249,666 matches
-
septembrie 1833, în portul Islay, unde, în prima noapte, în casa lui don Justo, dirigintele Poștei, crezuse că va muri din cauza înțepăturilor acestor creaturi care se năpustiră asupra ei fără milă. În ziua următoare se refugie la un hotel din centrul Marsiliei, condus de o familie de spanioli; îi dădură o cameră simplă, spațioasă, și nu avură nici o obiecție să primească acolo grupuri de muncitori. Poetul-zidar Charles Poncy, autor al imnului Uniunii Muncitoare pe care Flora conta pentru a o ajuta
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de ,centru magnetic al noii literaturi", de ,veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație ,realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate de frază. Lui Ion Ianoși, ,spirit profund interogativ", i se reproșează doar că ,rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
sănătății și fiziologiei naturale a omului. Ba chiar la ultima vizită la doctor, am văzut și Îndemnul „practicați yoga”. Spre deosebire de alte practici, rezultatele favorabile pentru starea de bine sunt aproape imediate. Anual, mii de instructori de yoga primesc certificări de la centre acreditate.
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
Unitar, adică Global, să realizeze "combinații logice de situații-limită". Erau supravegheați de un Custode, care voia să afle, ca reprezentant al unui Consiliu Mondial, de unde ar putea proveni elementele perturbatorii al unei Ordini Planetare controlate și dirijate dintr-un singur centru de putere. Sey Mondy detaliază principiile unei utopii sinistre a globalizării, pregătită de un Complot Mondial. Fusese sechestrat în acel loc, Defileul, unde se gândea punerea în aplicare a utopiei globalizării. A scăpat singur, printr-o minune, în urma unei evadări
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
exercita în afara oricăror compromisuri. A sprijinit promovarea tinerilor muzicieni în prim-planul vieții muzicale a timpului. A contribuit la debutul pe atunci a tinerilor Dinu Lipatti, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu. Grație inițiativelor sale, în perioada interbelică, Bucureștiul devenise un important centru muzical european... Multe prime-audiții, mulți creatori și dirijori de primă mărime au concertat la Ateneul Român; mă refer la Ravel, la Stravinski, la tînărul Karajan. în anul 1964, în ultimul an al vieții, Geroge Georgescu a concertat la Berlin în
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
deceniu. Pe parcursul istoriei sale, omenirea a considerat nisipul și pietrișul ca fiind resurse inepuizabile, a declarat Jaques Dormand, președintele Comisiei. Din nefericire, recursul excesiv la combustibilii fosili, care are ca rezultat apariția efectului de seră, va lăsa numeroase țări din centrul Europei, inclusiv Germania, la mîna statelor din cartelul nisipului și pietrișului, în special a Lituaniei, bogată în nisip, dacă acestea doresc să își continue programele minimale de construire de drumuri și clădiri." Gitanas R. Misevicius, membru fondator și președinte al
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
pe principiul time-sharing-ului, în vilele ministeriale de pe plaja Palanga! l dreptul de exploatare mineralieră și forestieră pro rata în toate parcurile naționale! l numirea magistraților și judecătorilor locali! l dreptul de a parca, 24 ore pe zi, în perpetuitate, în centrul vechi al orașului Vilnius! l reduceri de cincizeci la sută la închirierea selectivă a trupelor și dotării armatei lituaniene pe bază de înscrieri, cu excepția perioadelor în care țara era în război! l adopția fără probleme a nou-născuților lituanieni de sex
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
două secunde înainte ca Jonas, într-o curbă la nouăzeci de grade, să scoată mașina în afara drumului. Sîntem implicați într-un accident", își spuse Chip în gînd, în timp ce vehiculul plutea prin aer. Trăi o uriașă afecțiune retroactivă față de tracțiunea bună, centrii de greutate joși și variațiile inerțiale neunghiulare. Fu destul timp pentru reflecția tăcută și pentru scrîșnetul dinților, apoi nu mai rămase timp deloc, doar bufnitură după bufnitură, zgomot după zgomot. Fordul încercă mai multe variațiuni ale verticalei - nouăzeci, două sute șaptezeci
