3,942 matches
-
Vita VM7® sau o ceramică cu coeficient de dilatare termică cuprins între 7,2 și 7,8. Sistemul Wol-Ceram permite realizarea unor cape pe bonturi preparate după regulile obișnuite ale protezei metalo-ceramice. Utilizând sistemul Wol-Ceram, s-au obținut coroane integral ceramice pe suport de alumină, cu adaptare marginală și estetică bună. Fixarea cu ciment oxifosfat este compatibilă cu această tehnică. Tehnica de lucru este destul de facilă, sistemul fiind nou ,nu există deocamdată studii comparative privind longivitatea restaurărilor. Sistemul Wol-Ceram permite realizarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
adaptare marginală și estetică bună. Fixarea cu ciment oxifosfat este compatibilă cu această tehnică. Tehnica de lucru este destul de facilă, sistemul fiind nou ,nu există deocamdată studii comparative privind longivitatea restaurărilor. Sistemul Wol-Ceram permite realizarea de coroane de înveliș integral ceramic, proteze parțiale fixe cu trei elemente și stâlpi implantari. Protezele unidentare realizate cu sistemul Wol-Ceram prezintă o închidere marginală bună și rezultate estetice deosebite. Este posibilă și obținerea de proteze parțiale fixe cu maxim doi intermediari. Wol-Ceram nu necesită bonturi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Scanarea este realizată cu laser și este extrem de precisă. 2.Tehnologii computerizate de realizare a construcțiilor protetice fixe Deși ceramica a fost descoperită în secolul al XVIII-lea, a fost necesară trecerea unui secol pentru a realiza primele restaurări integral ceramice, atunci din ceramică feldspatică. Deși aveau avantaje estetice, acestea nu au fost populare datorită probabilității crescute de a se fractura, rezistenței scăzute și închiderii marginale defectoase. Zirconia a fost descoperită în anul 1789, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth. Mult
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se trece la determinarea culorii viitoarei proteze parțiale fixe. Sinterizarea are loc la temperatura de 1.450 °C timp de 120 min. Programul de sinterizare durează în jur de 9 h. După sinterizare, dacă este necesar, se mai prelucrează scheletul ceramic. Apoi, se spală de impurități cu vaporizatorul și se pregătește ceramica pentru placarea scheletului integral ceramic din zirconia. Se folosește ceramica pentru zirconia Vision Zirkon (Wohlwend, Lichtenstein). Inițial se acoperă scheletul cu un strat uniform de opac dentină. Apoi se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
450 °C timp de 120 min. Programul de sinterizare durează în jur de 9 h. După sinterizare, dacă este necesar, se mai prelucrează scheletul ceramic. Apoi, se spală de impurități cu vaporizatorul și se pregătește ceramica pentru placarea scheletului integral ceramic din zirconia. Se folosește ceramica pentru zirconia Vision Zirkon (Wohlwend, Lichtenstein). Inițial se acoperă scheletul cu un strat uniform de opac dentină. Apoi se depune dentina și enamelul, astfel încât să existe o supradimensionare de 10% pentru contracția care are loc
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
contracția care are loc la sinterizare. După arderea de sinterizare, piesa protetică se prelucrează după indicațiile producătorului. Se spală de impurități și se introduce, prin vibrare, ceramica pentru dentină, astfel încât să se evite formarea de incluziuni de aer în masa ceramică. Urmatoarea etapă constă în realizarea arderii de corectare. La final se realizează arderea de glazurare a protezei parțiale fixe. Cimentarea se realizează cu Dyract Cem de la Dentsply (Konstanz, Germania). Din testele realizate de mai mulți cercetători rezultă că protezele parțiale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ocluzale din regiunea laterală, și par a fi o alternativă viabilă pentru înlocuirea protezelor parțiale fixe convenționale. Mai sunt necesare optimizări în ceea ce privește dimensiunea și forma conectorului, ceramica de placare, comportamentul la uzură și performanțele clinice ale protezelor parțiale fixe integral ceramice cu scheletul realizat din zirconia. 3. Punți adezive Conceptul de adeziune nu este unul specific stomatologiei, el fiind întâlnit ca principiu în foarte multe alte domenii, ceea ce, probabil, a făcut ca, la un moment dat, să fie preluat și utilizat
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în cadrul dispensarizării. Concluzii Restaurarea edentațiilor parțiale reduse poate face apel la multiple variante terapeutice, variate prin aspectul designului reabilitării protetice, natura materialelor, tehnologiile implicate în realizare. Soluțiile protetice pot fi reprezentate de construcții fixe, mixte metalo-compozite și metalo-ceramice, punți integral ceramice sau integral compozite realizate prin tehnici convenționale, adezive sau computerizate, sau de soluția implantară. Punțile dețin un rol important, ele reprezentând una din cele mai actuale și mai dinamice forme de tratament, în cadrul restaurărilor protetice unidentare sau plurale. Ele îmbină
