1,031 matches
-
osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să vie-acasă, / Șapte rădăcini nu-i lasă. / Pământule păcătos, / Mult ai fost nesățios, / Că doi ani o tot plouat / Și nu te-ai mai săturat, / Eu știu cin` te-o blestemat.../ Cu sânge te-ai adăpat, / Sânge din feciorii mei, / Tinerei / Și frumușei. Că de-ar fi-ngropați în țară, / Aș lua lut și țărnioară, / Le-aș lipi la inimioară, / Mi-ar mai trece jale-amare; / Lut de pe mormântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bună nu pot bea / Tulbure-i inima mea" sau " Am auzit o minciună / Că-n Suceava-i apa bună" desemnează trăirile contradictorii ca intermitențe subiective, anulate de liniaritatea inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și bradu desfrunzit."232 Transgresarea "lumescului", pășirea într-o altă existenția litate, se realizează printr-un pact gnoseologic dintre individual, cosmic și social, pact realizat, la nivel semantic, de metafora revelatoare și de comparațiile analogice: "Lume, lume și iar lume, / Cin` ți-o pus numele lume / Nu ți l-o știut a pune; Să-ți fi pus numele floare, / Că tare ești trecătoare / Ș-așa ești cu oamenii, / Ca apa cu valurile, / Ca apa cu malurile. Tu le vezi / Și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunună!"166 Soarele omniscient este invocat la cumpenele vieții, pentru ajutor: " Eu de nuntă-s bucuroasă, / Da nu mi-i bărbatu-acasă; / Mi-i bărbatul la război / Și nu pot veni la voi. Nu pot merge singurea, / N-am casa pe cin` lăsa. Dar soarele auzea / Cum sta și se tânguia, / Și din gură le grăia: Lasă casa-n sama mea / Și te du und` te poftea, / Că asta-i durere grea. Ea ast` când o auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și să discearnă grâul de neghină, care să stăvilească impostura, dar care să fie generos și deschis cu masa cotizanților. Nu vedete țâfnoase și autosuficiente, nu tirani orgolioși și leneși, ci manager harnic, pus pe trebă, accesibil și deschis dialogului. Cin' să fie? 10 octombrie 2009 Duminica trecută, pe 4 octombrie, în deschiderea "Sărbătorilor Iașului", a fost înregistrată o premieră: la deschiderea "Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret", organizat de Teatrul "Luceafărul" din Iași cu finanțarea Consiliului Local și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lucrurile din mansarda cu chirie de pe Rue Odéon unde acesta locuise câteva decenii, fusese blocată de "Fundația Cioran" de la Paris). Astfel încât, desigur, mahalagiii valahi din presa centrală vor tăia, ca de obicei, frunza la câini, cu presupuneri asupra misteriosului cumpărător (cin' să fie? Patriciu? Vântu?), sau vor glosa la nesfârșit, de data asta nu chiar fără îndreptățire, despre impotența blamabilă a autorităților românești, dezinteresate de recuperarea adevăratelor valori (că asupra întregii afaceri cu recuperarea, pe sume fabuloase, a pretinselor brățări dacice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
j. Suceava - 9.VII.1879, Cernăuți), cărturar și autor de versuri. Teodor pe numele de mirean, fiu al parohului din Tișăuți, după studii teologice la Cernăuți, este numit, din 1832, preot la Storojineț și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
omenesc. În teozofia arimină el este ziditorul spiritual al neamului mioritic pentru că l-a scos la lumină prin puterea crucii. În mîna stîngă ține steagul geților, pe cap poartă un fel de bentiță sau coroană amintind că vine din străvechiul cin al arimaspilor iar privirea o are îndreptată spre dreapta. Sub scaun se vede un cap de lup care stă pe o carte. Deasupra botului are o sferă. Mîna dreaptă a personajului este pusă în șold. Picioarele îi sînt acoperite parțial
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
crime veninul s-aibi În tine, Și-n casele ce intri să vezi a curați, Ca urmele de șarpe, și urma după tine, Cu apa cea sfințită În preajmă a stropi. Pribeag vei fi În lume, fără lăcaș, culcare, Și cin’te va atinge se va simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numește și să-nșală a-i zîmbi”... Tot ca un copilaș ingenuu apare Amor În alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu-i dăm nimic de ros. Cine urma albă lasă Voinicel cu haină albă Pe tablă neagră din clasa? Iese primul din zăpadă. Felinar cu trei culori Două roate-n lanț legate Îndruma pe trecători. Duc pe om în spate. Cin’ te-ajută să vorbești Umbrela mare ușoară Din Brăila-n București? Din avion se coboară. În grădina lui Pândele Sus pe coama munților E un pom plim cu mărgele, Munților cărunților La culoare-s roșii toate Stă voinicul cel țepos