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Mureșan, doi poeți tineri și blonzi. Am fost atât de încântată de talentul lor (și de aspectul lor), încât le-am dedicat poezia Poeții tineri (i-am recitat-o lui Alexandru, cu prilejul unei vizite a lui la, pe atunci Centrul Cultural Român din New York, în semn de omagiu - deși, de ani de zile, poezia lui, după părerea mea, declinase...). În schimb, aflu, într-un număr recent al României literare, o pagină de poezii sub semnătura lui Dumitru Mureșan, care-i
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
fizică? O fi cunoscând el poporul român mai bine decât ceilalți contracandidați? O fi mizând pe intimidare - că pe șantaj mizează din plin? Nu sufăr de excesivă pudibonderie, dar am văzut ce consecințe nefaste au astfel de semnale trimise de la centru spre subordonații din teritoriu. Nici un raport internațional privind libertățile presei din România nu omite instigările la violență ale lui Ioan Mircea Pașcu, ministrul năstăsiot care agita sub privirile jurnaliștilor bulanul purtător de moarte al unei viziuni bolnave de soldățoi primitiv
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idelizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de "centru magnetic al noii literaturi", de "veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație "realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate de frază. Lui Ion Ianoși, "spirit profund interogativ", i se reproșează doar că "rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
candid doctorului neurolog "Mă numesc Arthur Gordon Pym". Pe scurt, iată un pretext cum nu se poate mai potrivit pentru Eco de a-și asalta cititorul cu un tir continuu de citate și aluzii livrești (multe dintre ele având în centru metafora ceții, una dintre obsesiile lui Yambo). Așadar, protagonistul pornește într-o expediție plină de neprevăzut: nu este vorba, de astă dată, de căutarea Sfântului Graal sau a țării preotului Ioan, și nici de o intrigă polițistă, ci de acea
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
și să susțin că Flacăra misterioasă (...) nu este în cele din urmă decât un fel de Amarcord (dialectal = "îmi amintesc"), al lui Umberto Eco. Ne amintim cu toții de acea secvență din filmul lui Fellini, când, în plină mascaradă propagandistică, (în centrul imaginii tronează portretul Ducelui confecționat, butaforic, din carton, în chip de Bocca della Veritŕ), unul dintre eroii adolescenți, Ciccio dacă nu mă înșel, se imaginează în postura de mire, alături de aleasa inimii sale. Cam în același fel este construit și
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
cu Blaga. între lumea liberă și lagărul socialist, incompatibilitatea istorică a fost atât de mare, încât, după părerea mea, n-a mai existat nici o posibilitate de a comunica, dinspre Est spre Vest, experiența absolută a terorii totale". "Poetul-vieții-mele" Extremistul de centru Radu Cosașu îi consacră lui Geo Dumitrescu rubrica din Dilema veche (nr. 43/2004), înlocuind necrologul în a cărui "urgență" nu s-a putut înscrie cu un inspirat portret literar. Liniile portretului se adună în jurul unei "faculté maîtresse", cheia originalității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
supraviețui decît împotriva lumii, că propria ei lume, imensă și liberă, există la marginea lumii ca un parc la marginea orașului, sau mai degrabă ca un vechi cimitir, dar nu ca Disney-landul de la marginea Parisului - Disney-landul fiind astăzi, de fapt, centrul Parisului. Acesta este primul regim de vizibilitate, al literaturii "pure". Este literatura care se manifestă ca voință de ascundere, care se supune ochiului ca aparent ilizibil, ca întuneric, pentru a atrage atenția că noaptea se vede mai bine decît ziua
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
în istoricul cafelei, căreia Jules Michelet îi închina, în Istoria Franței, "un somptuos elogiu", socotind-o "o licoare sobră, adînc cerebrală" și... "antierotică, substitutind atracției sexuale ascuțimea minții", licoare ce devenise "excitantul spiritual" al epocii luminilor: "Clujul anilor '60: în centru existau vreo cinci cafenele, numite oficial cofetării, mai toate celebre și avînd nume Ťconspirativeť: Croco, Verde, Arizona. Tradiția lor nu coboară însă din veacul lui Diderot și al lui Rousseau. Ele mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
