1,205 matches
-
articolul Foii pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
doi ani de apariție (1829, 1830), Curierul românesc se tipărește cu un inventar grafic de o abundență neașteptată: nu numai o seamă de litere absente din alfabetul lui Heliade (...) continuă a fi întrebuințate, ci chiar semnele prozodice ale vechiului scris chirilic, cărora prefața gramaticii de la Sibiu le intonase un recviem burlesc („o, drăguțele, ca de ele de nimic nu mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele!“). Practica, odată mai mult, rămânea cu un pas în urma teoriei. Aflată la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
y, menținerea lui ` și reprezentarea lui î prin ¨ sau 9) și procedează totodată la modernizarea aspectului lor; în locul lui a, b, v, g, d etc. ne întâmpină ... Se răspunde astfel unei opinii a timpului, din ce în ce mai răspândite, potrivit căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o scrisoare cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi afirma, în aceeași vreme, că semnele chirilice sunt „cârligate și țapoșe“, iar Heliade vedea ironic în ele o expresie a filozofiei cinice, „cătând ca Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic, nu mai e nevoie s-o spun. Dacă în deceniul 4 al secolului XIX slovele chirilice păreau țapoșe și cârligate, asemeni chipurilor de draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin, prin imitarea formelor caracteristice ale vechiului scris chirilic. Frontispiciile atâtor reviste - Luceafărul, Convorbiri critice, Floarea darurilor, Neamul românesc literar, Cumpăna, Cosânzeana, Flacăra, Ramuri ș.a. -, ca și volumele tipărite tot atunci la „Minerva“, cu copertele desenate de Vitold Rola-Piekarski, stau mărturie în acest sens. De prin anii ’60 încoace
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai urât! Să înțelegem din cele de mai sus că invocarea argumentului estetic în dezbaterile asupra alfabetului, în anii de după 1830, n-a fost decât o tonică diversiune? Substratul real al lucrurilor se arată a fi altul. Prin „cioplirea“ literelor chirilice după modelul celor latine (rușii procedaseră la fel, în tipăriturile laice, începând din 1710) se realiza familiarizarea cititorilor cu o nouă fizionomie a semnelor grafice, pregătindu-se trecerea la alfabetul latin. Din cele 26 de litere ale acestuia din urmă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tipăriturile laice, începând din 1710) se realiza familiarizarea cititorilor cu o nouă fizionomie a semnelor grafice, pregătindu-se trecerea la alfabetul latin. Din cele 26 de litere ale acestuia din urmă, jumătate - în seria majusculelor - sunt identice cu ale alfabetului chirilic modern, unele chiar omofone (A, E, I, K, M, O, T), altele eterofone. Prin argumentul estetic se rostea așadar o necesitate de ordin practic. În anii 1835-1839 ai Curierului românesc apar primele semne timide ale alfabetului de tranziție, adică ale
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
omofone (A, E, I, K, M, O, T), altele eterofone. Prin argumentul estetic se rostea așadar o necesitate de ordin practic. În anii 1835-1839 ai Curierului românesc apar primele semne timide ale alfabetului de tranziție, adică ale înlocuirii unor litere chirilice cu echivalentele lor latine. În corpul majusculelor, sunt substituite prin Î, R, S, iar la minuscule cedează locul lui z. Se inițiază totodată diferențierea literelor mici (mult mai vagă în scrisul chirilic): M/m, N/n etc. Cu același aparat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alfabetului de tranziție, adică ale înlocuirii unor litere chirilice cu echivalentele lor latine. În corpul majusculelor, sunt substituite prin Î, R, S, iar la minuscule cedează locul lui z. Se inițiază totodată diferențierea literelor mici (mult mai vagă în scrisul chirilic): M/m, N/n etc. Cu același aparat grafic va fi tipărit și Curierul de ambe sexe în primii ani de apariție (periodul I și II, adică aproximativ 1837-1840). Una din sarcinile noii publicații, cum aflăm dintr-un articol redacțional
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alfabet latin - traduceri heliadești din poezia universală: un fragment din Eneida, altul din Gerusalemme liberata, Depărtarea de Paolo Rolli și Rugăciunea pruncului (imitație după Lamartine). Intenția didactică devine și mai limpede în cazul ultimului text, publicat anterior și în alfabet chirilic. O prezentare fără echivoc a scopului și metodei sale efectuează Heliade în Curierul românesc (1839, nr. 52), când anunță înlocuirea lui, , c și prin d, e, s și t, „care sunt cunoscute de toți românii cititori, pășind treptat cu schimbarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
decât în 1841 (Curierul românesc, nr. 13, și Curierul de ambe sexe, per. III), asociindu-și o surpriză unică în felul ei. În inventarul de semne al ambelor publicații își fac apariția trei litere hibride, aflate la jumătatea drumului între chirilice și latine: , și . Se vede numaidecât că prima a fost născocită spre a înlesni trecerea de la ... la f, a doua spre a media între... și j, iar a treia între p și r. Prioritatea folosirii lor nu aparține celor două
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fabule (București, 1847, Tipografia lui C.A. Rosetti și Vinterhalder), ochiul descoperă cu încântare alte câteva năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște litere chirilice care năzuiesc să se latinizeze? Sau poate, mai curând, niște litere latine travestite în haine chirilice, pentru a putea să joace rolul calului troian? Oricum am lua-o, ele sunt o elocventă mărturie a timpului, produse tipice ale epocii de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște litere chirilice care năzuiesc să se latinizeze? Sau poate, mai curând, niște litere latine travestite în haine chirilice, pentru a putea să joace rolul calului troian? Oricum am lua-o, ele sunt o elocventă mărturie a timpului, produse tipice ale epocii de tranziție, agenți ai trecerii de la vechi la nou. Un întreg peisaj social, cu conflictele care îl
