7,208 matches
-
de la începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul petrecerii fiind neapărat înzestrat cu muzică și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban.ro sînt separate două subsensuri - "petrecere, chef" și "petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul petrecerii fiind neapărat înzestrat cu muzică și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban.ro sînt separate două subsensuri - "petrecere, chef" și "petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție netă nu e totuși confirmată de citatele ilustrative: Am fost weekend-ul trecut la o paranghelie cu niște prietenari. Rupți de beți am plecat de acolo...", "Vineri noapte am tras
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul petrecerii fiind neapărat înzestrat cu muzică și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban.ro sînt separate două subsensuri - "petrecere, chef" și "petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție netă nu e totuși confirmată de citatele ilustrative: Am fost weekend-ul trecut la o paranghelie cu niște prietenari. Rupți de beți am plecat de acolo...", "Vineri noapte am tras o paranghelie pe
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
evident exagerată în partea a doua ("orgie"), este reluată și de G. Volceanov (Dicționar de argou al limbii române, ediția a II-a, 2006), care îi adaugă indicația neinspirată "învechit". De fapt, termenul are o aplicare preferențială pentru situația de "chef mare", dar se poate folosi pentru orice fel de petrecere: " Am auzit-o pe la vreo paranghelie" (fanclub.ro); "ca să vedeți cît de hotărîtă sunt să țin cura, azi sunt invitată la o paranghelie și voi zice pas" (forum.oneden.com
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
eficace. E înfățișată presiunea capitalei asupra tinerilor în căutarea unui ideal, siliți să accepte concesii în raporturile cu femeile și cu societatea bună. Sunt mistuiți de erotism și de ideea ratării. Se evocă diminețile triste ale Parisului după nopti de chef, personajul se simte respins de societate, trecut prin experiența războiului nu se mai poate adapta și își atribuie dreptul de a nu crede în nimic. Drieu e tentat de scris, compune nuvele, piese de teatru, colaborează asiduu la ziare. Textele
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
din importanță. Cu nostalgia iernilor cînd amîndouă erau normale și la locul lor, scriu despre faptele de rînd, urări, prietenii, între oamenii pe care viciul literaturii i-a ocolit. Elipsa specifică sărbătorii, clișeele și pana hibernală de idei le supraviețuiesc chefurilor d'antan în doar cîteva rînduri pe-o felicitare. Format mic, unele cît niște cărți de vizită, felicitările interbelice abundă de culori și de acțiune: sănii, jucării, mai rar peisaje, case care scot fum pe hogeacuri, dichis. Departe sînt sclipiciurile
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
cîntece cu text absurd înainte de a fi sinistru: Strigăm în ciuda sorții:/ "Să ne trăiască morții". Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei. Cînd e înjunghiat, șeful de bandă Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților, cîntă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cîntat poate și la un asemenea local. Oricum e singurul personaj din Groapa cu existență reală atestată. Mai tînăr decît Zavaidoc
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Marina Constantinescu Zilele din urmă sînt imprecise, fără contur clar. Ca fotografiile mișcate. Asta îmi dă și un soi de libertate. Pot să imaginez ce vreau, pot să dau ce clarități sau umbre am chef, pot să decupez la infinit fragmente desprinse de realitate. Sfîrșitul anului își prelungește vlăguiala în începutul cel nou. Mi se pare că n-avem nici un haz. Noi, cei de azi. Că ne tîrîm și că habar nu mai avem să
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
lor conține și iubirea lui Botta, neîmpărtășită, pentru Clody. Am recompu-s-o pe această actriță, pe această femeie fabuloasă din fragmente. De tot felul. Din zeci și zeci de povești și tot atîtea voci de povestitori. Din ochii lui Pintilie. Din cheful de viață al lui Rebengiuc. Din tăcerea lui Liviu Ciulei. Din emoția Marianei Mihuț. Din pipa lui conu Alecu Paleologu. Din zîmbetul cald, nostalgic care se așeza pe fața lui Moțu Pittiș cînd vorbea despre ea. Din amănuntele lui George
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
și cea familiară în -ui, a blogui ("voi Ťbloguiť despre viața mea", 123.urban.ro; "bloguiesc deci exist", dorenavant.weblog.ro). De la ele se formează în primul rînd infinitivul lung și supinul substantivizat: blogare, bloguire, blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi atras să blogărească? ", zoso.ro), cu substantivele sale verbale ("blogăritul și intoleranța
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
pune foaia de lichidare la început. De fapt, e-o mărturisire voioasă, de păcătos mucalit înaintea Postului Mare, de băutor priceput care se căinează în romanțe: "Dar când va fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi bate la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor din Cum încărunțește o blondă. Volumul reia și regrupează texte din cărți anterioare și anterevoluționare: Somnul după naștere (1984) și Iulia în iulie (1986), oferind cititorilor de
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Tudorel Urian Cine îl cunoaște cât de cât pe Nicolae Prelipceanu nu se poate să nu îi fi remarcat vitalitatea, jovialitatea naturală, entuziasmul, cheful de comunicare, disponibilitatea permanentă de a dialoga cu însuflețire preț de minute bune, pe indiferent ce temă. Mereu cu zâmbetul pe buze, bucuros de orice întâlnire cu un cunoscut care îi iese în cale, la fel de în largul lui la berărie