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cânte. Artistul descompune și recompune gesturile de inspirație primă, deslușește și explică geneza ideilor și sentimentelor populare incluse în vasele de lut. Adâncit în analiza conștiinței artistice populare, Ion Antonică ajunge la punctul în care făcându-se exponent al creației ceramice de tradiție natională găsește teme noi, volum și linii adecvate exprimării lor, realizează sinteze sensibile în care vibrează si transmite emotiv un mesaj original. Și mijloacele de expresie poartă pecetea personalității artistului.Frumosul ia două aspecte diferite în ceramica lui
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
creația proprie spre o formulă menită să valorifice expresia artei populare ca element de substrat peste care a adăugat cuceririle experiențelor moderne. Stilizările impuse volumului merg pe linia unei simplități evocatoare, încărcată de substanța genialității meșterului anonim. Atât în lucrările ceramice cât și în sculptură Readuce în prim planul actualității personaje extrase din universul rustic sau apelează la exprimări metaforice. De pildă, în expozițiile personale de la Iași din 1966 și 1970, s-a impus prin modul original de a crea familii
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
1990, Iași Cronologie 1937 S-a născut la 26 februarie 1937, în orașul Huși, judetul Vaslui; 1950 1955 Frecventeaza cursurile Scolii medii de Arte Plastice din Iași; 1955 Urmează Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Facultatea de Arte decorative Secția ceramică, din București, la clasa profesorilor Mac Constantinescu și Zoe Băicoianu; 1959 Debutează la București, cu un panou monumental figurativ, realizat în ceramică policromă, pentru Casa de cultură a studenților din Complexul Grozăvești; 1961-1962 S-a încadrat în învățământ ca profesor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică decembrie, București, Sala Dalles Bienala noiembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția interregională, pictură, sculptură, grafică Participă cu lucrări în ceramică neagră 1967 septembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică Expune lucrarea Portret ceramică 1968 februarie, Iași, Sala Victoria Expoziția artiștilor ieșeni decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeană, pictură, sculptură, grafică, arte decorative Participă cu lucrarea Maternitate-ghips patinat. 1969 aprilie, București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași București, pictură, grafică, sculptură Expoziția a fost
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
soare sau, eventual după amiază, către apusul soarelui. După cum s-a văzut, orientarea scheletelor era impusă și de gruparea mormintelor. Inventarul mormintelor era destul de sărăcăcios. De altfel aceasta este o caracteristică a tuturor necropolelor din această perioadă când, predomină recipientele ceramice și mai puțin obiectele de podoabă sau unele ustensile casnice. Din cele 14 morminte de înhumație descoperite la Săbăoani, doar 6 au avut inventar, conținând câte un vas sau două ori fragmente ceramice. Doar un singur mormânt a avut ca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolelor din această perioadă când, predomină recipientele ceramice și mai puțin obiectele de podoabă sau unele ustensile casnice. Din cele 14 morminte de înhumație descoperite la Săbăoani, doar 6 au avut inventar, conținând câte un vas sau două ori fragmente ceramice. Doar un singur mormânt a avut ca inventar un ac de bronz - M.I, iar la mormântul X s-au descoperit, la gât, patru dinți de animal, perforați, pentru a fi purtați ca amulete. Trebuie să semnalăm faptul că în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
incinerate. La niciunul din aceste morminte nu s-au descoperit alte elemente de ritual. Toate mormintele nu au avut alt inventar și nu au lăsat urme ale practicării unor ritualuri deosebite. Nu se cunoaște nici locul cinerării. Pe baza materialului ceramic, care este asemănător cu cel descoperit la Trușești, Balintești-Cioinagi, Doina-Piatra Neamț, Tăvădărăști-Lichitișeni, Căbești-Bacău, Valea Lupului, Bărboasa, precum și a acului de bronz asemănăror cu cel de la Trușești și Gârbovăț, putem data cimitirul de la Săbăoani la sfârșitul epocii bronzului, Cultura Noua I.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
