1,983 matches
-
1932 și decembrie 1938, ca organ al Societății Germaniștilor din România. Director este Simion C. Mândrescu, iar secretar de redacție, I.E. Torouțiu. Rubricile obișnuite sunt „Informațiuni și recenzii”, „Cărți primite la redacție”, „Recenzii și însemnări”. R.g.r. apare în anul centenarului morții lui Goethe, astfel încât primul număr e consacrat în întregime acestui eveniment: Simion C. Mândrescu, Caracterul național al operei literare a lui Goethe, Victor Marian, Noul Goethe și actualitatea, Ion Sân-Georgiu - un studiu asupra personalității artistului, Bernhard Capesius, Poezii lirice
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
nimic situația tragică o dovedește parcurgerea stenogramei unei discuții purtate în 1952 cu câțiva „protectori” ai săi - Ion Vitner, Mihai Novicov, Nicolae Moraru, Silvian Iosifescu și Aurel Baranga - pe marginea celei mai recente comenzi literare a autorităților: constrâns, cu prilejul centenarului Caragiale, să producă o biografie dramatizată a scriitorului, P. este chemat să-și justifice obiectivitatea demersului reconstructiv în fața unui Aurel Baranga, care îi pretinde imperativ ca figura lui Caragiale să corespundă „articolului de fond din «Scânteia»”, precum și a unui Mihai
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
8, 10, passim, III, 7, 8, 9, 10, passim; Poantă, Scriitori, 23-25; Alex. Ștefănescu, Camil Petrescu, RL, 1994, 15; Mihai Zamfir, Demolator și constructor, RL, 1994, 15; Geo Șerban, Alte zile din romanul războiului, RL, 1994, 15; Barbu Cioculescu, Un centenar discontinuu, RL, 1994, 15; Gheorghe Grigurcu, Camil Petrescu sub zodia contradicției imperturbabile, RL, 1994, 15; Eugen Simion, Un martir al lucidității, CC, 1994, 4-5; Irina Petraș, „Neted ca moartea”, ST, 1994, 4-5; C. Trandafir, Pluralitatea perspectivelor, ST, 1994, 4-5; Gheorghe
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Morariu, „Zori noi”, 1968, 6305; Petru Iroaie, Realismul uman al lui Leca Morariu, „Revista scriitorilor români” (München), 1968, 7; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978, passim; Petru Homoceanul, „De la noi”, AST, 1984, 6; Constantin Ciopraga, Centenar Leca Morariu, CRC, 1988, 30; Traian Cantemir, Leca Morariu, lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
țăranilor români din Ardeal, București, 1939; Din istoria tipografiei, editurii și librăriei românești din Ardeal (1830-1918), Cluj, 1939; Ioan Maiorescu despre nașterea și copilăria sa, Cluj, 1939; Din istoria unei vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1939; Ioan Maiorescu despre nașterea și copilăria sa, Cluj, 1939; Din istoria unei vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Eminescu și creația sa. Muzeul „Constantin Negruzzi” este situat în casa din Hermeziu, unde de la începutul veacului al XIX-lea și până după cel de-al doilea război mondial au locuit mai toți membrii familiei Negruzzi. În 1968, cu prilejul centenarului morții scriitorului, s-a organizat un nucleu muzeal, în cea mai mare parte de etnografie și istorie, într-o încăpere fiind expuse obiecte personale și de mobilier ale familiei Negruzzi. Amplificat în timp, muzeul reconstituie în câteva săli salonul de
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
Caragiale și ardelenii, UVR, 1939, 34; Predescu, Encicl., 650; Gh. Preda, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire, Sibiu, 1944, passim; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964, 38-39; Aurel Vasiliu, Însemnările unui sibian despre Caragiale, LL, 1966; Elena Dunăreanu, Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
poezii și traduceri, susținând și rubrica de artă avangardistă „Wall Patrol” (semnată Valery Gallery). Îi apar aici, precum și în alte reviste americane, traduceri din scrierile lui Urmuz, Tristan Tzara, D. Trost, Gherasim Luca, Gellu Naum ș.a. În 1996, cu prilejul centenarului Tristan Tzara, prezintă mai multe spectacole dadaiste la Centrul Cultural Român din New York, la Praga, München și București. Preocupat de culturile primitive orientale, realizează filme documentare în Indonezia, India, China, Thailanda. După 1989 a revenit în spațiul cultural românesc, colaborând
