7,540 matches
-
actorie Miklos Bacs 2008. Prin preocuparea aplicată pe care am de-dus-o din ce am văzut, din dialogul pe care l-am avut cu profesorii și cu studenții lor. Modestia venea și din deschiderea cu care au acceptat să arate, fără cenzură, și evoluția lor. Cam cum au fost în anul doi, cînd au lucrat commedia dell'arte și cum au evoluat. Sau nu. În spectacolul Amor venețian mi s-a părut mult mai important să observ relația lor cu masca, cu
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
luni între părți și se scurg ani între capitole." (România literară, nr. 89, 6 ianuarie 1934). Revistele literare din ianuarie explică în numeroase note și comentarii misterul "întârzierii". Cartea nu a căpătat "bunul de difuzare", deoarece a fost îndrăgită de cenzură. Unii gazetari presupun că motivul ar fi fost scenele erotice, alții paginile referitoare la greva muncitorilor ceferiști de la Grivița. Cert e că în ziua apariției (9 februarie 1934) au fost cumpărate în București peste o sută de exemplare. După câteva
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
nu mai îmi dă invitații după ce a apărut cronica mea la Lacul lebedelor, deoarece le stric imaginea. Cum i s-a spus și doamnei Anca Florea, care a scos până acum șase volume cu istoria Operei Române. Din cîte știm, cenzura a dispărut. Se vede treaba că nu de peste tot... Poate unii dansatori de dans contemporan vor alege să se gândească la părerea criticului. Să accepte că pot exista mai multe păreri despre același fapt artistic și să nu aleagă divorțul
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
scriiturii. Într-un fel, supralicitarea modernității (oarecum de înțeles în cazul unor romane al căror conținut era în răspăr cu normele estetice și ideatice dictate de un regim care avea tendința să controleze totul, scrise într-un timp în care cenzura era activă) constituie principala vulnerabilitate a acestor romane. Continua întrepătrundere a planurilor, permanenta schimbare a vocilor narative, alternarea scriiturii eliptice cu lungi și inutile (în planul ficțiunii) pasaje extrase parcă din manuale de specialitate, permanentul balans temporal dau adesea cititorului
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
În teorie, partidul se îngrijea și de protejarea râului, și de bunăstarea oamenilor. În realitate râurile deveneau oribile ape reziduale, iar oamenii un fel de roboți, lipsiți de sentimente și de iluzii. Dar cum ar fi putut vajnicii cerberi ai cenzurii să se atingă de un roman care conținea fragmente precum citatul de mai sus? Citind romanele lui Norman Manea ai, de multe ori, sentimentul că nu mai înțelegi nimic. Nu mai știi cine este vocea narativă, unde și când se
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
ART propune iar cititorul dispune de Marin Sorescu, Trei dinți din față, roman, ediție necenzurată, cu o prefață de Sorina Sorescu. Nota editorului precizează că s-au adăugat "Cele mai consistente fragmente". A nu cenzura nu echivalează cu a de-cenzura. Romanului i se interzice varianta finală. Cenzura continuă, de voie, de nevoie. După fuga sau alungarea Ceaușeștilor, a scris Sorescu, am ieșit din al doilea război mondial. Se spune că pe frontul real unii soldați își împușcau degetul mâinii cu
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
Sorescu, Trei dinți din față, roman, ediție necenzurată, cu o prefață de Sorina Sorescu. Nota editorului precizează că s-au adăugat "Cele mai consistente fragmente". A nu cenzura nu echivalează cu a de-cenzura. Romanului i se interzice varianta finală. Cenzura continuă, de voie, de nevoie. După fuga sau alungarea Ceaușeștilor, a scris Sorescu, am ieșit din al doilea război mondial. Se spune că pe frontul real unii soldați își împușcau degetul mâinii cu care trăgeau. În comunism, scriitorul făcea ceva
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
mutilare? Schilodirea literaturii este în comunism un fenomen organic. Ea se petrecea cam așa cum se spune că anumiți etnici rup membrele odraslelor și le silesc să cerșească. Scriitorii lucrau, stimulându-se într-un mod simulant, într-un regim de (auto)cenzură. Toate intențiile actului artistic tindeau să o ia razna ori erau măcar substanțial deturnate: a autorului, a textului, a cititorului. Regimul politic era supra-autor: unul colectiv, anonim; deși numele unor funcționari editoriali (cu fețe multiple de oportuniști sau mai rare
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
