3,011 matches
-
factori exogeni ș.a. Lăsând momentan criticile la o parte și urmărind dezvoltările teoretice ulterioare vom constata că asumpțiile evoluționiste se regăsesc sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o societate contribuie la schimbarea sa. 4. Orice societate se bazează pe consensul membrilor săi. 4. Orice societate se bazează pe constrângerea unor membri de către alții. Sursa: adaptat după Dahrendorf (1958) O versiune diferită în cadrul perspectivei sistemice o reprezintă teoriile ciclice de genul teoriei declinului occidentului a lui Spengler, în care civilizația e concepută ca fază de decadență a culturii; sau de genul teoriei circulației elitelor a lui Pareto. Ele înlocuiesc viziunea liniară a schimbării cu una ciclică, plecând de la ipoteza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o reprezintă teoriile ciclice de genul teoriei declinului occidentului a lui Spengler, în care civilizația e concepută ca fază de decadență a culturii; sau de genul teoriei circulației elitelor a lui Pareto. Ele înlocuiesc viziunea liniară a schimbării cu una ciclică, plecând de la ipoteza că viața socială se desfășoară conform unor modele repetitive. Această idee se bazează pe observarea unor fenomene ciclice universale, de genul ciclurilor astronomice anotimpuri, zi-noapte ș.a. -, ciclurilor biologice naștere, copilărie, maturitate, senectute, moarte , ciclurilor economice perioade de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a culturii; sau de genul teoriei circulației elitelor a lui Pareto. Ele înlocuiesc viziunea liniară a schimbării cu una ciclică, plecând de la ipoteza că viața socială se desfășoară conform unor modele repetitive. Această idee se bazează pe observarea unor fenomene ciclice universale, de genul ciclurilor astronomice anotimpuri, zi-noapte ș.a. -, ciclurilor biologice naștere, copilărie, maturitate, senectute, moarte , ciclurilor economice perioade de criză sau recesiune urmate de perioade de bunăstare -, cicluri ale evenimentelor vieții de zi cu zi zile lucrătoare și de odihnă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceste tipuri de observații sunt transpuse într-o viziune asupra istoriei societății a cărei schimbare este interpretată conform acestei logici a ciclicității. "În vreme ce în procesul schimbării direcționale, fiecare fază consecutivă e diferită de cea anterioară în timp, în procesul schimbării ciclice, starea sistemului în urma schimbării,î va fi aceeași sau similară cu o stare a sistemului dintr-un moment anterior în timp" (Sztompka, 1993:143). Tratate în ansamblu, modelele sistemice presupun: analiza schimbării în compoziție de exemplu, migrație sau depopulare -, a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a patru tipuri de probleme interrelaționate de care se preocupă teoriile schimbării: a) indicarea direcțiilor schimbării toate identifică stadii ce apar într-o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile sistemice de derivație evoluționistă exceptându-le pe cele ciclice și, dintre cei pe care i-am mai menționat până aici, pe Tönnies, pentru care trecerea de la comunitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile sistemice de derivație evoluționistă exceptându-le pe cele ciclice și, dintre cei pe care i-am mai menționat până aici, pe Tönnies, pentru care trecerea de la comunitate la societate înseamnă deteriorare se bazează pe o teleologie progresistă: schimbare = progres. Mai mult decât atât, se poate spune că perspectivele sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asta era constrâns să se întoarcă din nou în trecut (în melodramă, doar tinerilor le e permis să iubească), la momentul revenirii lui Bizu în țară, adică exact în punctul la care fusese abandonată narațiunea în romanul anterior (principiul construcției ciclice impune, firesc, și continuitatea la nivel epic). Exact așa procedează Lovinescu, numai că reînnodarea firului narativ nu determină în mod necesar și o perpetuare a discursului romanesc din Bizu, reconfigurat mai nou, cum spuneam, după alte tipare, de inspirație mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
