1,498 matches
-
zgomot. A fost un eveniment foarte important în viața mea intelectuală. Prima dintre cărțile mele influențată de întîlnirile din cadrul grupului a fost La parole et l'outil (Cuvîntul și unealta). B.C. Ați descoperit teoria informației, noțiunile de auto-organizare, de complexitate, cibernetica în sînul grupului? J.A. Da. A fost un lucru foarte important pentru mine. Am apreciat mult prezentarea pe ca-re a făcut-o Henri Atlan despre "principiul ordinii prin zgomot". Am fost impresionat de asemenea de calitățile de pedagog ale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
suprarealist. În acel moment, Jacques Robin începuse formarea Grupului celor Zece. B.C. Ce amintiri păstrați despre întîl-nirile grupului? E.M. Aceste întîlniri erau întotdeauna foarte însuflețite. Am învățat multe de la Jacques Sauvan și Henri Laborit, care m-au facut să descopăr cibernetica într-un mod diferit de cel pe care mi-l imaginam pînă atunci. Cum îl frecven-tam pe Jacques Monod în aceeași perioadă, și cum l-am descoperit după aceea în California pe Gregory Bateson, precum și teoria sistemelor, grupul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a concepe organizarea viului, de a demonstra avantajul ciberneticii, în vreme ce eu o vedeam mai degrabă ca pe un mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul lor esențial mă învățau despre ansamblul biologic și, în special, domeniul neurocerebral. Lucrurile deveneau complementare pentru mine. B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul lor esențial mă învățau despre ansamblul biologic și, în special, domeniul neurocerebral. Lucrurile deveneau complementare pentru mine. B.C. Criticați anumite metode cibernetice ? E.M. Nu, eram critic față de cibernetică pe cînd o cunoșteam superficial; am descoperit apoi scrierile lui Wiener etc. La începutul Grupului celor Zece, ideologia grupului era, în opinia mea, insuficientă. Prima idee a lui Robin era logică în privința mai multor date: să se introducă în politică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de altfel, oarecum motivul pentru care mergeam acolo. B.C. Ce vă interesa cel mai mult ? M.R. Mă voi feri să izolez un sector anume. Ce mă interesa cel mai mult era să descopăr lucruri pe care le cunoșteam doar puțin: cibernetica, științele neuronale etc. Mai mult, reflecțiile economice ale grupului depășeau cunoștințele vremii. Apreciam mult ideile lui René Passet. El integra o gîndire fundamentată ecologic și destul de completă din punct de vedere analitic unei gîndiri macroeconomice. Nu sînt mulți capabili de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concepțiile sale, în același timp naive și pozitiviste, despre o știință obiectivă și rațională, preconizînd metoda științifică drept metoda ideală pentru a aborda proble-mele sociale, economice, politice. Atracția sa pen-tru noile tehnologii și pentru teoriile dezvoltate după război, în special cibernetica și teoria informației, se regăsesc în multe dintre scrierile sale de la începutul anilor '70, iar dorința de a favoriza o perspectivă globală, care să facă să intervină mai multe discipline, era adesea menționată. Cartea pe care a publicat-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și a căror înlănțuire foarte coerente și logice nu fac decît să mascheze în fața propriilor ochi mecanismele reale". Totuși, cînd afirmă că nimeni nu-și impune ideile, e suficient să citim scrisoarea critică a lui Jacques Sauvan, reprodusă în capitolul "Cibernetica" pentru a ne îndoi de acest lucru. Scrierile lui Jacques Robin erau impregnate de ideea unei societăți în care știința ar înlocui religia, iar marxismul (perceput ca religie a anilor '50), dorința de a participa la evoluția viitoare a speciei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
afirmațiile sale uneori foarte nete făceau din el un marginal care, ca mulți marginali, visa să fie cunoscut. Jacques Sauvan, și el medic militar mai întîi și apoi medici generalist, a abandonat practica medicală pentru a-și realiza visele privind cibernetica și pentru a construi ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul oamenilor. Jacques Robin, medic reumatolog, a abandonat și el practica medicală pentru a conduce o întreprindere farmaceutică. Cît despre Henri Atlan, e greu de clasat într-un gen anume
