2,130 matches
-
eșec își va impune standarde din ce în ce mai înalte, la un moment dat incompatibile cu structura sau dezvoltarea sa. De aici foarte ușor poate apărea lipsa de încredere în sine, în posibilitățile sale; teama de a greși îl va îndemna să își cenzureze total ideile, creativitatea sa fiind mult diminuată de acest blocaj. Invers, un individ care are o teamă de succes (această teamă, aparent paradoxală, se instaurează deoarece, în cazul unui succes, crește și lipsa de toleranță a celor din jur și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
verbului”, dar și un „fel de dadaism al majusculelor, de afectare a vorbirii în transă” (Ion Caraion). Sub semnul filonului liric convertit în confesiune, iubire, patos stau și versurile din Cușca de aer (1980). Din nou însă ardoarea, exaltarea sunt cenzurate de luciditate și resemnare, condiția artistei, condamnată la dăruire îndoit, ca poetă și ca femeie, fiind amenințată chiar de ironica opoziție a cuvintelor („Voi, care m-ați iubit/ cuvinte/ numai o coaje și mai multe/ miezuri/ fugiți prudent din cale
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
mai mare a lui Theodosius al II-lea, în înfrîngerea ereziilor sau cînd amintește descoperirea relicvelor Sfîntului Ștefan, un eveniment despre care nu se spune nimic în cursul povestirii. S-a spus că împăratul ar fi intervenit efectiv pentru a cenzura a doua parte a cărții a noua, la care s-ar referi aceste trimiteri, poate pentru că istoricul trebuise să amintească tulburările ce s-ar fi înregistrat în sînul casei imperiale. De altfel, e semnificativ faptul că nu este amintită nici măcar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
timpul domniei lui Theodosius al II-lea, este cea mai scurtă dintre toate și, așa cum am spus, în ciuda proiectului inițial, relatează evenimente care se petrec numai pînă în 414; așadar, nu pare să existe nici un motiv care să fi determinat cenzura imperială să elimine toate evenimentele ulterioare, întrucît s-ar fi putut mulțumi cu tăierea pasajelor referitoare la Eudocia. în consecință, adevăratul motiv pentru care istoria a rămas neterminată pare să fie moartea scriitorului. Potrivit proiectului inițial, Sozomen ar fi vrut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acum, Tudor Arghezi, Adrian Maniu sau pictura unor Nicolae Dărăscu și Jean Steriadi. Poeta se detașează cu autoironie, adesea sarcastică, dar și cu regret, de „romantismul demodat din mine” - un „vals fosil” ce „supără urechea mea modernă”. Idealurile „antediluviene” sunt cenzurate de „năzuința de-a nu mai năzui”, fără măști calofile, sufletul se livrează contemplării propriei drame: „Mormântu-ți îmi astupă toată zarea”, dar contemplația revelă și bogăția lumii, în care „șchiopătând va reîncepe viața”. Cu ochi de plastician, S. compune scene
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
i se substituia Văduva) i se puteau adăuga, în căutarea „desfătării” oferite de „primblări”, curtenii sau unii oaspeți ai Curții. Era, fără îndoială, această „vreme a desfătării” o secvență a unui „timp festiv”, degrevat de obligațiile plictisitoare și repartizat recreării (cenzurată de restricțiile impuse de doliu). Sugestiile străine au adus ordonarea, „construcția din elemente vegetale”, îngrijirea, plantarea, intervenția minții prin impunerea desenului ce descindea dintr-o viziune geometrizantă, iar grădina își restrângea semnificațiile (foarte diverse înainte - zicea Constantin C. Giurescu) la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate, în trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste rotirea a
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
și funcționarea Supra-Eulul moral, a Eului personal și a raporturilor care se stabilesc Între acestea. Aceste principii sunt conforme cu natura și cu dinamica Supra-Eului moral, În special referitor la rolul normativ-represiv pe care acesta Îl exercită asupra Eului. Supra-Eul cenzurează moral toate acțiunile Eului prin intermediul conștiinței morale, care reprezintă instanța responsabilității individului, a Eului personal față de actele și conduitele sale. Principiile din sfera Psihologiei Morale se dezvoltă la individ o dată cu procesul de formare și maturizare a Supra-Eului. Acest proces, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ambele situații, și la profeții biblici și În cazul „daimonion”-ului socratic, se pune În discuție conștiința morală. În primul caz, ea este exterioară persoanei umane, fiind expresia voinței autorității supreme de care omul depinde și care hotărăște acțiunile acestuia, cenzurându-le prin vocea profeților. În cel de-al doilea caz, ea este interioară persoanei umane, prin aceea că prezența divină sau zeul interior, care este daimonionul, exercită o acțiune de cenzură, oprind persoana să facă anumite lucruri. În ambele situații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștient. - Etajul superior, care este depozitarul spontaneității dobândite, superioare, al valorilor și virtuților morale. Din punctul de vedere al psihanalizei, acest nivel corespunde Supra-Eului moral sau, În spiritul Psihologiei Morale, cu Inconștientul spiritual, care are rolul de a coordona și cenzura actele Eului conștient, conform cu normele morale. Aceste aspecte pot fi văzute În schema de la pagina 74. E. Dupréel recunoaște, la rândul său, tot trei niveluri sau instanțe În organizarea aparatului psihic al personalității, din punctul de vedere al Psihologiei Morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau, altfel spus, sancționează faptele conform normelor conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex reprezentat prin instanța responsabilității morale a persoanei umane. Toți răspundem pentru intenții sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