însă nu trebuia să se termine așa, în nota realistă ce ar fi transformat-o și pe Mili într-o bătrână decrepită, ducând dorul căminului părintesc și al copilăriei pe veci pierdute. În acord cu cerințele melodramei și ale compoziției ciclice, seriale, autorul îl va reintroduce pe Bizu în scenă într-un sfârșit, nu înainte de a-i rezuma, succint, biografia. În exilul său voluntar, agronomul se vindecă de boală (mai mult psihică decât biologică, după cum recunoaște chiar el) și simte că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reziste mirajului literaturii și ficțiunii", dezvoltând romanul până la dimensiunile unui ciclu, Lovinescu și-ar fi ratat vocația (de memorialist) pentru a eșua lamentabil (ca romancier). În opinia mea, am tot repetat, abia în momentul când forma romanului lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o poetică originală, de tip melodramatic. Diferența e mai mult decât evidentă: dacă Marian Papahagi citește literatura criticului ca pe o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reprezintă pentru memoria (bio)logică activă, adică receptarea mesajelor pulstonice transmise din cortexul electronic modul tehno(logic) spre organismul viu - modul bio(logic), eventual ideo(logic) ideatic [Drăgănescu, 1991]. În urma acestor mesaje având rolul unor comenzi informaționale, o (auto)reorganizare ciclică a structurilor biologice devine evidentă. Mecanismul unui ansamblu de terapii din medicină devine în acest fel cognoscibil, tocmai datorită potențialului (info)energetic de explicat într-un mod științific. Pentru a intui viteza de procesare a informației într-un circuit molecular
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
sugera eternitatea fluviului uitării, efectele benefice și malefice ale acestuia, Anton Petrovschi Bacopiatra transfigurează istoria generației în blugi în corelație cu istoria universului. Amintirile suprapuse ale naratorului (extradiegetic sau heterodiegetic) sunt pătrunse de credința în metempsihoză. Așa se explică viziunea ciclică asupra Timpului, impresia de deja-vú ce străbate scriitura, sugestia că omul nu este decât rodul faptelor sale anterioare, încât hazardul pare abolit. Pare, pentru că întâmplările își au rolul lor. Suita de renașteri succesive îi apare cititorului, ca un simbol al
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
iubire/timp dilatat prin cunoaștere etc.) - timp ireal, imaginar: al aventurii imaginare, al visului; atemporalitatea eului creator, timp regăsit, al recuperării unității pierdute; indeterminarea timpului basmic; timpul fantastic etc. - timp simbolic: timp limitat (durată trecătoare: clipa, ceasul, ziua, anii; timp ciclic, rotitor; „fugit irre parabile tempus“, „râul heraclitean“ al timpului)/ilimitat (vecia, veacurile, prezentul etern al naturii, eternitatea creației)/timp bivalent (universal și individual)/atemporalul (asociat divinității, increatului) timp al începuturilor (timp originar; zori de zi, primăvara; copilăria)/al sfârșitului (timp
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai multe niveluri, diferențiind romanul tradițional de cel modern și postmodern, romanul obiectiv de cel subiectiv. - Romanele tradiționale sunt, mai ales, romane de observație socială și de problematică morală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților își începea audierile privind cererea de derogare pe care o înaintase președintele. Membrii comisiei primiseră, pe 29 iunie, un raport din partea Administrației, privind procedurile de emigrare din România. Acesta constata că în ciuda unei structuri ciclice a emigrării, exista, în ansamblu, o tendință moderată de sporire a numărului vizelor de emigrare acordate începînd din ianuarie 19751899. Un alt material suplimentar includea o listă cu procedurile românești de emigrare, întocmit de Ambasada Americană din București. Încă din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scutire a României și a Ungariei de la condiția emigrării. Pe 22 iunie, reprezentanții Administrației au compărut în fața comisiei. Charles Vanik a prezidat ședința și în cuvîntul său introductiv s-a declarat în favoarea derogării pentru România. Indicii emigrării arătau că modelul ciclic anterior nu se mai aplica. Cifrele lunare nu mai arătau o creștere în lunile dinaintea și din timpul audierilor pentru derogare. Emigrarea românilor către SUA se desfășura într-un ritm constant 1998. Vanik a arătat că emigrarea către Israel intrase
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
părțile lor bune și rele, iar pe cele privind drepturile omului le-a descris ca fiind negative, Fascell nu s-a opus recomandării președintelui. Bucureștiul fusese receptiv la anumite cazuri umanitare și cifrele lunare pentru emigrație nu mai reflectau ritmicitatea ciclică de la sfîrșitul anilor '70. El a concluzionat că hotărîrea de a reînnoi Clauza pentru România devine din ce în ce mai dificilă, cu fiecare an, iar recomandarea de prelungire "se bazează pe ideea că prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" obiectivele umanitare sînt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sateliți impersonali ai clasicismului francez, ci va evidenția în ce mod aceste ramificații și-au dezvoltat o anumită identitate. Această direcție