4,731 matches
-
1976). Școala nu mai e un mediu artificial, căutând să se apropie - prin forma sa, prin funcțiile sale, prin disciplina sa - de societatea adulților. „Lumea exterioară” a pătruns în incinta școlii, au apărut forme de educație similare instituțiilor sociale: grupări „cetățenești”, asigurând învățarea democrației, a responsabilității și participării, a formelor de autoconducere. Au apărut însă și modalități alternative de educație, unele cu un puternic impact atât asupra tinerilor, cât și asupra adulților. Se înregistrează în lumea școlii o oarecare tensiune, chiar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin societate” (prin societatea copiilor și prin cea a oamenilor maturi). Pentru a-și forma un caracter, afirmă Georg Kerschensteiner (1854-1932), omul are nevoie de sprijinul societății, care are interesul să construiască personalități morale. Educația va fi, în primul rând, „cetățenească”, toți participând la progresul social printr-o „școală a muncii”. Educația tineretului trebuie să vizeze deci „cultivarea vredniciei profesionale și a plăcerii de a munci” și, în același timp, „virtuți elementare care însoțesc în chip firesc vrednicia de muncă și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel de-al doilea- educație „intelectuală și morală”. Scopul educației nu poate fi deci redus la „cultura profesională de specialitate”. „Vrednicia de muncă” nu este o garanție sigură pentru toate virtuțile cetățenești (există primejdia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel de-al doilea- educație „intelectuală și morală”. Scopul educației nu poate fi deci redus la „cultura profesională de specialitate”. „Vrednicia de muncă” nu este o garanție sigură pentru toate virtuțile cetățenești (există primejdia cultivării unui puternic egoism profesional și personal) și de aceea, în scopul formării unor adevărați cetățeni, vor trebui cultivate „simțul” și „voința”, vor trebui dezvoltate „bazele interne” ale persoanei. Numai astfel se va putea pune în evidență „însemnătatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unor adevărați cetățeni, vor trebui cultivate „simțul” și „voința”, vor trebui dezvoltate „bazele interne” ale persoanei. Numai astfel se va putea pune în evidență „însemnătatea psihologică a muncii” pentru o „educație totală”. Alături de școală, „partea cea mai mare a educației cetățenești trebuie să și-o ia asupră-și alte instituții”, capabile să ridice „starea culturală a maselor”. Acestea sunt „învățământul de atelier”, „munca în comun”, „casele de economii bazate pe reciprocitate”, „asociațiile tinerești”, „asociațiile de cultură populară”, „universitatea populară”, bibliotecile populare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asupră-și alte instituții”, capabile să ridice „starea culturală a maselor”. Acestea sunt „învățământul de atelier”, „munca în comun”, „casele de economii bazate pe reciprocitate”, „asociațiile tinerești”, „asociațiile de cultură populară”, „universitatea populară”, bibliotecile populare, „asociațiile de gimnastică”. Sistemul educației cetățenești are deci scopul final de a „deștepta puterea de simțire” în rândurile tineretului, de a trezi în fiecare individ „simțul că el trebuie să fie un membru activ în societate”. Un reprezentant de seamă al pedagogiei sociale este Émile Durkheim
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
direcție de dezvoltare a pedagogiei: - actul educativ trebuie întemeiat pe cunoașterea vieții sociale, a cerințelor comunității, pe studiul societății; - comunitatea oferă scopuri și mijloace pentru a forma cetățeni; educația nu poate fi decât socială, în, prin și pentru societate; - educația cetățenească, în comunitățile de muncă, dezvoltă calitățile personale, comportamentul participativ; individul trebuie să experimenteze personal, să realizeze un continuu dialog cu mediul; - educația înseamnă deci o „socializare metodică” a tinerei generații, ajutându-i pe tineri să încorporeze idei, credințe, tradiții, obiceiuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
după care educația trebuie să dezvolte interesul pentru comunitate și ameliorarea calității vieții); - minimumul indispensabil: toți oamenii au nevoie de o educație fundamentală, de o educație de bază, de un minimum educativ pentru a înțelege mecanismele vieții comunitare și responsabilitatea cetățenească; - libertatea structurală: posibilitatea de a fi educați și în afara instituțiilor școlare tradiționale; - utilitatea: caracter funcțional, ajutându-l pe individ să-și rezolve problemele vieții; - echitatea: oferta se adresează în mod egal tuturor, îndeosebi celor dezavantajați. Operația de educație a adulților
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
