KorAP: Find »[drukola/base=cer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...2686 >

67,138 matches

Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300

Fiilor ei din fașe și până la Judecata de Apoi. Nimeni de pe pământ n-a iubit mai mult Pământul-Moșie al Neamului dăruit de Bunul Dumnezeu, atât de binecuvântat și atât de râvnit de toți, din care au odrăslit atâția Fii ai Cerului divin! Aceasta este dovada supremă a iubirii noastre de Glie, că Noi, Dacoromânii nu ne-am dorit niciodată pământul altora. Așadar, prin întruparea Cerului în sânul Pământului-Mamă se naște pentru Om dimensiunea spiritual-hristică a mântuirii sale. Întreaga spiritualitate dacoromână a

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
atât de binecuvântat și atât de râvnit de toți, din care au odrăslit atâția Fii ai Cerului divin! Aceasta este dovada supremă a iubirii noastre de Glie, că Noi, Dacoromânii nu ne-am dorit niciodată pământul altora. Așadar, prin întruparea Cerului în sânul Pământului-Mamă se naște pentru Om dimensiunea spiritual-hristică a mântuirii sale. Întreaga spiritualitate dacoromână a înmugurit, a înflorit și a rodit milenar sub cupola religiosului precreștin și creștin. Din sânul religiei s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
sânul religiei s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din care-și trage seva spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
seva spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină cum este purtător de rugă, purtător de adevăr cum este purtător de jertfă

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
Serge-Paris. Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie-Belgrad. Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie-Atena. Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie-București. * „Dr. Leopold Lucas”al Facultății de Teologie-Tubigen. * „Crucea Sf. Augustin de Canterbury. Membru titular al Academiei Române. + Cetățean al Cerului cu drepturi veșnice-4 Oct.1993. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, manifestându-și libertatea creatoare genială și slujirea duhovnicească pilduitoare în sânul Neamului Dacoromân al Bisericii lui Hristos și-a asumat deplin moștenirea strămoșească spirituală în calitatea națională a Neamului, integrându-se

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
fost ales membru al multor societăți și asociații: Societatea Scriitorilor Olteni; Asociația Slaviștilor din România; Societatea de Studii Istorice din România; Societatea Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu-Vâlcea; Societatea Culturală „Luceafărul din Florești”-Gorj; Fundația „Academia Dacoromână”-București. + La 22 decembrie 2002, Cerul i-a decernat Premiul Iubirii Divine. * * * Dimitrie Balaur-preot, născut la Rezeni în anul 1903, în județul Lăpușna din Basarabia. Face studii strălucite în cadrul Seminarului Teologic din Chișinău, pe care le desăvârșește la Facultatea de Teologie din București prin magna cum

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
contra ordinii sociale. Parcurge șirul lung al calvarului penitenciaro-comunist la: Văcărești, Jilava, Baia Sprie, Nistru, Aiud, Lugoj, Gherla, Ostrov, Salcia. Între pauzele anchetelor, torturii și terorii părintele și-a continuat slujirea lui Dumnezeu alături de marea sa suferință, înălțându-se la ceruri prin jertfa supremă de la Colonia Salcia, la 17 Martie 1963. * * * Tuturor purtătorilor sfântului nume Dumitru /Dimitrie întru mulți ani Luminoși ! ------------------------------------------------------------- Bibliografie: - Romulus Vulcănescu-Mitologia Română. Ed. Acad.R.S.R., 1987; - Mircea Vulcănescu-Dimensiunea românească a existenței. Ed. Fundației Culturale Române, București, 1991; - Petre Țuțea

MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
Corola-blog/BlogPost/354577_a_355906

ei! dar parcă ăla nu era Lucifer, cel mai frumos și iubit înger al tău? și de ce l-ai izgonit, Presfinte? înțeleg, înțeleg, poate de aceea nici eu nu voi mai proslăvi femeia, că deja i s-a suit la cer; uită cratița pe aragaz să-mi ardă mâncarea și dă fuguța la biserică să te vadă pe tine. știi ceva, Doamne? mai bine te las pe Tine s-o lauzi și s-o mângâi, doar așa s-o întoarce la

