1,265 matches
-
globaliști", opera lui Eminescu devine "nulă", iar autorul, venerat timp de un veac și mai bine, un pur și simplu "cadavru din debara", sau și mai pe șleau golănesc, și cu nesimțire spus, grobiană, "idiotul național". Oroarea de "naționalismul comunist ceaușist" îi încurajează pe urmașii kominterniștilor de alaltăieri, dar și pe unii din fiii clientelei ceaușiste, de a treia mână, să treacă "la baionetă" împotriva trecutului sumbru, de până mai ieri, din care cei mai curajoși combatanți de azi și-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bine, un pur și simplu "cadavru din debara", sau și mai pe șleau golănesc, și cu nesimțire spus, grobiană, "idiotul național". Oroarea de "naționalismul comunist ceaușist" îi încurajează pe urmașii kominterniștilor de alaltăieri, dar și pe unii din fiii clientelei ceaușiste, de a treia mână, să treacă "la baionetă" împotriva trecutului sumbru, de până mai ieri, din care cei mai curajoși combatanți de azi și-au tras burse și studii calificate, numai bune, în noima schimbării, să "demitizeze", tot ce-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inverse teze, ca să nu-i spunem, cu un cuvânt și mai rău, pidosnice, conform căreia toată istoria românilor nu a fost decât o improvizație; miturile, eroii noștri fiind contrafaceri a unor putrede campanii naționaliste, care au culminat, comunism, prin "diversiunea ceaușistă" a unui naționalism mai rău și mai neproductiv încă (ceea ce nici nu-i departe de adevăr) decât legionarismul și patriotismul antonescian "mânjit" de un intolerabil "antisemitism" extras din oarba furie nazistă împotriva poporului ales. Confuzie anume speculată, între patriotismul real
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
obiectivitate câmpul intelectual românesc postbelic (fie el comunist sau postcomunist) va constata polarizarea taberelor în jurul ideii naționale. De o parte stau adepții internaționalismului, de cealaltă cei ai naționalismului, concept pe nedrept blamat în ultima vreme, prin asocierea lui cu naționalismul ceaușist. În realitate, arată Theodor Codreanu, cultul personalității nu are nimic de-a face cu naționalismul autentic, dictatorul picând testul național în 1968, când n-a dus gestul până la capăt, și mai ales în noaptea de la Blaire House, când nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de niște surse și concepte ideologizate. După cum observă Th. Codreanu în eseul său (capitolul Deconstrucția canonului, p. 51) "reacția de respingere a specificului național este cea mai trainică sechelă moștenită de N. Manolescu din anii "canonului" comunist". Precum pe timpul regimului ceaușist în România, din anumite interese kominterniste, despre Basarabia nici nu se pomenea, în actuala lucrare manolesciană se respectă aceleași principii și interese. În ultima instanță, intenția revoluționaristă a lui N. Manolescu de a îmbogăți conceptul de istorie a literaturii, creând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de Hrușciov. Debutul cultului ceaușist al personalității este convențional datat ca survenind în urma celebrelor "teze din iulie" 1971 pronunțate de noul secretar al Partidului prin care s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Istoria Patriei, reeditat anual începând din 1957 până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică în manualele școlare românești. Spre exemplu, în ediția din 1969, Lenin era figura referențială înspre care era canalizată întreaga venerație intelectuală și politică. Portretul său, în format
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1979 a aceluiași manual de Istoria Patriei reflectă în mod eclatant această mutație cultică: locul portretului lui Lenin a fost luat de cel al "tovarășului Nicolae Ceaușescu, președinte al R.S.R." (1979, p. 183). De remarcat este progresia constantă a cultului ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu" (Almaș și Fotescu, 1986, p. 166). Prin aceasta, istoria recentă a României este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974, de la putere a lui Ion
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
succesului economic, cultul personalității exprimă, printre altele, strădania de a aresta trecerea timpului (i.e., deprecierea condițiilor de viață) prin mijloace ritualice. "Ritualul cortegiilor și al comemorărilor oprește timpul într-o perfecțiune prezumtiv atinsă" (Durandin, 1998, p. 338). Iar cultul personalității ceaușiste este instituit în miezul cultului națiunii, pe măsură ce biografia liderului devine indisociabilă de biografia colectivă a națiunii socialiste române. Elogiul personalității conducătorului devine punctul central în jurul căruia este organizată întreaga liturghie celebrativă a trecutului românesc, în care momentele de sărbătoare națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o cădere în trecutul la modul ceaușist întrunesc toate cele trei atribute pentru a putea fi calificați drept fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de ani de comunist, noi am început prin a-l scrie pe Ceaușescu cu literă mică. Nici astăzi nu știm nimic despre această perioadă și nici nu există cerere socială pentru astfel de studii sociale. Nu știm despre victimele perioadei ceaușiste nimic. Știm doar că a fost ucis la poliție inginerul Ursu. O singură victimă. Nimeni n-a studiat câți oameni au murit în spitale din cauza opririi curentului, câte gravide s-au sinucis sau au murit din cauza chiuretajelor realizate clandestin. Degeaba