poet, istoric), un înflăcărat patriot, ci și un talentat pedagog, știind să descătușeze energiile și să le dirijeze către un țel nobil: implantarea și răspândirea culturii în rândul maselor. El a conceput școala superioară populară ca un instrument de educație cetățenească și gospodărească post-elementară, menit să trezească și să înalțe demnitatea țărănimii, să sporească eficiența gospodăriei țărănești. Motiv pentru care „obiectele” de studiu erau istoria patriei (prin conferințe), muzica (cântul) - pentru a trezi simțăminte superioare -, gimnastica - pentru a asigura tineretului un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
-și următoarele scopuri: să contribuie la culturalizarea și educarea comunităților locale ale poporului român, în special din mediul rural, pentru însușirea și exprimarea valorilor naționale și europene, a spiritului identității și solidarității naționale; să stimuleze cunoașterea drepturilor și a obligațiilor cetățenești, pentru formarea caracterelor integre, responsabile; să contribuie la explicarea credinței și moralei, la întărirea sentimentelor creștinești și a iubirii de adevăr, a toleranței. Acțiunile prin care se pot realiza aceste scopuri, se subliniază în Statutul Societății, sunt dezbaterile pe teme
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Vârsta a treia. Cunoaștere și intervenție, Proiectul Tempus JB JEP 14239, Iași. Ilea,Vasile, 1943, Prima școală țărănească din România, Sibiu. Itu, M., 1981, Forme instituționalizate de educație populară în România, 1859-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Kerschensteiner, G., 1927, Educația cetățenească a tineretului, Editura Casa Școalelor, București. Kidd, J.R., 1981, Cum învață adulții, E.D.P., București. Kidd, J.R., Titmus, C.J., 1985, „Adult Education: An Overview”, în T. Husen, T.N. Postlethwaite (coord.), The International Encyclopedia of Education. Research and studies, vol. I, Pergamon
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
copilului” și mențin această situație „chiar când omul îmbătrânește”. Cuvintele de mai sus au fost prilejuite de prezentarea unei cărți de geografie, activitatea de recenzent al manualelor școlare fiind onorată de Eminescu cu o deosebită competență profesională (pedagogică) și angajare cetățenească. El cerea cărții școlare să transmită nu numai cunoștințe (acestea, cum am spus, trebuie să fie cu pricepere selectate și înfățișate), ci să dea „regulă și normă cugetării teoretice”, să formeze „cugetarea practică” și pe „cea morală” deopotrivă. În cazul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realul în care trăiește”. Iar „totalitatea activității omului, precum și controlul semenilor, îl obligă neîncetat să-și lege visurile de viața trăită”. Și atunci: „Tot ce ne rămâne de făcut este să ridicăm poporul la înălțimea cuvenită, pentru ca să poată prețui casa cetățenească cea nouă” (Bărbat, 1928a, p. 224). Să-i „cultivăm spiritul”, îndeamnă Bărbat, să-l „îmbogățim cu toate avuțiile” cunoașterii. Cărturarul are deci „un rol cultural”, un rol de „armonizator de suflete”, el are datoria să traducă în viață idealurile culturale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
revoluția de la 1848 din Transilvania” și „Oamenii mari ai Banatului” (I. Paul), „Avram Iancu și Nicolae Bălcescu” (S. Dragomir). Alte conferințe își propuneau să descifreze, pentru un public larg, mecanismele progresului, factorii dezvoltării economiei moderne: „Ideea de muncă și educația cetățenească” (V. Ghidionescu), „Importanța clasei muncitoare în dezvoltarea economiei naționale” (M. Pamfil), „Importanța factorului uman în producția economică” (Fl. Ștefănescu-Goangă), „Drepturile și datoriile tinerimii moderne” și „Unele aspecte ale problemei sociale a femeii” (V.Bărbat), „Selecțiunea și orientarea profesională” (Fl. Ștefănescu-Goangă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
umană în sensul său cel mai larg - științifică, literară, economică. Iar locul în care se pregătesc viitoarele performanțe creatoare - școala, mai cu seamă Școala Superioară. Aceasta este instituția chemată nu numai să transmită valorile culturii, ci să realizeze și educația cetățenească, să-i învețe pe oameni valorile democrației. Numai această formă de viață socială, scria Bărbat în 1928, poate așeza „pe primul plan interesul tuturor, al comunității întregi”, și poate „duce la maximum ideea de control, prin toți cei interesați” (Bărbat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1928, poate așeza „pe primul plan interesul tuturor, al comunității întregi”, și poate „duce la maximum ideea de control, prin toți cei interesați” (Bărbat, 1928b, p. 19). Ideea de democrație mai înseamnă - credea - și „existența unor cetățeni luminați”. Această „lumină cetățenească” are nevoie de o „veșnică renaștere”, de o alimentare continuă cu idei, fapte, sentimente care s-o susțină, s-o transforme în „idei trăite”. Nevoia „luminării” tuturor, îndeosebi a „celor mulți”, e formulată deosebit de sugestiv: „după ce am expropriat pământurile celor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
