1,778 matches
-
650; Victor Eftimiu, Petre Neagoe, ADV, 1934, 834; Ion Chinezu, „Iléana la Possédée”, GR, 1934, 9-10; Scarlat Preajbă, Scriitori români în afara țării. Un tânăr scriitor. Peter Neagoe, ȚA, 1934, 658; Izabela Sadoveanu, „Easter Sun”, ALA, 1934, 711; D. Gherghinescu-Vania, Gând chinuit, GR, 1935, 11-12; Victor Eftimiu, Peter Neagoe, ALA, 1937, 854; Nicolae Rusu, Întoarcerea lui Peter Neagoe, „Eu și Europa”, 1937, 4; Gheorghe Dinu, Un ceas cu Peter Neagoe, ADV, 1937, 1 mai; Peter Neagoe, Autobiografie, ALA, 1939, 952; Ion Corbuțiu
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
parte, vibrația nealterată, farmecul ingenuu al emoției, tălmăcit cu accente nostalgice, în imagini cromatice ce prevestesc atmosfera bacoviană: „Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-nfiorau, / Și tremurau în vântul serii / Ca niște fluturi chinuiți, / Ca niște fluturi rătăciți / Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet, / Când toamna și-acorda încet, / Pe frunza-galbenă, chitara?” (Intimă). Senzualismul e discret și gingaș, mai mult visat (Visez o iubire), discreția sufletească însoțește chiar și
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Nobel, la care considerăm că fiziciana română ar fi meritat pe deplin să fie asociată, întrucât a fost prima care a identificat fenomenul. Viitoarea savanta, Ștefania Mărăcineanu, s-a născut la București, la 18 iunie 1882. A avut o copilărie chinuita, despre care 74 nu-i plăcea să vorbească, dar care și-a pus pecetea pe toată existența ei. A urmat cursurile liceale la Școală Normală „Elenă Doamna” și la Scoala Centrală din București, absolvind în 1903, și cursurile universitare la
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
explicabile prin apartenența la un context și prin alimentarea dintr-un patrimoniu cultural (și temperamental) comun, dar ele sunt scoase în evidență de relativul deficit de originalitate și de puținătatea operei lui P., altfel un talent real și un suflet chinuit. Poemul probabil cel mai reușit, foarte admirat încă de la apariția într-o revistă, rămâne Scurtă despărțire : „Vă las în valea acestei scurte plângeri,- / Orice sfârșit vestește-un început,-/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput, / Să pun din vreme șeile
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
sale psihologice, reunite parțial în volumul Teatru (1945), sunt artificioase și livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
1941; Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire, București, 1943; Teatru, Sibiu, 1945; Nuvele oltenești, Craiova, 1946; Amintiri din teatru, București, 1968; Ceartă oltenească, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1973; Teatru, îngr. și pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1975; Chinuiții nemuririi, I-III, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1976-1986; Bogdan infidelul, îngr. și pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1982; Coana Truda, Nuvele bărbierești, îngr. Cornelia Papilian și Constantin Cubleșan, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1988; Lacrima, Amintiri din teatru, îngr. Cornelia
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea monstrului ce se zvîrcolea îngrozitor, apoi se apropia din nou de el, pentru a-l lovi din nou. Șuvoaie roșii curgeau acum din toate părțile balenei, întocmai ca pîraiele pe-o colină. Trupul chinuit nu i se mai rostogolea prin apă, ci prin sînge, care clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
măcar că apele răscolite de trupurile lor îi întîrziau înaintarea, după cum o dovedea hula albă ce se forma la botul său masiv, hulă ce semăna cu aceea stîrnită în locul unde se întîlnesc doi curenți contrari. Avea un jet scurt, lent și chinuit, care țîșnea cu un fel de geamăt înăbușit și se spulbera în șuvițe zdrențuite, fiind urmat de niște convulsii ciudate ce păreau să-și găsească o ieșire la cealaltă extremitate a monstrului, cea aflată sub apă, căci în locul acela apa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o priveliște cumplită și înnebunitoare, deși îți trezea milă. Balena înota acum cu capul în afară, azvîrlindu-și înainte jetul chinuit, în timp ce unica ei aripă i se zbătea într-o spaimă de moarte. în fuga lui deznădăjduită, monstrul dădea din colț în colț, iar după fiece val pe care-l spărgea, se scufunda spasmodic în mare sau își înălța pieziș spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scufunde, dar cele trei ambarcațiuni