5,264 matches
-
și educații sunt parteneri. • Învățarea este un proces dinamic de restructurare. • Educații recurg la activitatea perceptivă, directă. • Faptele și conceptele pot fi testate și utilizate direct în învățare. • Succesul rezultă din colaborare. • Activitatea din clasă este publică, poate fi asistată, cercetată. lui în care le va folosi real. • Utilizarea informațiilor este exactă, pentru a fi însușite întocmai. Prioritatea conținutului de învățat. • Profesorul este în centru. • Învățarea este cumulativă. • Educații doar prelucrează mental conținutul dat. • Faptele și conceptele le folosesc întocmai în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și complexitatea dezvoltării personalității, aspecte mai ales calitative, interpretative. De aici și rezervele unor teoreticieni privind natura quasi-experimentală a pedagogiei (Bîrzea, 1995; Hadji, 1997, pp. 9-29), cu efecte discutabile • asupra cooperării cercetător-practician, • asupra limitării la un număr redus de variabile cercetate, • asupra construirii unui discurs pedagogic riguros științific (pozitivist), • asupra apelului nereușit al cercetării pedagogice la metodele și explicațiile "științelor educației", • asupra ridicării de la experiența didactică într-o specialitate (teorie și practică focalizate) la o paradigmă pur pedagogică, • asupra stabilității și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o situație complexă. • Cercetarea pedagogică este o acțiune ameliorativă, față de cea teoretică sau aplicativă. • Are drept criterii în abordare: proiectarea scopului urmărit, calitatea datelor, analiza de conținut. • Cercetarea este ca o culegere primară de date prin colecție de instrumente. • Realitatea cercetată este dinamică, cu căutarea de percepții și valori. Valorile se explică. Cercetarea respectă condiții naturale, ecologice. • Utilizează rezultatele în perfecționarea, dezvoltarea proprie și profesională, în luarea de decizii în instituție. Limite •Observarea și recunoașterea a ceea ce este cunoscut, reconstituirea trecutului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemele necunoscute, critice ale practicii. Dimensiuni pentru analiză critică ai cercetării și acțiunii practice: finalități, funcții • Aparține cercetării calitative: indică primele strategii de culegere a datelor (interviu, observare, analize documente, convorbiri ș.a.), presupune flexibilitatea, interpretarea datelor, adaptarea la particularitățile situației cercetate, sprijină predarea creativă la clasă, este însă o cercetare quasi-experimentală, evidențiază notele umaniste incluse, ca și descentralizarea cercetării pedagogice. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ. Asta înseamnă, așa cum ar spune semioticienii Școlii din Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ. Asta înseamnă, așa cum ar spune semioticienii Școlii din Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ. Asta înseamnă, așa cum ar spune semioticienii Școlii din Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
atestată de emergența unei noi configurații stilistice numită stilul 1900 sau secession-ul. Această epocă stilistică s-a încheiat odată cu deflagrația primului război mondial și cu marea catastrofă transoceanică a scufundării vasului Titanic. Ambele au o semnificație profund spirituală, insuficient cercetată. Metoda propusă de Horațiu Rusu permite evaluarea cantității și calității ordinii și vitalității axiologice într-o colectivitate și o epocă dată (în mod destul de riguros), la scara unei generații ("investigăm, de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimenesiunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cimitirului din sec. II-III d. Chr., cercetat în două mari campanii de săpături - 1967-1968 s-au descoperit mai multe morminte de înhumație și de incinerație, care aparțin acestei perioade și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în acest perimetru, a unui rug. Toate aceste situații în care vase întregi sau numai fragmente de vase erau depuse în preajma defuncților sau a rămășițelor de la incinerare, constituiau ritualuri practicate de populația dacilor liberi, fiind prezente în aproape toate necropolele cercetate. Este greu de spus că ar proveni din așezare, deoarece distanța este foarte mare până aici. Este posibil să provină și accidental de la alte morminte de incinerație, dar prezența lor chiar în groapa unui mormânt de incinerație este greu de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de admis. La mormintele de înhumație este mai ușor de crezut că pot aparține unor morminte de incinerație deranjate. Având în vedere faptul că vasele de ofrandă sunt prezente la morminte de incinerație și de înhumație, în aproape toate necropolele cercetate, ne referim aici la cele de la Poienești, Moldoveni, Săucești, Văleni din Moldova și Locusteni din Oltenia sau Soporu de Câmpie din Transilvania, putem admite aceeași situație în necropola I de la Săbăoani, indiferent dacă aceste recipiente sunt întregi sau fragmentare. Prezența
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Deoarece mormintele de înhumație sunt aproape în exclusivitate de copii (La Săbăoani, din cele 63 morminte de înhumație doar unul este de matur), nu mai încape nicio îndoială că ele aparțin aceleiași populații care își incinera restul morților. Inventarul necropolelor cercetate constituie, de asemenea, un argument deosebit de important în atribuirea mormintelor de înhumație populației dacice. Adăugăm faptul că nu există deosebiri de inventar între cele două tipuri de morminte. Obiceiurile de ritual și ale celor de port sunt aproape identice sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însă, crustă de vatră în morminte, așa cum am observat la necropola I. Cele câteva situații privind practicarea unor ritualuri de înmormântare din această necropolă, ca de altfel și din necropola I de la Săbăoani, demonstrează nu numai sărăcia materialului din mormintele cercetate, ci și existența unui număr destul de limitat al acestora, pe care putem să le reconstituim sau imagina. Amploarea lor este și mai dificil de reconstituit doar pe baza rămășițelor din aceste necropole, descoperite în anumite zone, cum a fost situația