toată energia celor care nu voiau să transforme universitatea într-o „fabrică de profesioniști” sau într-o „uzină de idei abstracte”, a direcționat curajul lor civic și a impus în viața universitară românească ideea de construcție socială și de educație cetățenească. Acest episod exemplar din viața universității, care ar fi trebuit să devină model și să influențeze politica culturală în România modernă, a fost total ignorat în anii comunismului. Mai mult, un personaj-cheie al Asociației, secretarul său general, fostul profesor renumit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
despre cultură, sistematizate de fostul său elev și colaborator, H.H. Stahl, sunt următoarele: 1) „Cultura” cuprinde patru domenii de acțiune - „cultura sănătății”, „cultura muncii” (organizarea relațiilor economice), „cultura minții” și „cultura sufletului” (consolidarea relațiilor etice, de solidaritate socială, a conștiinței cetățenești); 2) „Progresul cultural” înseamnă depășirea simultană a nivelului actual în toate cele patru domenii, nivel măsurat prin indicatori științifici și prin gradul de participare a „beneficiarilor” la această acțiune; 3) Rostul specialiștilor este acela de a organiza efortul colectiv al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
satelor și orașelor se înființează o instituție autonomă numită Serviciul Social”, având ca scop: a) „A pregăti și a conduce tineretul de ambele sexe, absolvenți din toate categoriile de școli, în munca de reorganizare a satelor, înțeleasă ca o obligație cetățenească și națională; b) A crea, în acest scop, ca organ de execuție al său, Căminul Cultural, cu menirea de a conduce viața satului, prin conlucrarea locuitorilor în interesul obștesc și prin coordonarea și unificarea activităților depuse în sate de autorități
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Școala este vizitată de Gusti împreună cu profesorul de sociologie francez René Maunier, acesta din urmă fiind impresionat de chipul original în care era organizată școala, de disciplina cursanților, de modul în care aceștia se integrau într-un regim de educație cetățenească. Uneori aceste „școli” pentru viitorii conducători de Cămine sunt organizate de echipe aflate pe teren, cum s-a întâmplat la Leșu și Năpădeni. H.H. Stahl (1939b, p. 188) expune cerințele organizării unei asemenea școli. Accentul nu se pune pe cursuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țăranilor îndeosebi, era reclamată - în primul rând - de insuficiența învățământului primar obligatoriu. Mai ales că „obligativitatea învățământului din România a fost și continuă să fie iluzorie” (Ionescu, 1935, p. 11), aprecia un cunoscător al fenomenului, în 1935. Lipsa de pregătire cetățenească, economică, „sufletească” a țăranului, „starea vădită de înapoiere a satului românesc” nu puteau fi îndreptate decât prin înființarea unei instituții de educație capabile să asigure „pregătirea serioasă” a țăranului în vederea intensificării activismului în viața socială, prin școli în care adultul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
primele școli le-au apreciat ca fiind deosebit de utile și necesare. Având în vedere experiența acestor prime școli, autorul citat propune următorul „cadru de organizare” pentru viitoarele școli ce se vor înființa: sănătatea, munca și producția în localitate, viața socială cetățenească, viața morală și spirituală. Iar ca metode de lucru, gruparea lucrărilor (îndeosebi practice) pe „centre de interes”, înlăturându-se „forma discursivă și pasivă a lecțiunilor” și stimulându-se dialogul, cooperarea. Chemarea școlii populare superioare este aceea de a deveni „un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a școlii și înfățișând primele sale rezultate. El înțelegea prin școala superioară țărănească „un fel de școală complementară pentru adulți, în care sătenii să-și poată însuși toate acele cunoștințe de cari au nevoie în gospodăria lor și în viața cetățenească” (Ilea, 1933, p. 7). Școala normală, credea acest inimos organizator, trebuia transformată astfel încât să devină „un permanent izvor de inițiative și realizări la sate”. Să se pună accentul aici pe dobândirea unor cunoștințe practice, să fie inițiați viitorii învățători în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cursanți, recrutați din județul Ilfov, cei mai mulți tineri între 16 și 24 de ani. Programul școlii cuprindea patru „unități de viață”: educația gospodărească (matematică aplicată, științe naturale aplicate, agricultură și zootehnie, cooperație); educație sanitară (anatomie, medicină populară, igienă, educație fizică); educație cetățenească (geografie locală, istoria muncii și drept țărănesc, morală și pedagogie țărănească); educație umanistă (literatură populară și cultă, muzică și teatru, desen, „pregătire bibliotecară” și pentru activitatea culturală la sate) (Stoian, 1938, p. 174). Programa aceasta, în concepția organizatorilor școlii, trebuia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
populare de Lev Tolstoi, Basmele românilor de Ispirescu, Iancu Jianu de N.D. Popescu, Furnica de Emil Gârleanu, Viața și pildele lui Esop ș.a. La întrunirile culturale se vorbește despre „istoria românilor până la Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]