914 matches
-
un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un praznicar. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Pardoseala este din marmură albă cu forme geometrice. Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar cu modele de viță de vie și spice de grâu. Celelalte elemente de mobilier (strane pentru credincioși, amvonul, stranele și mobilierul pentru cărțile și obiectele de cult din altar) sunt de asemenea din lemn
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce, cu două abside laterale și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Acoperișul edificiului are o învelitoare din tablă de cupru. Catapeteasma a fost confecționată la München (Germania).
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime este de 38 m. Ea este acoperită cu țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei de către meșterul Ioan Pâslea.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
ortodoxe din Ciumârna în care își exprimau hotărârea de a dărui vechea biserică de lemn comunității din Ciumârna. Parohia Rușii-Moldoviței a răspuns la 28 mai/9 iunie 1887 că locuitorii din Ciumârna primesc biserica și se obligă să cumpere și catapeteasma. Aflându-se de apropiata vizitare a Bucovinei de către principele de coroană Rudolf, unicul fiu al împăratului Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului, s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. Construcția noii biserici de lemn a durat 9 ani (1887-1896). Proiectul bisericii a fost realizat de
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste locuri. În povestirea „Furtună” (1912), el își începe relatarea cu
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un contur pentagonal.
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna au construit o biserică mai mare, de zid, dăruind biserica de lemn satului Dănila. Credincioșii din Dănila au transportat-o în anul 1812 și au reclădit-o
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și o alta în peretele estic
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
naosului. Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Pictura a fost realizată în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
care au respectat în altar și naos canoanele bisericești, dând frâu liber imaginației în pronaos, ceea ce reflectă credințele poporului legate de fericirea din rai și chinurile din iad. Ochiul atent poate observa aspecte din viața socială și politică a vremii. Catapeteasma este bogat sculptată și frumos ornată cu icoane pe lemn.
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
viața Mântuitorului. Printre alte icoane: „Sfânta Treime la stejarul Mamvri”, „Duminica Tomii”, „Mironosițele la Mormânt”, „Vedenia lui Petru din Alexandria” și „Duminica Orbului”. Pe semicalotă, spre răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului Duh”. Una din scenele cu un conținut foarte semnificativ
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
Petru din Alexandria” și „Duminica Orbului”. Pe semicalotă, spre răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului Duh”. Una din scenele cu un conținut foarte semnificativ din punct de vedere social-național al poporului român este: „Încoronarea cu cununa de spini”, prin care se
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
Roxana Bărbulescu În acest an merge la biserică Balcuta, Sascut pentru spălare și renovarea picturii în ulei executată de pictorul Th. Zima, începe pictură în frescă la biserică sin Vulturul de Jos, raionul Liesti, Galați. În 1955-1958 pictează icoanele de la catapeteasma bisericii din Draganesti, Tecuci, spală, renovează și pictează din nou Biserică Sf Pantelimon din beresti, Sascut, pictează frontispiciul bisericii din Mânjești, Vaslui, începe pictură în frescă la biserică Sf Împărați din Movilita, Panciu, pictează prăznicarele pentru biserică Sf Nicolae Cotești
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
la Iași la expoziția interregionala și la Galeriile Fondului Plastic. În 1962 începe lucrările la biserică Sf. Nicolae Copou, Iași, pictură în frescă, în stil mozaic. Pe 17 aprilie 1962 îl cunoaște pe Corneliu Babă, care a pictat icoanele de pe catapeteasma și primește multe cuvinte de admirație din partea lui, considerând picturea realizată de Vasile Păscu cea mă frumoasă pictură din Iași. De asemenea, Cicerone Iordăchescu, decan și profesor la Facultatea de Teologie, licențiat în fillozofie, l-a vizitat în numeroase rânduri
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
și Pavel din Panaci - Catedrală Munților, Vatra Dornei. Pictură este recepționata de pictorul Coroilan Munteanu din Cluj și protopop Valerian Ghenghea și este considerată excepțională. Pictează peste 100 de peisaje în tempera, acuarela și ceară. este rugat să refacă pictură catapetesmei de la Dragoiasa Păltiniș. Pictează gratuit în ceară la biserică Nașterea Maicii Dmnului din vatra Dornei, fostă biserică luterana, este prima lucrare în ceară. În 1967 primește să continuie pictură începută de Titel Benea (decedat) la biserică Sf. Cuvioasa Paraschieva din
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa fel încât biserica este împărțită în lungul ei în trei: partea centrală mai largă și părțile laterale, care corespund absidelor laterale ale altarului. Stranele din biserică sunt din stejar sculptat. Catapeteasma este din ipsos lucrată în 1933. Pictura este opera pictorilor francezi Menpiot și Bories. Chipurile sfinților nu sunt după ermina ortodoxă, ci sunt rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-a întrebuințat mult aur. A lucrat la picturile
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
sfinților nu sunt după ermina ortodoxă, ci sunt rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-a întrebuințat mult aur. A lucrat la picturile ornamentale din biserică și pridvor și pictorul neamț Gustav Nill, mort în Craiova în 1945. Catapeteasma a fost pictată în 1933 de pictorul gorjean Keber.] În această catedrală au fost înscăunați toți Mitropoliții Olteniei de-a lungul vremii: - Nifon Criveanu (21 decembrie 1939 - 20 aprilie 1945) - Firmilian Marin (28 decembrie 1947 - 29 octombrie 1972) - Teoctist Arăpașu
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
interioare sunt construite din lemn, grinzi și din dulapi masivi, înveliți în mortar gros. Suprafața clădită în exterior cuprinde peste 300 mp. Înălțimea până la streașină este de 11 m, iar până la baza crucii de la turnul mare este de 33 m. Catapeteasma este sculptată în lemn de stejar masiv, de către sculptorul ieșean Vasile Crâșmaru. În anii 1967-1969 a fost îmbracată in frescă atît în interior cit și în exterior. Autorul frescei, Vasile Pascu din Focșani, a dat viață operei sale în aproximativ
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci () [Corola-website/Science/325658_a_326987]
-
despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul - sculptate cu motive florale, sunt din aceeași esență lemnoasă. Pictura în stil bizantin, îi aparține unei echipe de pictori coordonate de Valentina Petrescu în anul 2004. Se găsește la intrarea complexului monastic și are o înălțime de 60
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
de Aeroclubul „Aurel Vlaicu” București, membru al Aeroclubului României. Biserică din Clinceni, cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui Ramadan Paleologul", datează din 1694, conform datei înscrise pe frescă de pe fațada bisericii. În 2007 a fost înălțata și restaurată catapeteasma ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
în jurul anului 1870, lângă conacul boieresc. Pe peretele sudic al pridvorului a fost pictată o pisanie cu ctitorii bisericii: Nicolae, Vasile, Matei, Iancu, Catinca și Pulheria Cantacuzino, Elena Ghica, Radu Beller, Dumitru și Adela Popa. Lăcașul de cult are o catapeteasmă din lemn de tei. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, a fost construită o clădire socială și s-a pictat interiorul bisericii de către pictorul Gheorghe Vartic. În anul 2007 preotul Cristian Rotaru plănuia realizarea unui mic muzeu cu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]