heterosexuale se diferențiază funcțional și ierarhic. Cuplurile homosexuale sunt statice, pe când cuplurile heterosexuale sunt dinamice. Ceea ce poate contribui la formarea cuplurilor nefirești este și o anumită influență a factorilor culturali de criză. Criza valorilor morale și spiritual-religioase, care normează și cenzurează conduitele persoanei, poate suferi grave deprecieri. Scăderea forței morale va avea consecințe nefaste asupra formării persoanei. Atracția pentru persoanele de aceleași sex poate apărea fie ca o modă, fie ca o consecință a eliberării pulsiunilor primare În absența unei situații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip de persoane nu pot rezolva raporturile lor cu ceilalți decât prin violență, indiferent de formele imorale sau antiumane pe care le va lua aceasta. Din punct de vedere psihologic, agresorul proiectează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
începe prin a servi propaganda oficială, devine indezirabil fiindcă refuzul său de a face compromisuri „sfârșește într-un vag criticism social, relativizat și filmic prin pastișa anilor ’60, deciși de Antonioni, Bergman și Godard” (Marian Popa). Majoritatea filmelor îi sunt cenzurate sau interzise de autoritățile comuniste și vor fi proiectate mult mai târziu în România sau în Israel. În 1987 pleacă împreună cu familia în Israel și se stabilește la Nazaret Illit, unde rămâne tot restul vieții. Debutează editorial cu volumul de
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
suma unei exegeze întinse pe câteva decenii. Sunt explorate teza de doctorat a lui Zarifopol - pe care S. o descoperă - și dosarul examenului, se comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
și satira vizează moravuri contemporane. Se face, de asemenea, o cronică literară și teatrală, care discută, în termeni ironici, pretențiile anumitor gazetari de a-i compara pe poeții români (Gr. H. Grandea, de pildă) cu Schiller și Byron, sau se cenzurează terminologia necorespunzătoare utilizată de unii cronicari dramatici. Articolul O odă tulbure este consacrat lui D. Bolintineanu, criticat cu violență pentru versurile dedicate împăratului Napoleon al III-lea. R. Z.
SARIVARI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289500_a_290829]
-
desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de blugi largi, de o culoare nedeterminată și de o formă ce sugera personalitatea unui șerif rural în preajma pensiei. Un șerif cu trupul mare și gesturi molatice. În 1966 publică 11 elegii (sunt, în fapt, 12, dar una a fost cenzurată și, când a putut să o tipărească, poetul nu a mai schimbat titlul volumului). O carte esențială în evoluția lirismului stănescian. Tot acum tradusese poemele lui Vasko Popa, poet de origine română, care optase pentru limba sârbă. 11 elegii anunță
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
rememorării isprăvilor vânătorești, dar nu a reușit mai mult decât publicarea, în 1971, în revista „Convorbiri literare”, a povestirii Odaia din livadă. U. scrie literatură ocazional, iar paginile sale se resimt de timiditatea celui care nu se socotește scriitor, își cenzurează orice efect de originalitate, intrând cu bună știință sub tutela unui model. Volumul Amintiri de vânătoare, aflat la granița dintre pseudomemorialistică și pseudoficțiune, face figură anacronică în peisajul literar al deceniului al șaptelea din secolul trecut. Prima secțiune, Vânători din
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și înfrunta, la senectute, păcatele tinereților. Redempțiunea se consumă prin identificarea sa cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului. Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă. De aceea, mai importantă este dimensiunea erotică: deși marcată adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării tânărului Cezar
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
spiritul vremii prin care trecem, a instituit prin Direcțiunea generală a teatrelor o comisie compusă din domnii Alexandru Ciorănescu, inspector general al teatrelor ca președinte, Florica Șelmaru - publicistă, Mihai Beniuc, Alex. Șahighian, Dinu Negreanu, Geo Dumitrescu - membri”, având atribuția „să cenzureze toate textele propuse spre reprezentare de orice teatru particular sau revistă”. În 1947 rubricile culturale sunt tot mai rare și inconsistente, iar în numărul 2/1948 reproducerea integrală a conferinței lui Nicolae Moraru, neobosit activist în domeniul propagandei, al îndrumării
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
permis să se mențină treaz spiritul național În Basarabia În acei ani grei de ocupație străină, <ref id="57"> 57 Idem, dosar 9135, f. 176; vezi și dosarul 8987, f. 1-47. </ref>. În luna mai 1910, Gh. V. Madan a cenzurat Cartea moldovenească, alcătuită de C. Popescu <ref id="58">58 Idem, dosar 8987, f. 13-14. </ref>, pe care o considera drept „o crestomație a limbii moldovenești cu o orientare de iluminare, instructivă și comică” <ref id="59"> 59 Ibidem, f.
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ref id="59"> 59 Ibidem, f. 15. </ref>. În baza aprecierilor sale, guvernatorul constata că această broșură „nu constituie o Încălcare a legii despre presa periodică” <ref id="60"> 60 Ibidem, f. 16. </ref>. La 1 iulie 1910 a fost cenzurată o altă broșură, alcătuită de același C. Popescu, care includea Povestea lui Stan Pățitul și Povestea unui om leneș, de Ion Creangă <ref id="61"> 61 Ibidem, f. 25.</ref>. În luna august a aceluiași an au trecut prin cenzură Carte
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de Florea Vasiliu <ref id="65"> 65 Idem, dosar 9135, f. 1-2.</ref>. Toate cinci au primit aprobarea de a fi publicate <ref id="66">66 Ibidem, f. 3-4. </ref>. În conformitate cu indicațiile guvernatorului Haruzin din octombrie 1908, Gh. Madan mai cenzura și coletele cu literatură românească venite din Regat pe adresa basarabenilor. Printre destinatarii mai des menționați figura Paul Gore care, În decursul anilor 1910-1911, a primit șapte pachete cu cărți românești <ref id="67"> 67 Idem, dosar 8987, f. 8
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]