a cărții de față se subsumează, de fapt, ideii mai generale a desemnării clasicismului drept dimensiune ontologică fundamentală. Revenirea ciclică, aproape obsedantă, conștientizată pe deplin sau nu, la ritmurile clasice atestă conturarea unei aspirații perene a ființei către solar și rațional, către ordine și echilibru. Scoaterea din sfera accidentalului a acestor neoclasicisme este justificată mai ales prin prezența a numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Siberia, despotismul țarist, gândea corect că imperiul se afla în descompunere, de unde și mișcările revoluționare care culminaseră în 1905, evenimente care-l aduseseră în vechiul regat, devenind cel mai aprig doctrinar antipravoslavnic. Din acest punct de vedere, autorul vastului roman ciclic În preajma revoluției venea pe urmele imaginii create de Eminescu în articolele din Timpul, imagine pe care am creionat-o în capitolele anterioare. Dar ceea ce la 1883 trecuse de sub spectrul direct al războiului în diplomație, între 1914-1918 diplomația europeană se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
al XX-lea s-a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea activității pe ansamblul sectoarelor vieții economice, lucru soldat nemijlocit cu creșterea PIB corespunzător fiecărei țări. Se observă că, în urma politicilor economice promovate de țările dezvoltate, a fost atenuată evoluția ciclică a economiilor naționale, marea majoritate a lor înregistrând ritmuri medii anuale pozitive de creștere a PIB31 (tabelul 2.2). În acest context se remarcă creșterea economică susținută înregistrată în Irlanda, însoțită de sporirea de aproape 8 ori a exporturilor (datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
culturii, Johan Huizinga, încorporează în al său Homo ludens (versiune română, 1977), un capitol incitant: Natura și importanța jocului ca fenomen de cultură. Însă jocul de luat în seamă, scrie el, e doar cel serios, jocul cu statut formativ, reluat ciclic la vârste diferite. La Benedetto Croce, nici o raportare la arta-joc. Diferit de Croce, la care prin "arta pentru artă" se înțelege autonomia esteticului, G. Călinescu supraestimează în absolut aspectul ludic: "Poezia este un mod ceremonial, ineficient, de a comunica irațional
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Mircea Eliade; lui Blaga îi vorbește Cerbul cu stea în frunte, în ipostază magică; Mihai Ursachi invoca Moartea și viața căprioarei; Cerbul e prezent în lirica lui Ioan Alexandru. Cerbul (observă interpreții miturilor) ar fi o "imagine arhaică a reînnoirii ciclice", "vestitor al luminii", simbol al "rapidității", al "longevității", dar și al "melancoliei" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, Ed. Laffont / Jupiter, 1982). Pe fundalul unei copilării scindate cu amintiri de război poetul din Țara de Sus își aliază sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci lupi amușinându-le pe urme. Iar pe deasupra, transhumând prin spații Împrăștiate, cu berbeci greoi Ce par să tragă timpul înapoi Cirezi cu mult mai mari de constelații. Morții inexorabile i se opune ciclic vegetalul triumfător, de unde aerul tare și parfum de pajiști, tentații și seve înviorătoare: "Dureri de cap, cu insmnii și greață (...) / Dar și din morți de vrei să te ridici, / Te culcă-n fân, acasă: doar țărâna / Parcă îți ia durerile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Liviu Ioan Stoiciu memorabil, cel din Cu trupurile schimbate între noi, revigorează tema, abordată de foarte de mult, pretutindeni. Simbolice femei în floare "femei-cireș înflorite, scuturate / acum de petale, la picioare" și adoratori de odinioară așteaptă "acel ritm al redeșteptării, ciclic". Moartea, obiect de transsubstanțiere, se sustrage momentan viziunii negre; șoptite, incantatorii, cuvintelor li se alătură iluzia regenerării planetare: Să ne schimbăm până mâine trupurile între noi: opriți lângă bărcile de la malul Fluviului Uitării. Abandonați amândoi "stărilor anormale" (...) Stăm întinși acum
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
organizării sociale, astfel încît (...) epoca noastră ar putea fi definită ca fiind în mod esențial și înainte de toate "domnia cantității" (în Domnia cantității și semnele vremurilor, Humanitas, București, 2008, p. 7). Această "reducere la cantitativ", traduce, după Guénon, condițiile fazei ciclice la care a ajuns umanitatea, la "capătul coborîrii accelerate de la începutul și sfîrșitul duratei de manifestare a unei umanități (Manvantara)" (op. cit., p. 8). Această coborîre nu este decît îndepărtarea treptată de Principiu, punctul cel mai de jos fiind cantitativism pur
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]