NU-I AŞA, DOAMNE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nu_i_asa_doamne_george_safir_1360313648.html [Corola-blog/BlogPost/354577_a_355906]
Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613

Acasa > Strofe > Atasament > IUBIRE MUTĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului IUBIRE MUTĂ de Nicolaie DINCĂ Cu foame surdă sfâșiam din cer Senin și stropi de liniște-absolută, Te căutam în clipă și-n eter Să-mi lecuiești în piept iubirea mută. Și bâjbâiam, de dragoste orbit, Prin pâcle reci, flămând de-o sărutare, Cu cerul gurii fad și pârjolit, Visând la buze

IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455773427.html [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
Nicolaie DINCĂ Cu foame surdă sfâșiam din cer Senin și stropi de liniște-absolută, Te căutam în clipă și-n eter Să-mi lecuiești în piept iubirea mută. Și bâjbâiam, de dragoste orbit, Prin pâcle reci, flămând de-o sărutare, Cu cerul gurii fad și pârjolit, Visând la buze moi, cu gust de floare. Sau îți pândeam - furiș, ca un tâlhar - Privirile, sperând să mă brodească, Și regretam că nici nu ai habar Cât poate-acest tâlhar să te iubească... Mă condamnam că

IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455773427.html [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820

Ravel la Vamă Veche 25 vapor în zare- soarele întârzie o secundă 26 soarele și față ies din apa impudici- marea roșește Dan Norea 27 începe toamnă - netulburat ceasul ei cu verde curea 28 culori de apă - mimoza înflorita pictează cerul 29 sfârșit de vară - vorbele duse în larg nu se mai întorc Corneliu Beldiman` 30 Ploaie târzie - până și scaietele în reverența 31 Obelisc în soare - șerpuind printre versanți ceață lăptoasa 32 Clopot în amurg - țipatul cocorilor acoperindu-l Ana

HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441

sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman Preda-Moromete/ Mă iartă, Doamne, vin să-i duc la fete” („AUTO-SONET”/ ÎN PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris

THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
Corola-blog/BlogPost/381764_a_383093

dădea-n văioagă, Of, dac-ai ști câte-amintiri mă leagă, Iar ochii-mi plâng și sufletul mă doare. Parfumul lor îmi răscolește-n gânduri Și mi le poartă-n voie prin eteruri, Te rog, dac-au ajuns la tine-n ceruri, Prin ele, să-mi trimiți nescrise rânduri. Să-mi spui ce faci și ce mai face tata, Și pe la voi, din iarnă, se renaște? Cum e pe-acolo când, la noi, e Paște, Sau cât de nemiloasă-i judecata? Sau

ȚI-AU ÎNFLORIT SALCÂMII, MAMĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1462215870.html [Corola-blog/BlogPost/381764_a_383093]
Corola-blog/BlogPost/365044_a_366373

Autorului nimic altceva S-a strâns aroma verii în boabele curate și inima-i un cântec ce-așteaptă să îmi vii: să dai licori de perle prin suflet strecurate c-aștept, iubire, semnul în toamnele-mi târzii Voi prinde-n cerul gurii lumina lor perlată și voi sorbi cu setea atâtor nopți de vis și, în silaba zilei cu boaba atârnată, voi deveni aroma cuvântului nescris. Să-mi dai din firea blândă a cerului din tine cuvântul ce deschide o poartă

NIMIC ALTCEVA de LEONID IACOB în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimic_altceva_leonid_iacob_1379353075.html [Corola-blog/BlogPost/365044_a_366373]
în toamnele-mi târzii Voi prinde-n cerul gurii lumina lor perlată și voi sorbi cu setea atâtor nopți de vis și, în silaba zilei cu boaba atârnată, voi deveni aroma cuvântului nescris. Să-mi dai din firea blândă a cerului din tine cuvântul ce deschide o poartă de mister: o voi purta în cântec spre ziua care vine... Dă-mi boabele iubirii, eu altceva nu-ți cer. Leonid IACOB Referință Bibliografică: nimic altceva / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