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
biologi, iar reprezentanții științelor umane, pre-cum Edgar Morin, dădeau multă importanță științelor vieții. Fizicienii, interlocutorii de formație științifică privilegiați ai politicienilor în timpul Frontului popular din Franța, erau absenți din acest mediu în care științele vieții ocupau un rol central. Dacă cibernetica, teoria informației, teoria haosului și "principiul ordinii pornind de la zgomot" erau foarte apreciate, era dintr-un alt punct de vedere decît cel al fizicienilor și matematicienilor. Cibenetica lui Henri Laborit si Jacques Sauvan era destul de diferită de cea care se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apreciate, era dintr-un alt punct de vedere decît cel al fizicienilor și matematicienilor. Cibenetica lui Henri Laborit si Jacques Sauvan era destul de diferită de cea care se dezvoltase în anii '50 în Statele Unite. Jacques Sauvan distinge de altfel o cibernetică europeană, al cărei centru era situat la Namur. Contrar evoluției ci-berneticii americane spre inteligența artificială ce acorda un rol central mașinii, în acest caz calculatorul, cibernetica franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care se dezvoltase în anii '50 în Statele Unite. Jacques Sauvan distinge de altfel o cibernetică europeană, al cărei centru era situat la Namur. Contrar evoluției ci-berneticii americane spre inteligența artificială ce acorda un rol central mașinii, în acest caz calculatorul, cibernetica franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii și inginerii se aflau în rîndurile primelor trupe ciberneticiene americane. Cît privește teoria informației, Henri Atlan o prezenta într-un mod critic, analizînd excesele folosirii în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ilustrează faptul că spiritul critic ce se exercită față de ceilalți (Clubul de la Roma, în acest caz), acționează mult mai greu asupra noastră. "Societatea informațională" propusă de Jacques Robin trebuie să "stăpînească presiunea demografică sălbatică". Control, reglare, stăpînire, termeni luați din cibernetică, sînt folosiți de-a lungul întregului text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cei care li s-au alăturat participînd la aventura Grupului Știință/Cultură și Transversales. Dualitatea se mai regăsește între, pe de o parte, dorința de a avea o metodă originală de în-țelegere a problemelor și, pe de alta, influența californiană. Cibernetica, teoria informației, teoria sistemelor, societatea informațională sînt mișcări sau idei importate, chiar dacă se operează o adaptare, o transformare odată cu trecerea Atlanticu-lui. Toate aceste influențe în aparență contradictorii ne fac să ne gîndim la ceea ce Edgar Morin numește "complexitate", una ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost interesat de filosofie, sociologie, antropologie, epistemologie, și încearcă să înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor Zece la orientarea noilor sale lecturi și, prin Jacques Sauvan, la descoperirea unei "cibernetici care, departe de a fi o reducere simplistă la scheme mecaniciste, reprezintă, dimpotrivă, o introducere în complexitate". În această carte, pe care o scrie pe cînd participa la Grupul celor Zece, Edgar Morin insistă asupra ideilor de auto-organizare și de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
diferențele dintre orientările generale ale grupului și cele ale fiecărui individ 162. Dar, dincolo de diferențele dintre indivizi, accentul poate fi pus pe hotărîrea de a practica transdisciplinaritatea și de a da dovadă de spirit deschis. Luarea în calcul a contribuțiilor ciberneticii, a teoriei informației, a teoriei sistemelor, a dezvoltării inteligenței artificiale, a noțiunii de auto-organizare, de "ordine prin zgomot" sau mai degrabă de "complexitate prin zgomot", a teoriei haosului și a concepțiilor lui Prigogine a accelerat cu siguranță răspîndirea acestor teorii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