și scriitori tolerați ideologico-estetic? Cât a fost cenzurat autorul Moromeților, I, după ce primise o mare încredere "politică" și literară? A fost un alt prozator de succes - care s-a destăinut în esență și detaliu privitor la relația volumelor sale cu cenzura comunistă - un romancier, singurul (după o manșetă publicitară pe un roman al său publicat în SUA), anticomunist sub comunism? La lectura acestei noi variante - post-auctorială -, nu e foarte simplu de recunoscut măsura în care devine sau rămâne M. Sorescu autorul
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
p. 12). De-cenzurarea nu mai pare posibilă. Ca degetul trăgător al soldatului ori piciorul rupt al copilului cerșetor, nici opera (auto, post)cenzurată nu se mai reconstituie. Să ne bucurăm de ce se mai găsește ca text. Ce-a tăiat cenzura din roman trebuie aplaudat și nicidecum fluierat. M. Sorescu, scriitorul binecunoscut atât în original, cât și în multe traduceri, este tratat de Cenzură ca un începător. Cenzura a existat pe deplin. Nu se mai poate susține că a existat doar
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
cenzurată nu se mai reconstituie. Să ne bucurăm de ce se mai găsește ca text. Ce-a tăiat cenzura din roman trebuie aplaudat și nicidecum fluierat. M. Sorescu, scriitorul binecunoscut atât în original, cât și în multe traduceri, este tratat de Cenzură ca un începător. Cenzura a existat pe deplin. Nu se mai poate susține că a existat doar o literatură. Cenzura a existat și în cazul scriitorilor de mare succes, cel puțin acesta e cazul lui Sorescu. A doua încredințare uzuală
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
reconstituie. Să ne bucurăm de ce se mai găsește ca text. Ce-a tăiat cenzura din roman trebuie aplaudat și nicidecum fluierat. M. Sorescu, scriitorul binecunoscut atât în original, cât și în multe traduceri, este tratat de Cenzură ca un începător. Cenzura a existat pe deplin. Nu se mai poate susține că a existat doar o literatură. Cenzura a existat și în cazul scriitorilor de mare succes, cel puțin acesta e cazul lui Sorescu. A doua încredințare uzuală - de reținut - este aceea
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
trebuie aplaudat și nicidecum fluierat. M. Sorescu, scriitorul binecunoscut atât în original, cât și în multe traduceri, este tratat de Cenzură ca un începător. Cenzura a existat pe deplin. Nu se mai poate susține că a existat doar o literatură. Cenzura a existat și în cazul scriitorilor de mare succes, cel puțin acesta e cazul lui Sorescu. A doua încredințare uzuală - de reținut - este aceea că nu apărea nimic necenzurat. Chiar dacă erau cărți traduse. Semnate fie și de Homer, Flaubert ori
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
succes, cel puțin acesta e cazul lui Sorescu. A doua încredințare uzuală - de reținut - este aceea că nu apărea nimic necenzurat. Chiar dacă erau cărți traduse. Semnate fie și de Homer, Flaubert ori Faulkner. Homer și toți ceilalți puteau să adoarmă, cenzura nu. Și mai puțin consolator este faptul că lupta cu cenzorii săi nu ar putea-o reconstitui nici scriitorul însuși. Pentru că ea, lupta, se desfășura pe mai multe fronturi, cel mai puternic dintre ele fiind frontul subteran. Ce publica o
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
fronturi, cel mai puternic dintre ele fiind frontul subteran. Ce publica o editură comunistă era, dar nu în totalitate, versiunea autorului. Cenzorii nu practicau supratextualitatea: nu scriau peste sau în continuarea textului auctorial. Încă mai sunt umbrite multe din fețele cenzurii. Punem mare preț pe tăcere ca ascundere. Dacă spui despre ceva că e "de nespus", ai adus lauda ultimă, înțeleaptă, poate chiar sacră. Puțini gândesc că uitarea e soră vitregă cu amintirea mincinoasă și resentimentară. Aruncându-mi privirea pe noua
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
că e "de nespus", ai adus lauda ultimă, înțeleaptă, poate chiar sacră. Puțini gândesc că uitarea e soră vitregă cu amintirea mincinoasă și resentimentară. Aruncându-mi privirea pe noua față a primului roman semnat de M. Sorescu în cotutelă cu Cenzura, să notez întâi că această fantomatic-violentă instituție nu-și vâră gheara până la p. 43. Și tot așa, între pp. 46-150, 177-266, 283-377, 382-431. Nu se atinge de roman pe pagini bune. Cenzura exista cu cât se camufla mai mult. Ce
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
roman semnat de M. Sorescu în cotutelă cu Cenzura, să notez întâi că această fantomatic-violentă instituție nu-și vâră gheara până la p. 43. Și tot așa, între pp. 46-150, 177-266, 283-377, 382-431. Nu se atinge de roman pe pagini bune. Cenzura exista cu cât se camufla mai mult. Ce nu suporta, vedem acum pe de-a întregul. La modul global, nu admitea să se sufle o iotă despre suspiciunea și, vai, interdicțiile din relațiile umane (431-432). Cenzura avea modele și antimodele