rămaseră cîtva timp în aceeași poziție incomodă, oamenii temîndu-se să desfășoare mai multă parîmă. Și, deși în felul acesta au pierit numeroase ambarcațiuni, tîrîte în adîncuri, tocmai manevra asta, numită „ține-te tare“, prin care chinuita balenă e prinsă pe la spate cu fierul țepos înfipt în carnea ei vie, o silește adesea să se ridice din nou la suprafață, pentru a înfrunta lancea dușmanilor săi. Dar, pe lîngă că această operațiune e atît de primejdioasă, am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spectacol din întreaga natură însuflețită. Uriașa coadă pare să se smulgă spasmodic din adîncurile insondabile, pentru a cuceri înălțimile cerului. Așa mi l-am închipuit, în visele mele, pe maiestuosul Satan întinzîndu-și din marea de flăcări a iadului colosala gheară chinuită. Dar cînd privești asemenea scene, totul depinde de starea sufletească în care te afli: dacă ești într-o dispoziție dantescă, vei vedea diavoli; dacă ești în starea sufletească a unui Isaia, vei vedea arhangheli. Cocoțat în vîrful catargului corabiei mele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trei Horați călări pe un singur armăsar. Stînd lîngă bompres, Starbuck urmărea goana avîntată a balenierei, dar și mișcările lui Ahab, care șontîcăia pe punte. Ă Am stat în fața cărbunilor încinși din vatră și i-am văzut plini de viața chinuită a focului, dar pînă la urmă i-am văzut cum se sting, prefăcîndu-se în cenușă mută. O, moșneag al oceanelor! din tot acest foc al vieții tale, ce va rămîne pînă la urmă, decît un pumn de cenușă?! Ă Da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a schimbat direcția, domnule căpitan. Gabierul mare și gabierul mic au fost întinse și terțarolate. Nava își ține drumul. Ă înapoi toată lumea! O, Moby Dick, în sfîrșit ți-am nimerit inima! Acestea fură vorbele bolborosite de bătrîn în somnul lui chinuit, ca și cum glasul lui Starbuck i-ar fi silit visul îndelung amuțit să se rostească. Flinta, încă îndreptată spre bătrîn, tremura ca brațul unui bețiv, lîngă ușă; Starbuck părea să se lupte cu un demon; dar, întorcîndu-se de la ușă. puse în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dreptul să se manifeste la lumină. Scriai, pe vremea aceea, o poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației tale, să fie „bune”, să fie recunoscute „de calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai fost bătuți alături de el Alexandru Bogdanovici, Gheorghe Calciu și Iosif V. Iosif de către un „comitet” condus de Vasile Pușcașu și Gheorghe Roșca. Mărturisește că a avut senzația unui ușor avantaj datorită faptului că era condamnat ca regalist, nefiind la fel de chinuit ca și alții. A mai trecut prin două celule în primăvara lui 1950 înainte de a fi transferat la Târgu Ocna la sfârșitul lunii mai. A fost eliberat în 1954 din închisoarea Caransebeș, un an mai târziu înscriindu-se la Facultatea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
persistente, de unde senzația că relevă o natură veritabilă, profundă, esențială, a lucrurilor, și nu simpla lor aparență. Arta poetică e una a făuririi de „viziuni”. Lirica dobândește în consecință o factură foarte personală, rezultată dintr-o împăcare a spiritului reflexiv, chinuit mereu de otrava îndoielii, cu o sensibilitate genuină, care-și păstrează intactă naivitatea copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al creației populare și nota ei națională atât de pregnantă. Din aliajul rar de cultură solidă
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Poezia tov. Frunză se caracterizează printr-o franchețe și aș zice printr-o frăgezime a sentimentului. (...) Definiția pe care și-o dă singur poetul este valabilă. Scriu versuri - mai bune, mai rele, Dar din adâncul inimii mele. Nu e nimic chinuit și situații care mai par unora încă greu de acceptat sunt înfățișate cu un firesc surprinzător, de lucru mult intrat în ordinea vieții: fie și numai imaginabil în direcția mâinilor sale ca și Beatrix a lui Dante, într-altă diviziune
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
da, poate nu, nu vreau să intru pe un teritoriu unde nu sunt specialist. Un lucru este cert: un cărturar umanist autentic, nu cel pe care unii dintre noi l-am Întâlnit În anii ’50 sau ’60 - un om obosit, chinuit, pedepsit -, numai Într-un moment de supremă naivitate putea să se asocieze cu o canalie demagogică de anvergura lui A.C. Cuza. Octavian Goga e un caz tragic, care poate fi discutat separat, dar e clar că a fi alături de A.C.