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
Orășanu], Alexandru Obedenaru, București, 1891; Chendi, Pagini, 576-580; G. M., Sărbătorirea poetului Alexandru Obedenaru, DMN, 1934, 10 027; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 67-71; Ciorănescu, Lit. comp., 240-243; Bote, Simbolismul, passim; Biblioteca Academiei R.S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, 107; Vladimir Streinu, Doi poeți macedonskieni, AFT, 1970, 5; Dicț. lit. 1900, 635; Iliescu, Poezia, passim; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 113-116; Micu, Scurtă ist., I, 370; Poezia simbolistă românească, îngr. Rodica Zafiu, București, 1996
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
din 1978), Dumitru Pană (din 1982), Ștefan Berbece (din 1984), Florea Ioncioaia (din 1986), Dan Radu (din 1988), Cezar Caluschi (din 1989). Colectivul de redacție este format din studenți ieșeni. Revista publică un supliment literar - „Biblioteca «Opinia»”, un număr dedicat centenarului Independenței și o ediție specială consacrată anului Marii Uniri. Marcată de ideologia epocii, O. s. ilustrează din această perspectivă viața studențească și configurează imaginea realității social-politice și culturale românești. Odată cu numărul 100/1987 își asumă existența unui „model «Opinia»”, care
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
Iorga, Oameni, I, 49-58; G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909, 207-217; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 195, 290-296, 304-307; Lovinescu, Scrieri, I, 80-82; Ibrăileanu, Opere, VIII, 279-313; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 214-218; Petru Iroaie, La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Constantinescu, Scrieri, IV, 108-111, VI, 205-206, 493-495; Al. Dima, Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Alexandru Iordan, Contribuții la cunoașterea operei lui Alexandru Odobescu. Bibliografia completă a scrierilor lui Alexandru Odobescu
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
publicație politică și culturală apărută la Iași, săptămânal și bisăptămânal, de la 13 noiembrie 1883 până la 24 noiembrie 1885 și de la 19 octombrie 1886 până la 7 iunie 1887. Colaborează cu versuri N. A. Bogdan și I. G. Holban. Se mai republică, la centenarul morții lui Horea, câteva poezii ale lui Andrei Mureșanu. Nuvele, unele cu subiecte din viața satului moldovenesc (Garofița de la Poeni), dă N. A. Bogdan. La rubrica „Revistă teatrală” se discută activitatea Teatrului Național din Iași. R.Z.
NOUA REVISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288483_a_289812]
-
C. Cristobald și A. Nora. Printre autorii tălmăciți se mai numără Blasco Ibáñez, Karel Capek, Italo Svevo, E. A. Poe, Oscar Wilde. Numărul 7/1931 include însemnări sub titlul În intimitate cu Gabriele D’Annunzio, numărul 13/1932 conține pagini dedicate centenarului Goethe, iar din Pirandello e tradusă nuvela Râzi... Numărul 44/1931 reproduce din ziarul brăilean „Ancheta” un articol al lui Panait Istrati, De ce m-am retras la Brăila. D.B.
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În politicile de sănătate publică; Tang și Perish (2000) aleg oarecum drumul invers, studiul lor bazându-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
piață va depinde de puterea de negociere pe care acest grup de „câștigători” o va dobândi. Departament, disciplină și American Journal of Sociology Andrew Abbott, În cartea intitulată Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred (1999), apărută cu ocazia centenarului Școlii de la Chicago, realizează o istoriografie a constituirii și schimbării continue ale Departamentului de Sociologie din cadrul Universității de la Chicago: Școala de la Chicago din perioada interbelică, marcată de personalități, perspective teoretice și demersuri metodologice edificatoare; construcția a ceea ce numim cea de-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 133-147, 193-194; Dicț. scriit. rom., III, 574-576; Popa, Ist. lit., II, 449-450; Ion Pop, La centenarul lui Sașa Pană, APF, 2002, 9; Dicț. analitic, IV, 684-686. E.M.
