, se decantează și se adaugă băii. Durata unei băi este de 15-20 de minute, care se face zilnic, În cure de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
litri de apă clocotită, care este lăsată la infuzat 10 15 minute și se adaugă apei de baie. Se face o baie zilnic. O cură este de 21 de băi. Băi de castan: 1-1 ½ kg de făină de fructe de castan se pune În apă rece și se fierbe 30 de minute, se decantează și se adaugă băii. Durata unei băi este de 15-20 de minute, care se face zilnic, În cure de 21 de băi. Cataplasme cu 100 g brânză
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ei este Într adevăr donator, voi enumera pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cel mult o cană), îndulcită cu miere de albine, înaintea meselor principale. Thymus vulgaris (cimbru). Se bea o cană de trei ori pe zi, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie de 1-2 g% din frunzele aromate ale plantei. Castanea sativa (castan comestibil). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie din frunze, 2-3 g% îndulcită cu miere de albine. Drosera rotundifolia (roua cerului). Se consumă câte o cană pe zi, dintr-o infuzie de 2-3% sau sub formă de tinctură
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de pulbere 2-4 g pe zi. Se folosește în cazul bronșitelor însoțite de febră. Pentru combaterea tusei seci, spastice: Rp.1/ Eryngium planum (scai vânăt) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Carlina acaulis (turtă) 50 g Castanea sativa (castan comestibil) 50 g Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de 1-2 lingurițe din acest amestec la o cană: Rp.2/ Satureja hortensis (cimbru de grădină) 50 g Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g Herba Chelidonii (rostopască) 50
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
local se observă dilatarea venelor, hipertensiune cutanată, durere vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos, ce se extinde până la rădăcina coapsei. Evoluție este cronică și durează luni sau ani. Ceaiuri: Rp.1 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic)15 g Cortex salicis (coajă de salcie) 15 g Herba millefolii (coada șoricelului) 15 g Herba polygoni avicularis (troscot) 15 g Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
salcie) 15 g Herba millefolii (coada șoricelului) 15 g Herba polygoni avicularis (troscot) 15 g Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan) 15 g Flores arnicae (flori de arnică) 15 g Fructus sorbi aucuparie (fructe de scoruș de munte) 15 g Flores crataegi (flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.3 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic) 10 g Flores hippocastani (flori de castan sălbatic)10 g Flores chamomillae (flori de mușețel) 10 g Flores arnicae (flori de arnică )10 g Follium altheae(frunze de nalbă mare)10 g Radix symphyti(rădăcină de tătăneasă)10 g
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.3 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic) 10 g Flores hippocastani (flori de castan sălbatic)10 g Flores chamomillae (flori de mușețel) 10 g Flores arnicae (flori de arnică )10 g Follium altheae(frunze de nalbă mare)10 g Radix symphyti(rădăcină de tătăneasă)10 g Uz intern: decoct din trei lingurițe de amestec
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Kogălniceanu, D. Ral et, C. Rola, C. Hurmuzachi, C. Negri și alții, la 25 mai 1856 , în mod secret, s-au adunat la via de pe Socola, Iași, din satul Vișani, în casa lui Petre Mavrogheni, în grădina casei, sub un castan, unde era o masă și scaune și au constituit un fel de Asociație de luptă pentru Unirea Principatelor. Aici ei au întocmit programul Unirii, iar copacul a fost declarat „Castanul Unirii” căruia Vasile Alec sand ri i-a închinat versurile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în casa lui Petre Mavrogheni, în grădina casei, sub un castan, unde era o masă și scaune și au constituit un fel de Asociație de luptă pentru Unirea Principatelor. Aici ei au întocmit programul Unirii, iar copacul a fost declarat „Castanul Unirii” căruia Vasile Alec sand ri i-a închinat versurile intitulate „Jurământ”: „Sub acest măreț castan, Noi jurăm toți în frăție Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovean. Să fie numai români Într-un gând, într-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]