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ați ascunselea”. Minunile lui Iahve sunt „negative”, „patetic-demonstrative”, de ordin punitiv, realizate Împotriva unei populații străine, și au drept scop eliberarea din jug a lui Israel. În Noul Testament, Isus operează minuni pozitive: vindecă, alungă demoni, trezește la credință, mângâie suflete chinuite, arătând instaurarea efectivă a Împărăției lui Dumnezeu. Iahve eliberează poporul lui Israel din robie politică; Isus eliberează sufletele opresate de demoni. La un al doilea nivel de lectură, adevărata analogie care trebuie subliniată este aceea Între Împietrirea inimii fariseilor (Marcu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-se, abatele află că personajul Înlănțuit acolo, ca un al doilea Prometeu, este Iuda Iscariotul. Ce face Iuda pe stânca neprimitoare? „Se odihnește”! Ciudată odihnă, remarcă abatele, să fii scufundat În fiecare minut de valuri și ridicat apoi la suprafață, chinuit neîncetat, plesnit peste față și peste trup de vijelii, cu ochii plini de sare. Dar Iuda Îi atrage atenția că, În comparație cu torturile pe care le Îndură zilnic În fundul iadului, cele de la suprafață echivalează cu un concediu de odihnă. Și, Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de o senzualitate nestăpânită și
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
poate desprinde din cele de mai sus faptul că, indiferent de formele sale sau de situațiile În care apare, chinul este forma limitativă absolută care Închide complet existența umană, fără nici o posibilitate de evadare. Este condamnarea la suferința perpetuă. Viața chinuită este o viață condamnată, lipsită de sens, iar cel care este obligat să o suporte nu se gândește decât la felul În care ar putea ieși din această situație, fără Însă a reuși. Există o Întreagă mitologie a chinului, pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus (1999), jurnal travestit, mistic-alegoric, în care ortodoxismul, ocultismul, ermetismul, suprarealismul, ironia, umorul se îmbină într-o construcție originală, profund paradoxală. De altfel, insolitul autor nu-și recunoaște nici un „confrate” spiritual ori literar, în afară de „mult chinuitul confrate pastor Kierkegaard”. Travestiul, dedublarea și autodemascarea revelatoare sunt figuri centrale ale Calendarului. Pe de o parte, se manifestă dedublarea eului auctorial ce poartă măști diferite: de la „solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
editorial, Caii lui Cibicioc (1923), anunță viziunea realistă ce se va amplifică în scrierile ulterioare. Prin ochii lui Buiumaș al Țiprei, eroul trilogiei pe care o alcătuiesc Copilăria unui netrebnic (1936), Trustul (1937) și Lumina primăverii (1948), este percepută viața chinuită și plină de lipsuri a locuitorilor unui târg moldovenesc. Protagonistul, alter ego al autorului, asistă mirat la momentele cruciale ale existenței: nașterea, nunta, moartea. Buiumaș, copilul interiorizat, avid de învățătură, atunci când este trist sau descumpănit în fața vieții, se retrage în
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Entități însingurate, trăind între ziduri opace. Cartea este un amplu poem continuu, alcătuit din secvențe care proiectează trecerea noastră efemer-întunecată pe o zare cenușie, îndurerată. Poetul C., descoperit „dincolo de masca actorului și dincolo de destinul monstrului sacru”, a fost „o conștiință chinuită și creatoare prin timp, o conștiință contemporană. Celălalt ochi, cel treaz, al poeziei și artei, îl ține pe Toma Caragiu etern neodihnit printre noi” (Ana Blandiana). SCRIERI: Poeme și alte confesiuni, îngr. și pref. Ion Cocora, Cluj-Napoca, 1979. Repere bibliografice
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]