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și, după ce taie o bucată lungă de vreo trei picioare dinspre vîrful ei ascuțit, face la celălalt capăt două găuri în chip de mîneci și se vîră el însuși înăuntru. Iată-l pe „tocătorul“ nostru îmbrăcat în veșmîntul clasic al cinului său, veșmînt păstrat din vremuri imemoriale, care va fi unica lui protecție în timp ce va oficia slujba specială ce-i revine. Aceasta constă în tocarea bucăților de grăsime pentru cazane - tocare ce are loc pe un ciudat cal de lemn, instalat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
femeie pentru c? aceasta ar �ndurera? o pe doamna Catinca. ?eicaru a relatat ? i povestea unei actri? e care a �ncercat s?? l seduc? pe Iorga. Sub pretextul c? vrea s? discute cu el despre pies? , l? a invitat la cin?. Preg? tise totul: cină, b? uturile, o rochie atr? g?toare; a deschis u? a... ?i s? a pomenit cu Iorga ? i cu șo? ia lui d�ndu? i bun? seară. Cu alt? ocazie, Iorga i? a povestit lui ? eicaru c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
abuză aproape zilnic de unele detalii ale biografiei lui Maniu �n �Neamul rom�nesc� ? i �n alte publică? îi, b? ț�ndu?? i joc de educa? ia maghiar? a lui Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemeș) din B? d?cin (jude? ul S? laj), un ardelean, un puritan ? i ofi? er chezaro? cr? iesc; f? cea comentarii asupra a? a?zisului dispre? al lui Maniu pentru �Regatul Bizantin�. �i amintea lui Maniu c? acesta nu c? l?torise niciodat? �n lume dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici o bâz] în teoria pur biologic] a zilelor noastre (Midgley, 1985). Biologia de ast]zi descrie formele de viat] foarte diferit, dup] modelul propus de Darwin în Originea speciilor, ca ramificații ale unui tufiș care pornesc de la o r]d]cin] comun] cu scopul de a umple eventualele nișe, dar f]r] o anumit] direcție ascendent]. Imaginea piramidei a fost propus] de J.-B. Lamarck și dezvoltat] de Teilhard de Chardin; nu aparține științei moderne, ci metafizicii tradiționale. Desigur, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale țâț]lui meu sau a zgomotului mașinii de tuns iarbă folosite la prima or] va trebui s] m] comport foarte diplomatic în autobuz, dac] nu vreau s] am parte de o plimbare pe jos pan] la serviciu și o cin] nepl]cut] acas]. O viat] social] de o asemenea complexitate nu poate fi reglementat] cu ajutorul unui simplu set de legi; efectul ar fi similar celui pe care l-ar avea cunoașterea regulilor jocului asupra performanței unui juc]tor prost pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jur]minte și austerit]ți, precum și abținerea de la toate activit]țile inutile, precum și de la acelea care ar conduce la indisciplin]. Dar populația Jaina nu ofer] nici un argument concret pentru care o anumit] practic] X, de exemplu, smulgerea din r]d]cin] a tuturor firelor de p]r de pe trup, este considerat] esențial] într-o viat] ascet], ținând cont de faptul c] p]rul reprezint] pl]cere. În consecinț], pl]cerea se confund] cu r]ul, iar durerea trebuie suportat]: fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalelor în acest fel nu este în concordant] cu tratarea lor ca ființe cu valoare inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de origine animal] atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la acțiunea ra- cesara dacă se demons- Bergapten diatiilor UV (lumină treaza că bergaptenul naturală și artifici- este absent din com- ăla). poziția uleiului. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Ulei de ricin poli- Parenterala Zero Poate provoca reacții oxil și ulei de ri- alergice grave. cin polioxil hidro- ┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── genat Orală Zero Poate provoca jenă gas- trica și diaree. Topica Zero Poate provoca reacții adverse cutanate. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Ulei de soia și ulei Toate Zero (Medicamentul) conține Mențiunea este echiva- de soia hidrogenat. ulei de soia. Dacă aveți lentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960; Cu soarele și cântecul la drum, Chișinău, 1961; Doi rățoi și un cocoș, Chișinău, 1961; Hai, urcați-vă și voi, Chișinău, 1961; O vară la Nistru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]