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Débuts du théâtre roumain), Francis Lebrun, poezii dau Olimp Grigore, Eugen Constant ș.a., cronici despre viața românilor la Paris trimit Elena Văcărescu și Simion Stoicescu. Numerele următoare relatează despre tricentenarul lui Molière, despre sărbătorile încoronării de la Alba Iulia (J. Dionne), centenarul Louis Pasteur, expoziția cărții franceze la București, biblioteca Elenei Văcărescu, jubileele Paul Bourget și Anatole France, centenarul morții lui Saint-Simon ș.a. Sunt inserate însemnări referitoare la Henri Focillon, civilizația greco-latină (Fr. de Thauby) etc. Literatura română în perspectivă franceză este
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
la Paris trimit Elena Văcărescu și Simion Stoicescu. Numerele următoare relatează despre tricentenarul lui Molière, despre sărbătorile încoronării de la Alba Iulia (J. Dionne), centenarul Louis Pasteur, expoziția cărții franceze la București, biblioteca Elenei Văcărescu, jubileele Paul Bourget și Anatole France, centenarul morții lui Saint-Simon ș.a. Sunt inserate însemnări referitoare la Henri Focillon, civilizația greco-latină (Fr. de Thauby) etc. Literatura română în perspectivă franceză este bine reprezentată prin articole de Charles Drouhet, N. Iorga, J. Voilquin, Sandu Tzigara-Samurcaș, Léo Bachelin ș.a. Se
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
Vianu, București, 1964, 241-242; Sevastos, Amintiri, 142-147; Ion Apetroaie, O ediție I. I. Mironescu, IL, 1969, 7; Ciopraga, Lit. rom., 535-539; Micu, Început, 390-391; Otilia Cazimir, Scrieri despre teatru, Iași, 1978, 42-48; Ilie Dan, I.I. Mironescu, Iași, 1982; Profira Sadoveanu, Centenar I. I. Mironescu, RL, 1983, 24; Mircea Mancaș, Amintiri despre „Viața românească” de altădată, VR, 1994, 7-8; Dicț. scriit. rom., III, 252-254. T.T.
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
Vladimir Dumitrescu, „Destrămare”, CL, 1940, 7-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Predescu, Encicl., 557; Al. Piru, „Limitele cunoașterii științifice”, VR, 1945, 11-12; Ștefan Popescu, Critice, I, București, 1947, 149-152; Dicț. scriit. rom., III, 251-252; Alexandru Mironescu. Centenarul nașterii (1903-2003), îngr. Ileana Mironescu Sandu, București, 2003. C.T.
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
lung, ele pot exercita presiuni pentru a-și irnpune punctul de vedere asupra modului de exploatare a emblemei olimpice, mai ales cu ocazia Jocurilor Olimpice. Observatorii imparțiali nu s-au putut abține să nu constate, de exemplu că jocurile olimpice ale Centenarului Atlanta '98 au fost "Jocurile Coca Cola". Modificarea dinamicii sporturilor: sporturi vechi/sporturi noi. Gusturile consumatorilor impun organizatorilor de competiții și prestatorilor de servicii sportive un nornenclator "deschis" . Produsul sport are un ciclu de viață variabil: unele sporturi supraviețuiesc mult
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
refăcut În ultimii ani (Ă). Nu e Încă o cercetare propriu-zisă ideologică (Ă). Opera lui Eminescu este culeasă În vreo mie de șpalturi cu o cheltuială notabilă din partea EPLA, paginată În bună parte. Cred că anul care duce la Împlinirea centenarului lui M.Eminescu, membru al Academiei RPR, va grăbi și scoaterea la iveală a muncii academicienilor progresiști din generațiile următoare lui”. Ion Vitner. „Exegeza eminesciană de după Gherea suferă În cea mai mare parte de un viciu fundamental: stă pe cap
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihu Dragomir. - Pe malul Adriaticei; - nr. 162, 11 nov.: Aurel Ciurunga. - Tovarășa Floarea lucrează la două războaie; - nr. 163, 18 nov.: D.Corbea. - Balada celor patru mineri; Paul Vasilescu. - Am crescut-o În inima noastră; G. Mărgărit. - Cântec pentru Întâmpinarea centenarului Eminescu; - În nr. 164, 2 nov.: Petre Solomon. - Primul acoperiș; A.E. Baconsky. - La frasinii de la răscruce; - În nr. 165, 2 dec: A.Ciurunga. - Casa Scânteii; - În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]