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a mai fost reluată prin 1983-1984, cu argumente, și chiar se lucra în acest sens la județ, la partid. Nu știu ce s-a întâmplat, cred că nu a fost de acord Ceaușescu. Pentru că, pe de o parte, se mergea pe ideea ceaușistă de integrare, comasare, de reducere a costurilor, a consumurilor, dar probabil că o bună perioadă Cristofor Simionescu nu a vrut. El avea intrare la tovarășul. Cel puțin, așa simt eu. Dar, pe de altă parte, am auzit că ar fi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dar Shakespeare? Dar Balzac? Dar Goethe? Unde li-s contestatarii? Hemingway n-o fi avut păr pe picioare? Faulkner n-avea dinții galbeni? Ei, și ce-i cu asta? E zăludă rău și ideea că "mitul Eminescu" e-o creație... ceaușistă! O fi vinovat compozitorul Wagner c-a devenit idolul lui Hitler? Mai știi? O fi, fiindcă și azi Wagner nu se cântă în Israel... Total aiurea sună și afirmația potrivit căreia Eminescu n-ar fi... modern. Tocmai el, întemeietorul poeziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
profesională", căreia i se atribuie o funcționare înainte de '89. Imediat, politologii au luat "mapa profesională" în custodie și termenul (fals) circulă acum fără rezerve în talk-show-uri și-n paginile presei. Cei de vârsta mea prea bine știu că, în România ceaușistă, n-a existat niciodată altceva decât "dosarul de cadre". Dau un regat celui ce-mi va arăta oriunde, fie și-ntr-un graffiti, menționată titulatura "mapă profesională"! Interesul politic imediat era primejduit, dacă se utiliza sintagma "dosarul de cadre", de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
murit în 2007) profesor universitar de științe politice la Lausanne și la Geneva. Cartea se vrea o anchetă (chiar așa se sub-intitulează: "anchetă asupra unei ascensiuni politice") întreprinsă din bibliotecă, dar dublată și de mărturii recoltate de la supraviețuitori ai ierarhiei ceaușiste. Am mai parcurs astfel de lucrări în care autori străini își propun să descifreze mecanisme politice românești cu grad de specificitate greu de deslușit, ori măcar de intuit, pentru cercetătorul din afară (M. Almond, C. Durandin, D. Floyd, E. Behr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Moscova, ori... naționalist? A doua observație s-ar referi la preluarea clișeului "dărâmării satelor cu buldozerul", care a făcut atâtea valuri în presa internațională. Nu știu să fi existat un singur sat dărâmat cu buldozerul. Arătați-mi-l! Nedreapta lege ceaușistă prevedea, într-adevăr, desființarea unor cătune considerate fără perspective, dar în timp, prin interzicerea construcțiilor noi, a extinderii electrificării și a reparațiilor capitale la obiectivele existente. Povestea cu buldozerele brașoave! În cartea lui du Bois, Ceaușescu este înfățișat ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cercetărilor s-a fixat aproape exclusiv pe revelarea destinelor "intelectualilor români în arhivele comunismului" (titlu la "Nemira"), realitățile similare interbelice au rămas prea puțin investigate. Motiv pentru care, iată, nu se prea știe că și cenzura lui Dej, și cenzura ceaușistă, au fost replici cumincioare (cu sens inversat) ale cenzurii carliste, posesoare de performanțe ce au bătut toate recordurile în materie. Cenzura lui Dej decidea ce să nu scrii. Cenzura lui Carol II hotăra mai mult: nu numai ce să tai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vârstă fragedă, că atribuțiile lor sunt, în mare, similare: și tata, și mama munceau (el, maistru în industria lemnului, ea, laborant-chimist în industria textilă), amândoi se zbăteau să procure alimente odată cu apariția perioadei de penurie din anii '80 ai comunismului ceaușist, iar în perioadele de socializare relaxată (petrecute de obicei duminica, la marginea orașului) se implicau la fel de mult în jocurile noastre. Existau, în mod evident, și diferențe notabile: mama lucra în trei schimburi (dimineață, după-amiază, noapte), tata numai în două (cu excepția
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
refer la Victor Stănculescu, Voican Gelu Voiculescu, Virgil Măgureanu și pe alții", pe care ulterior i-a răsplătit; în altă ordine de idei, se impută domnului Ion Iliescu faptul că "a abrogat pedeapsă cu moartea", precum și alte legi din regimul ceaușist care "incriminau specula, sabotajul, trecerea frauduloasă a frontierei" și altele, că nu a intervenit pentru stăvilirea unor fenomene negative, ca "a dat legea cumulului de funcții" și nu a luat măsuri "împotriva proliferării așa-numitului învățământ universitar particular". Cu privire la candidatura
HOTĂRÎRE Nr. 64 din 14 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114407_a_115736]
-
a condiționat tot mai mult politicile externe și, la nivel intern, a impulsionat disidența. Un alt punct central al capitolului este dat de conexiunile ideologice dintre politica internă și cea externă a leninismului romantic. În sfârșit, ultima etapă a conducerii ceaușiste are în vedere derivele totalitare tot mai accentuate ale regimului, din cauza cărora va cunoaște o progresivă izolare internațională. După 1985, anul ajungerii la putere a lui Mihail Gorbaciov, RSR va fi repudiată chiar de către "lagărul socialist", transformându-se într-un
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
treptat, ajungându-se la un fel de leninism post-revoluționar fascistoid (leninism romantic) de-a dreptul grotesc și, în ultimii ani dinaintea revoluției din 1989, eminamente xenofob. Nemaifăcând nici o distincție între inamicii săi naționali și cei ideologici (Shafir: 1989a, 3), regimul ceaușist a sfârșit detestat atât de către statele capitaliste, cât și de statele "frățești", socialiste, într-o lume pe care practic nu a mai înțeles-o și cu care nu mai avea nimic în comun. Să nu uităm însă că fundamentele acestei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]