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
roman pe pagini bune. Cenzura exista cu cât se camufla mai mult. Ce nu suporta, vedem acum pe de-a întregul. La modul global, nu admitea să se sufle o iotă despre suspiciunea și, vai, interdicțiile din relațiile umane (431-432). Cenzura avea modele și antimodele politice, în fapt (mono)ideologice. Romancierul (romanul său) vrea să spună, dar cenzura nici măcar nu vrea să se presupună ceva despre literatura ca ideologie unidirecțională și anticritică. Se interzice, așadar, să se vorbească despre interdicție în
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
se întreabă la ieșirea din închisoare cât este de liber, simțindu-se ca un om fără casă (468). Personalizare a tragicul fără noimă, el nu poate fi asemănat cu personajul autofag Hagi dintr-un poem al lui Ion Barbu (467). Cenzura îi șterge și portretul caracterial: "un om celebru foarte anonim", "uneori ironic și acid, dar mai degrabă sfios..." (523) Nu e îngăduită ironia la adresa inconștientei conștiințe naționaliste (510-511). Tot aici, actualitatea unei lumi, cum se deduce, scufundate, este asemănată cu
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
nici atacul la canonul literar proletcultist: "când (Tudor, n. n.) vedea cum se scrie, care sunt scriitorii mari și pentru ce sunt mari, totul se clătina în el". Poliția scrisului, exercitată prin verificarea mașinilor de scris, e acoperită de multiple văluri. Cenzura înlătură unele interpretări ale naratorului legate de procedura controlului tastaturii. E ascunsă răsplata pecuniară amețitoare a regimului comunist din perioada stalinistă acordată artiștilor care îl slujeau cu pseudo-creațiile lor (467-468). Fostul lider al URSS, I. V. Stalin (46), pare, în
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
comunist din perioada stalinistă acordată artiștilor care îl slujeau cu pseudo-creațiile lor (467-468). Fostul lider al URSS, I. V. Stalin (46), pare, în roman, pus - după ce fusese sacralizat - la index. Nici despre statuia lui Stalin (177) nu se mai pomenește. Cenzura a respins chiar și referirea la "normalizarea" din timpul relaxării prigoanei politice de după moartea lui Stalin ("tătuca") (486). Regimul autolegitimat prin întreaga istorie a neamului se teme acum și de Ștefan cel Mare (438-439), micșorat până la dispariție. Tudor fusese închis
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
legea nu se văzuse, totul desfășurându-se cu ușile închise." (506) Cum vedem, e mult, e foarte mult text redat romanului. Dar nu e totul. Și mă tem că totul nu va reveni niciodată. "Romantismul" revoluționar extremist lucrează, în cazul cenzurii, cu limite proprii. Toate - improprii ordinii, nu doar artistice, dar și umane. Aproape ca și timpul, cenzura totalitară, în bună măsură, este ireversibilă. Faptul e sigur când autorul a plecat "să moară puțin".
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
mult text redat romanului. Dar nu e totul. Și mă tem că totul nu va reveni niciodată. "Romantismul" revoluționar extremist lucrează, în cazul cenzurii, cu limite proprii. Toate - improprii ordinii, nu doar artistice, dar și umane. Aproape ca și timpul, cenzura totalitară, în bună măsură, este ireversibilă. Faptul e sigur când autorul a plecat "să moară puțin".
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
era reală sau era într-un chip absurd. Șocul trăit în cabinetul oglinzilor ar fi revelația relativității lucrurilor. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestei scrieri este tocmai caracterul ei schizoid, hibrid. Romanul este conceput într-o perioadă de cenzură ideologică și este construit în așa fel încât să reziste filtrului cât mai multor grile de lectură. Cronica de familie trebuia să răspundă imperativelor anului 1957 și să fie în același timp un punct de reper pentru romanul românesc. Câteva
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale detaliilor, se pot reconstitui anumite fenomene subterane care premerg publicării romanului, dar și unele particularități ale personalității sinuoase a prozatorului. Geo Șerban evocă, într-un rând, presiunea psihologică exercitată asupra scriitorului de către cenzură: "Am proaspete în minte supliciile repetate la care Petru Dumitriu trebuia să se supună în cabinetul directorului editurii, unde manuscrisul ajungea să fie forfecat, filă cu filă, în prezența mai multor referenți, pentru ca imaginea globală și de amănunt să nu
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]