NIMIC ALTCEVA de LEONID IACOB în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimic_altceva_leonid_iacob_1379353075.html [Corola-blog/BlogPost/365044_a_366373]
Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999

32 de poeme. Autorul a mai publicat anterior încă două culegeri de poeme: ”Pentru o picătură de ploaie” și ”Melodia veșniciei” (2014). În spectrul creației sale literare, autorul se exprimă cu claritate la fel ca steaua dimineții care lucește în cer, sau fiii și fiicele kosovare în căutarea destinului lor. Poetul posedă o revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile

OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
plin de sens, dar și cu lava sufletului său, ca un foc nestins pentru Patrie. În poemele domniei sale defilează emoții, forță și demnitate, precum în poemul ”Kosova, apă cirstalină”: ” Aici florile au aromă,/ Aici apa este cristalină,/ Aici stejarii străpung cerul,/ Aici vulturii își fac cuibul./ Aici ziua este noapte/ Și noaptea este zi,/ Aici stelele dau lumină,/ Aici privighetorile cântă./ Greierii și licuricii/ Noaptea o fac zi, dansând./ Și roua prin livezi/ Hrănește verdeața, căprioare./ Kosovei, acestei mame divine,/ Cine

OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292

Acasa > Literatura > Evaluari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - CĂLIN KASPER - DE LA INIMĂ SPRE CER - EDITURA VIRTUALĂ Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Anul 2014, ne-a adus în căldura sufletelor noastre, a creștinilor iubitori de Adevăr, o carte document care, înflăcărată de inimile unor

EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
Chemați, interpret al sensurilor spirituale ale Neamului, prieten nedespărțit al credinței și adevărului, Călin Kasper, călăuzit de neînfricatul erou-Moș Ilarie, încununează totodată în roman, aura suferinței și a jertfei celor mai aleși Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a Oamenilor Aleși de Dumnezeu ca Vizionari ai Săi pe pământul sfânt al Dacilor nemuritori. În această lucrare, care se adaugă altor

EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
prinde magistral această trăsătură a eroului mistic, devenit Arhanghel: Sălbaticul Vodă e-n zale și-n fier/ Și zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barda din stânga-i ajunge la cer,/ Și Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție, de discernământ, de asumare, de înrolare, de împlinire și de împletiri cu o nouă Soartă a țării, coroborată pe Destinul prezis de Dumnezeu prin Aleșii Săi pe

EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
ei perioada cea mai tragică și cea mai sublimă a poporului nostru! Cu aleasă prețuire autorilor Moș Ilarie și lui Călin Kasper! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 10 februarie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CĂLIN KASPER - DE LA INIMĂ SPRE CER - EDITURA VIRTUALĂ / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
Corola-blog/BlogPost/379487_a_380816

golaș el se zbate, strivindu-și aripa de negrul bazalt. Durerea-i inundă ființa, glasul îi piere încet, blestemându-și tăcut neputința, se-aruncă în gol...e perfect! Condorul cu aripa frântă, nu știe ...sau poate știa? că cine spre cer se avântă se poate trezi pe o stea? Referință Bibliografică: Condorul cu aripa frântă / Marioara Vișan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Vișan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

CONDORUL CU ARIPA FRÂNTĂ de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_visan_1495654219.html [Corola-blog/BlogPost/379487_a_380816]
Corola-blog/BlogPost/361395_a_362724

Acasă > Versuri > Frumusețe > PIETRELE SUNT OAMENI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pietrele sunt oameni sau ce a mai rămas din ei încercând să ajungă la cer Urcând mereu unii pe umerii altora s-au înălțat munții mai sus ,tot mai sus speranțele sunt tot mai mari dar vârfurile lor s-au oprit la jumătatea drumului de acolo a mai rămas doar un pas ultimul pas pe

PIETRELE SUNT OAMENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pietrele_sunt_oameni_valeria_iacob_tamas_1327053160.html [Corola-blog/BlogPost/361395_a_362724]
Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490

rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește

GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]