C3 și sfârșește în Cultura Noua II, care aparțin perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Aceeași situație și în cazul așezării din punctul „La Izvoare Nord”, unde, cu toate că nu am depistat un strat de cultură aparținând acestei epoci, toate materialele ceramice din epoca bronzului fac parte doar din Cultura Noua, în special Noua II. O situație asemănătoare există și în cazul așezării din punctul „La Bisericuță II”, unde există un strat de cultură consistent, precum și trei gropi cu resturi menajere, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la care a fost prinsă, de 0,17 cm. În groapă, atât cât s-a mai păstrat, au fost descoperite puține oase calcinate, pământ cenușos, care au permis și o delimitare netă în plan a mormântului și mai multe fragmente ceramice, constituind un fel de capac, dispus aproape pe întreaga suprafață a mormântului, cu precădere în zona de VSV. Acestea provin de la mai multe vase, printre care o strachină cenușie, fundul inelar, buza ușor îngroșată, cu o canelură sub buză, la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nivelul la care a fost prinsă, respectiv sub arătură. Nu a avut inventar. În groapă, alături de fragmentele urnei s-au găsit puține oase calcinate, foarte mici și un pământ amestecat cu cenușă. În jurul gropii s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice de la o amforă roșietică, cu mult nisip în pastă; două fragmente de la un vas din epoca bronzului, un fragment de vas mic lucrat la mână, un fragment de castron cu buza îngroșată spre exterior, cu gâtul scurt, corpul rotunjit, cenușiu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sfărâmat. După dimensiuni putem spune că avem de a face cu un mormânt de copil. S-a descoperit la adâncimea de 0,33 m de la suprafața solului. Nu a avut inventar. În apropiere de schelet s-au descoperit câteva fragmente ceramice, care aparțin epocii bronzului. Mormântul nr. 12 (Pl. 16/6). Incinerat în groapă. Mormântul a fost prins la adâncimea de 0,25 m, imediat sub pământul lucrat, fiind delimitat de culoarea pământului, mai cenușos, cu urme de oase calcinate și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
epocii bronzului. Mormântul nr. 12 (Pl. 16/6). Incinerat în groapă. Mormântul a fost prins la adâncimea de 0,25 m, imediat sub pământul lucrat, fiind delimitat de culoarea pământului, mai cenușos, cu urme de oase calcinate și câteva fragmente ceramice. Fundul gropii ajunge la - 0,43 m adâncime față de nivelul actual al solului. Groapa, ușor ovală, are diametrul lung de 0,30 m și cel scurt de 0,25 m. Printre puținele oase calcinate au fost descoperite și câteva fragmente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Fundul gropii ajunge la - 0,43 m adâncime față de nivelul actual al solului. Groapa, ușor ovală, are diametrul lung de 0,30 m și cel scurt de 0,25 m. Printre puținele oase calcinate au fost descoperite și câteva fragmente ceramice, care provin de la un vas-urnă roșu, lucrat la roată. Pe fundul vasului sunt două găuri. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 13 (Pl. 16/7; 29/4). Înhumat în groapă. Se păstrează destul de prost, doar câteva fragmente de la craniu și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,24 m. Groapa este rotundă, cu un diametru de 0,50 m și o adâncime de 0,23 m de la nivelul în care a fost prinsă. Conține foarte puține oase calcinate, pământ cu cenușă fină și câteva fragmente ceramice care provin de la un vas borcan lucrat la mână. Faptul că provin de la fundul acestui vas ne face să putem admite că inițial aceste fragmente de vas au ținut loc de urnă. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 18 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit la adâncimea de 0,20 m. Diametrul gropii, de formă rotundă, este de 0,34 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă de 0,14 cm. Conținea foarte puține oase calcinate, cenușă fină și câteva fragmente ceramice care provin de la o cană cenușie și o strachină roșie (Pl. 29/6). Nu a avut inventar. Mormântul nr. 28 (Pl. 17/8; 30/ 2). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,22 m. Groapa mormântului, circulară, avea diametrul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au aparținut unui copil. Mormântul nr. 34 (Pl. 18/6). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,30 m. Păstrat destul de prost. Se păstrează mai bine o parte din bazin și picioarele inferioare. În zona bazinului se aflau mai multe fragmente ceramice care provin de la o căniță cenușie lucrată la roată și un fragment de la un vas mic lucrat la mână (Pl. 30/6). După cum erau dispuse oasele păstrate indicau un mormânt în poziție întinsă cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și ajungea la adâncimea de 0,65 m. Groapa are formă circulară cu un diametru de 0,40 m. În interior sunt foarte puține oase arse, cenușă și pământ ars. De asemenea, printre oase s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din pastă cenușie, lucrate la roată. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 46 (Pl. 19/3; 33/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,20 m de la suprafața solului, fiind distrus în mare parte de lucrările agricole. Se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]