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
apropo de mediocritatea acestei culturi. Cînd apare într-o cultură ca a noastră un tip extravagant, atipic, lumea se zăpăcește. Așa s-a întîmplat cu Eminescu, cu Bacovia, parțial cu Blaga, cu sistemul său filosofic, de care n-avea nimeni chef, care contrazice bunul simț românesc. Și au și ei dreptate. Uite, în literatură, în proză. Proza, ca și teatrul românesc au servit deșteptarea națională, dreptatea socială, progresul moral. Și-atunci, vii tu cu elementele astea, de perversiune, chiar în Francisca
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
mele... încercare inutilă, pentru că adevărul este acela care este, iar neîncrederea sau limitarea lor nu are cum să desființeze ceva ce depășește puterea lor de decizie. Este ceva care există pur și simplu. Și este mai mult decât au ei chef să accepte. Eu am apărut în univers ca hoinar și ca lup albastru, și nimeni nu va avea cum să înțeleagă vreodată că acest lucru este absolut esențial, în directă legătură cu acele adevăruri la care nu oricine are acces
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
dar care pare să se bucure de succes: "ai ajuns să pleci acasă matrafoxat după ce ai dat gata bătrânește două portbagaje de bere, vodkă și alte soiuri grele..." (dictionarurban.ro); "a venit drăgălașul de bărbat matrafoxat binișor, era cu un chef..." (forum.desprecopii.com); N-a apucat însă să doarmă prea mult, că l-a trezit Petrică, matrafoxat, care i-a pus un cuțit în gât și i-a cerut să plece din casă" (Vlg 3224, 2000). Participiul împachetat (cu sensul
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
scoși din minți, că președintele Traian Băsescu avea curajul inimaginabil de a condamna comunismul din România. Problema e că lanțul complicităților face din biata noastră țară o entitate fragilă, pe care câțiva desperado pot s-o controleze cum au ei chef. Cu intuiția fără greș a individului primar, Vadim a simțit că pe 18 decembrie urma să aibă loc în Parlamentul României un eveniment de importanță istorică. Virulența împinsă până la demență a atacurilor împotriva Raportului Comisiei Tismăneanu, asalturile fără precedent contra
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
timp, unii actori și unii spectatori au simțit pe vîrful limbii mîncărimile pălăvrăgelii. Ale povestitului. Contra valului, firește. A povesti presupune non-activitatea. Non-productivul. Valul contemporan aduce tocmai opusul. Făcutul. Strînsul. Agoniseala. De orice și cu orice preț. Cine mai are chef să piardă, așadar, vremea cu povești? Cine le mai citește, cine le mai pigmentează cu intervenții personale, cine mai cutreieră lumi, cine mai zboară, măcar în vis, peste mări și peste țări ca să o găsească pe fata lui Verde Împărat
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
modul lui de a spune, pe limba lui, povești. Îi înveselea pe toți, jucau, se nărăveau la voie bună și, uneori, la sfadă. Păi, Cucoșu', ca și Greierele, dacă cînta, nu muncea. Și nu se oua, în cazul nostru. În afară de chef, nimic altceva nu avea. Nici el, nici Moșu'. Pe acesta din urmă, iaca a venit o zi de la Dumnezeu în care a început să-l sîcîie că nu are și el măcar un ou. Cu alte cuvinte, Cucoșu' cel artist
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Atunce au spus a tot nărodul c-au murit Cantemir-vodă... Norodul, prost. De unde, nerod. Bun de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase... Să-i înțelegem pe hatmani, pe vătavi, vistiernici și postelnici, dacă prostimea n-are alt ideal, dacă stă ațipită între ziua de azi și ziua de mâine. Turcul-aga, văzînd că strigă cu toții într-un cuvînt
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
se repetă. În rolul principal, după Ceaușescu și Iliescu - trecînd peste paranteza Emil Constantinescu - dintre noi și pentru noi: Traian Băsescu! În ceea ce îl privește, chiar dacă aduce noutăți în felul în care își joacă rolul - mai o geampara, mai un chef la restaurant - Băsescu răspunde așteptărilor unei opinii publice pentru care președintele României e omul care le rezolvă pe toate. Chiar dacă, la drept vorbind, cu puterile pe care i le dă Constituția, Băsescu nu face mai nimic și se poate trezi
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
eu sufăr ca un copil, de atîtea fleacuri fără sens". Tribulațiile cotidiene pe care le receptează cu acuitate îi reduc energia, inducîndu-i o stare de inapetență: " Tot felul de mizerii, enervări, amărăciuni. înot cu greu prin ele, fără energie, fără chef de a rezista, cu dezgust, cu silă". Inadaptabil, Sebastian resimte o nevoie de singularitate contrariată de o ambianță în care cuvîntul său n-ar avea suficientă audiență: "în plus, nu pot lucra cu Leni și Froda. îmi jur ca asta
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
și sentimente ieftine. Lumi pe care mi le deschidea, ca un vrăjitor, una cîte una, Moțu. Tot el mă inițiase, pe cînd eram în liceu, în istoria rock-ului. Știam despre Beatlesi, ascultam cu ai mei în neștire, dansam la chefuri pe muzica lor sau a Phoenix-ului. Istoria unui fenomen, a unui curent fantastic am aflat-o, însă, de la Florian Pittiș, din spectacolele puse la cale de el la sala Grădina Icoanei. Acolo, umăr la umăr, sute de tineri și
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
nu se mai miră nici ei de existențele intinerante sau izolate în propriul univers, iar la Thomas Pynchon în romanul V sunt personaje precum Benny Profane, un yo-yo man care călătorește de la un capăt la altul al Americii, de la un chef la altul, de la o cafteală la alta, de la o despărțire la alta sau se plimbă ore în șir cu metroul. Sau Denis Johnston cu Jesus'Son și farmacopeea psihedelică a unei rătăciri fără noimă. Ce altceva este vagabondul Randle P.
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]