În prezent, "tot ce e posibil nu e necesar" pentru Jacques Robin, care preconizează căutarea unei etici a responsabilității. În 1994, analizează produsul mobilizării științei în timpul Primului și mai ales al celui de-al Doilea Război Mondial: dezvoltarea energiei atomice, cibernetica, cercetarea operațională, inteligența artificială, conceptele și practicile de informație și comandă, pentru a descoperi în acestea inversarea raportului dintre știință și tehnică: "Dezvoltarea prin cercetare face loc cercetării pentru dezvoltare"174. După părerea sa, "știința și tehnica s-au văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria informației 157 Interviu cu Henri Atlan (1995) 163 ECONOMIA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 172 Interviuri cu René Passet 182 ALTE AMINTIRI DESPRE GRUPUL CELOR
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Robin. 12 Idem. 13 La vremea respectivă, Jean-François Boissel condu-cea, împreună cu trei asociați, unul dintre cele mai importante cabinete de brevete din Paris, la care fac apel Laboratoarele Midy. 14 Jacques Sauvan a fost președinte al Societății internaționale de cibernetică și lucra la SNECMA (Société nationale d'étude et de construction de moteurs à avions) (Societatea națională de studiu și de construcție a motoarelor de avioane), în colaborare cu Jean-François Boissel. 15 "Robert Buron avea o personalitate excepțională. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Baillet, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin și Gérard Rosenthal. 36 "lucrurile nimănui" (n.trad.) 37 Henri Laborit a murit joi 18 mai 1985 la 80 de ani. 38 De Latil, Introduction à la cybernétique: la penseé artificielle (Introducere în cibernetică: gîndirea artificială), Gallimard 1953. 39 În Philosophy of Science (Filosofia științei), nr.1, vol.10, 1943. 40 Von Neumann avea din 1937 funcția de consilier în materie de cercetare balistică pe lîngă armata americană. Începînd cu 1941, se consacră matematicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mathematics to the Technologies of life and death (John von Neumann și Norbert Wiener: de la matematică la tehnologia vieții și a morții), MIT Press, 1980. 42 Norbert Wiener, The human use of human beings, 1950. Trad. fr. Cybernétique et société (Cibernetică și societate), Deux Rives,1952. 43 McCulloch și Pitts, Bulletin of Mathematical Bio-physics (Buletin de biofizică matematică), volumul V, pag 115, 1943. 44 Jean-Pierre Dupuy, Aux origines des sciences cognitives (La originile științelor cognitive), La Découverte, 1994. 45 Louis Couffignal
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
conștientizeze în ce măsură a realizat obiectivele stabilite; în fine, trebuie precizat și un „test final“ sau de încheiere, care trebuie însoțit fie de „un barem de evaluare“, fie de „un standard de evaluare“. g. Condițiile de ieșire din modul în termeni cibernetici constituie „sistem de ieșire a modulului“. Este componenta modulului care trebuie să verifice dacă parcurgerea conținutului structurat a asigurat un nivel satisfăcător, dacă obiectivele formulate la început (competențele proiectate) au fost atinse. Sunt prezentate, de regulă, sinteze generale, axate pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prin cooperare vor găsi multe mijloace de a preda noul vocabular, pentru punerea în practică a noțiunilor atât în clasă, cât și în laborator. J. Învățarea programată (asistată de calculator) Această metodă didactică este un aliaj de modelare matematică și cibernetică prin care „pașii invățați“ îi orientăm, îi reglăm în așa fel încât succesiunea lor să conducă la scopul învățării. Poate fi aplicabilă la toate obiectele inclusiv în studiul științelor agronomice. Termenul de program (grecescul „pro“ - pre și „gamma“ - scriere, înseamnă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Relațiile dintre elemente, comportamentul mai mult sau mai puțin regulat al sistemelor economice și problematica fluxurilor informaționale și de reglare constituie principalele teme abordate în lucrare. Modelul lui Kornai se deosebește însă mult de abordarea clasică și de cea a ciberneticii economice, abstracte și excesiv de formalizate. Autorul respinge ipoteza lui homo oeconomicus, înlo-cuind-o cu cea de homo sociologicus și arătînd că: "În realitate, oamenii se comportă așa cum se comportă, unii deseori inteligent, alții deseori prostește și din cînd în cînd inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]