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1846, când se adoptă b, f, g, j, l și se abandonează diftongul consonantic 7. În perspectivă, se promite înlocuirea lui cu p și a lui cu u. Dar viața acestui alfabet, în care nu mai persistau decât 10 semne chirilice, va fi neașteptat de scurtă. La sfârșitul lui 1846, Curierul românesc își întrerupe apariția. La reluare (25 iunie 1847), tiparul este, din nou, cel adoptat în 1841! Heliade, autoironic, își pune cenușă în cap: „Pe redactorul Curierului român nu-l
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1840. Textul are 12 rânduri. Vă rog numerotați-le marginal cu creionul, ca să mă puteți urmări mai lesne. Unde vreau să vă aduc, veți fi băgat de seamă și singuri! Foaia este imprimată cu nu mai puțin de patru alfabete: chirilic vechi (rândurile 3 și 7), chirilic modern (r. 6), alfabet de tranziție (r. 1, 2, 5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rog numerotați-le marginal cu creionul, ca să mă puteți urmări mai lesne. Unde vreau să vă aduc, veți fi băgat de seamă și singuri! Foaia este imprimată cu nu mai puțin de patru alfabete: chirilic vechi (rândurile 3 și 7), chirilic modern (r. 6), alfabet de tranziție (r. 1, 2, 5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115 sunt de o varietate încântătoare: P
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un crâmpei de titlu în alfabetul agreat de el! Pagina de carte asupra căreia am zăbovit constituie un record, dar nu o excepție. În deceniile 4-6, procedeul secvențelor alografe (gr. allos „alt“, graphein „a scrie“) este absolut curent. În cadrul tipăriturilor chirilice sau de tranziție, titlurile figurează în caractere latine. Pe copertele cărților și pe frontispiciul publicațiilor periodice, alfabetul vechi coexistă cu cel nou. De obicei, cu litere latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a primului ziar cu litere latine: Organul luminărei. Din 1852 înainte, foile lui Gh. Bariț încep să publice și ele unele texte în noul alfabet. Obișnuit, prima pagină a Gazetei de Transilvania este imprimată cu litere latine, celelalte trei cu chirilice. Nu lipsesc nici situațiile în care același articol, prin continuarea lui în pagina a doua, își schimbă fața pe parcurs! Modul în care inițiativele corifeilor găsesc sprijin sau rezistență merită o privire aparte. Biblioteca studenților români din Paris, întemeiată în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
își îngăduise să le ofere o odă scrisă cu litere latine. Împotrivirea altora îmbracă haină religioasă, alfabetul latin fiind denunțat ca agent al catolicismului! O satiră a lui Bolintineanu dă glas acestui perfid argument, încadrându-l unei jalbe a slovelor chirilice, mâniate de scoaterea lor din uz: În foaia ce se cheamă Românul, sau ziar (Căci numerile sale cu orice zi nu par), Vedem că-n titulușuri, în glavă așezate, Fără de nici o vină noi suntem măturate ... Noi înțelegem scopul la care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și Unire. Eforia școlilor din țara Românească abordează problema ortografiei în 1850, 1856 și 1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor latine „atât în cărțile didactice, cât și în scriere“, dar sistemul ortografic recomandat menține, în chip straniu, o slovă chirilică solitară: . „Noi plânserăm prin jealbă către igemonie, / Iar domnul ne trimise la nalta Eforie. / Această Eforie pe toți ne împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de prevăzut, a stârnit ironii și proteste; „pântecosul - scrie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pentru mine cum am apucat. Cioplitorul, sunt sigur, s-ar fi înțeles de minune cu boierul Gheorghe Cantemir din Bacău, cel care, primind în 1861 o adresă oficială în alfabet latin, o restituia cu următorul răspuns, scris cu frumoasă slovă chirilică: „Nici franțuzăști, nici lătinești, nici păsărești n-am învățat. Să fiu câne de am putut ceti literile de mai sus și prin urmare nu înțăleg ce să mai ceri di la mine, căci eu toati dările le am plătite, după
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin cancelerii“, solicitantul mai folosește, după cum se vede, unele litere cu valoarea lor chirilică: c în loc de s, b în loc de v... E un adept întârziat al alfabetului de tranziție! 23 Iancu Văcărescu, Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Gr. Alexandrescu sunt, afirmă G. Ibrăileanu (Epoca Conachi), scriitori de tranziție. Primul dintre ei „formează puntea de trecere
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-ta de-i vue, / Bine ar fi să vhe / Pân’ la noi la vie“), în timp ce Heliade și adepții săi denunță, în aceleași slove, o deșertăciune pretențioasă și un obstacol în calea culturii. Când vine vorba de a se înlocui alfabetul chirilic prin cel latin, unii apără în slove tradiția, alții acuză în ele stagnarea; unii văd în litere o ofensă la adresa foneticii, alții un omagiu adus etimologiei... Practica semnificantă a societății suferă o vizibilă scindare, oamenii utilizează coduri opuse, părăsirea unuia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
l-am avut cu Traian Stoianovich la Clubul Universitarilor mi-au demonstrat că România era una dintre țările cele mai interesante, dar și cele mai neglijate din regiune. În plus, alfabetul latin mă scutea de a-l învăța pe cel chirilic, iar relația dintre română și latină mi-ar fi permis (cum speram pe atunci) să învăț ceva din această limbă. Recunosc că majoritatea celor cu care mi-am discutat alegerea, inclusiv părinții mei, erau mai îngrijorați de condițiile de trai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]