singur, dar imens, conifer nativ (10 m înălțime) în colțul parkingului din imediata vecinătate a Pieței, a condus la inițiativa adoptării acestui brad că Brad de Crăciun ideal, atât pt 2008 cât și pt viitor. El poate fi observat în centrul imaginii Google Map alăturate, între străzile: Rue Clark spre rue Sewel l . În al doilea rând, existența unor situații de forță majoră (că tristețea provocată de decesul sculptorului Vasile Gorduz autor al efigiei eminesciene din Piață) au împiedicat pe maistrul
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
asceza romantică îi sînt în egală măsură interzise. Poziției ofensive fie în direcția realului, fie în orizontul utopiei, îi corespunde vulnerabilitatea maximă, destrămarea morală, destinul advers: "Accente de frîntă proză bacoviană traduc eșuarea în periferic a unei ființe înzestrate pentru centru: ŤAh... dezgustătoare iarnă... Mi-e silă de tot... și sînt obosit... E ceva sfîrșit în mine... Gîndurile acestea care rotesc deasupra mea ca niște corbiť". Avem toate motivele a presupune că în treimea eroilor săi, Ștefan Gheorghidiu, Fred Vasilescu și
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
muncitori la CUG, în ciuda avatarurilor tranziției. Duminicile, cînd mașinile - parcate altfel peste tot, de parcă ar fi plouat cu mașini - dispar, cînd orașul e gol, atunci arată ca o falnică ruină. Cu străzile centrale și trotuarele desfundate, cu pomișorii răpciugoși din centru într-o vădită suferință, dar cu marile palate nobiliare amintindu-ne că aici a fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
gol, atunci arată ca o falnică ruină. Cu străzile centrale și trotuarele desfundate, cu pomișorii răpciugoși din centru într-o vădită suferință, dar cu marile palate nobiliare amintindu-ne că aici a fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt orașul și trecutul lui ca ale mele. În bisericile gotice calci peste mormintele principilor transilvani. Trec adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
prins: de obicei umblu într-un triunghi: casă-Universitate-Apostrof și retur. Și, mai grav, deși distanțele pe care am eu de circulat sînt mici, de obicei umblu cu mașina. Și rău fac, pentru că circulația - care curge toată, inclusiv traficul greu, prin centru - e oribilă. Umblu pe străzile vechi și mă bucur cînd mai găsesc cîte un vechi și delicat detaliu: de pildă, nu de mult, am descoperit, deasupra unei porți, basorelieful unui foarfece, și, nu foarte departe, o poartă împodobită cu un
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
uriașe manifestări promoționale: pavilioanele editurilor germane, americane și britanice sunt luate cu asalt ca și pavilionul cărților de artă, cel consacrat filmului și televiziunii. Liniște domnește în schimb - în ceea ce privește afluența publicului larg, - la pavilionul editurilor internaționale, unde se află însă centrele și forumurile cele mai interesante de dezbateri. Liniște și la standul României. L-am regăsit în graba unei singure zile cît am putut poposi în acest an la Frankfurt. Dezamăgirea a fost pe măsura entuziasmului cu care mi-am îndreptat
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Uniunii Europene, un altul cu candidații la aderare, o manifestare bilaterală consacrată alegerii Sibiului și Luxemburgului drept capitale culturale europene în 2007, o masă rotundă a scriitorilor români de acasă cu cei originari din țară, dar strămutați, o dezbatere consacrată centrului și periferiei, o alta - specificului balcanic... Și dezvoltînd neobosit tot felul de proiecte, îmi sună în urechi argumentul care mi-a fost furnizat pentru a mă lămuri de ce România nu a arătat deloc bine la Frankfurt pe Main în acest
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
un moment dat în librării sau prin nenumăratele reviste, tot ceea ce se manifestă în cîmpul literelor prin lansări de carte, colocvii, conferințe, tîrguri de carte (cu ceremonialul venirii editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat, al cărui nume îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulți tineri, care reiau astfel preocupările privind afinitățile noastre spirituale cu spațiul italic. Aceste recente apariții, împreună cu cele deja semnalate, par să confirme un reviriment al istoricei tradiții culturale româno-italiene. 1. Sub patronajul Centrului Internațional de Studii Bruniene și al Institutului Italian de Studii Filozofice și cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene, la Editură Humanitas au apărut primele două volume din seria de opere complete a lui Giordano Bruno (Filippo
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]