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Obiceiul de a se pune cuțite la morminte este destul de vechi. Multe din necropolele din sec. II-III d. Chr. au avut în inventarul mormintelor asemenea piese. Același lucru se întâmplă și în perioada următoare, descoperindu-se în aproape toate necropolele cercetate, la unele din ele, cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de cuțite, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici, cum
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din toată lucrarea — printr-o muncă conștiincioasă și susținută de multă ră bdare să nu dea la lumină o simplă compilație; au năzuit să se î nfățișeze cu o notă de originalitate — atât cât este cu putință în această materie cercetată și dezbătută — și mai ales să dea î ntr o formă sintetică o icoană exactă a dreptului civil românesc. D esig ur — cum este știut — nu este ușor a întocmi o lucrare de acest fel, mai ales când nu este
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu valorile peisajului dintr-un teritoriu analizat se face prin interpolarea rezultatelor obținute, apoi prin însumarea valorilor componentelor peisajistice (care oferă o imagine spațială a distribuției valorilor unităților de peisaje) și împărțirea sumei notelor de bonitare la unitatea de suprafață cercetată (km 2 ). 6.5.1.4. Competența de a analiza, a interpreta și a prelucra un text. O colecție de propoziții devine text dacă elementele sunt relaționate într-o structură coerentă și coezivă. Coerența textului derivă din stabilirea unor relații
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și Costache Buraga, învățători din Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Te iubesc splendid anotimp căci tu îmi aduci numai bucurii și fericire, și dacă-ai sta la noi o veșnicie, fericită aș fi mereu. Primăvară, te ador ca pe mama mea din ceruri! Mărioara BURAGA (17 martie 2010) ori chiar cercetat, ei, cu dragă inimă... că doar de aceea se găsesc acolo.Termină totuși. Nu se așeză, tremura obosit, părea epuizat și bâjbâia în jur. Din câteva mișcări, cele cinci femei cu pălării verzi fură lângă el. Două îl sprijiniră de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
transpirație. Soții Eugenia și Costache Buraga Educația patriotică nu este o noțiune abstractă, ci însemnă dragoste față de satul, locul, comuna, casa unde omul s-a născut, față de tot ceea ce îl înconjoară. Pentru ca trecutul unei țări să fie cunoscut, el trebuie cercetat iar rodul cercetării să fie publicat. în țara noastră au fost mulți cercetători ai trecutului și mulți au publicat rodul cercetărilor. N.Iorga, marele istoric își intitulează atât de elocvent cercetările sale ,,Icoane din trecutul românesc“, închinate uneia sau alteia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Eugenia și Costache Buraga, învățători din Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală, care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți, cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de-o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii, etc., soții Buraga au dat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
1975 Cartea eveniment Eugenia și Costache Buraga DĂINUIRI DĂNEȘTENE O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală, care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
piară. Iată cum caracterizează revista ,,Junimea“ lucrarea soților Buraga. ,,O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți, remarcabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, cei doi învățători din Dăneștii Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
are un serviciu educațional, o școală de calitate. Formarea resurselor umane pregătite pentru noua economie de piață reprezintă o investiție pe termen lung ale cărei costuri se vor amortiza prin calitatea și nivelul de competențe al tinerei generații. În problemele cercetate, interviul cu domnul director, unul dintre cei mai longevivi și experimentați directori din zonă, Durchi Jenică de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad a concretizat și concentrat părerile majorității colegilor chestionați. Conținutul interviului se găsește în anexa 3. La nivelul unității
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
s-a făcut deja în studii importante cum ar fi cel al lui Eugen Simion Dimineața poeților -, Dim. Păcurariu Clasicism și tendințe clasice în literatura română etc., principiile sale artistice mărturisite, într-o formă sau alta, au fost mai puțin cercetate, deși merită toată atenția. În prefața la volumul Suvenire și impresii. Epistole și fabule, publicat în 1847, Grigore Alexandrescu mărturisea răspicat "căci eu sunt din numărul acelora care cred că poezia, pe lângă neapărata condiție de a plăcea, condiție a existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fenomen originar, iar nu o facultate a omului, alături de altele, și, pentru a fi ceea ce sîntem, trebuie să rămînem în limbă, fiindcă nu putem niciodată ieși din ea pentru a o privi dintr-un loc exterior. Așadar, dacă orice lucru cercetat creează opoziția obiect-subiect, limba nu permite aceasta și, de aceea, în locul unei atitudini reflexive față de limbă, care ar presupune o detașare obiectivatoare, Heidegger propune experiența apropierii de limbă, de această realitate originară, care ne determină ca ființe umane, iar în locul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]