1,235 matches
-
cedează căldură, deși poate fi legat de mediul exterior prin lucru mecanic. 2.2. Principiul I al termodinamicii Energia internă a unui sistem reprezintă toate formele de energie dintr-un mol de substanță: de translație, de vibrație, de rotație, energie cinetică și potențială a electronilor. Se produce o variație a energiei interne a unui sistem atunci când acesta primește sau cedează căldură sau lucru mecanic. Prin convenție, căldura Q sau lucrul mecanic W acceptate de sistem (proces endoterm) se notează cu (+) iar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acea parte din variația energiei totale a sistemului (∆H sau ∆E) care în cursul procesului nu poate fi transformată în lucru mecanic, electric sau chimic. Este acea parte care se pierde ireversibil sub formă de căldură. Obiectul de studiu al cineticii chimice este cunoașterea vitezei de reacție și a factorilor fizici și chimici ce o influențează. Viteza de reacție este specifică reacțiilor chimice; acestea se produc spontan sau într-o anumită perioadă de timp, printr-o succesiune de etape. Practic, s-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune independent, conform ecuației cinetice anterioare. Timpul de înjumătățire pentru fiecare specie de nucleu este diferit, variind în limite largi. De exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care concentrația inițială scade la jumătate este de 1620 de ani. Exemplu: 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 descompunerea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b, c reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b, c reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care reacționează. 3.2. Constanta de viteză Constanta de proporționalitate k din ecuațiile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în practică pe scară largă, pentru sistemul de răcire al autovehiculelor, au de obicei ca principali componenți apa și etilenglicolul. 4.5. Difuzia Este procesul fizic de întrepătrundere a particulelor unei substanțe printre particulele altei substanțe. Difuzia este un proces cinetic ce are loc în dublu sens, este datorat agitației termice și are ca efect egalarea concentrației sistemului. Fiind un proces cinetic, difuzia va decurge cu o viteză de difuzie. Deși moleculele fluidelor au viteze foarte mari, viteza lor de difuzie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
5. Difuzia Este procesul fizic de întrepătrundere a particulelor unei substanțe printre particulele altei substanțe. Difuzia este un proces cinetic ce are loc în dublu sens, este datorat agitației termice și are ca efect egalarea concentrației sistemului. Fiind un proces cinetic, difuzia va decurge cu o viteză de difuzie. Deși moleculele fluidelor au viteze foarte mari, viteza lor de difuzie este mică, pentru că la temperatură și presiune normală, drumul parcurs de fiecare moleculă este mic, ea suferă un număr mare de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de masă plastică etc. 5.4.2. Pasivitatea metalelor Definiție. Este o stare de maximă rezistență pe care o prezintă unele metale și aliaje într-un mediu dat, în urma formării unei pelicule protectoare pe suprafața metalică. Pasivizarea conduce la inhibarea cinetică a reacției de ionizare, conferind metalelor caracter de metal nobil, inatacabil. Dintre metale, o mare capacitate de pasivizare prezintă cromul, nichelul, aluminiul, fierul etc. De exemplu, fierul, aluminiul și cromul se dizolvă în acid azotic diluat. Dacă sunt tratate inițial
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizii organici și cei anorganici. Coloizii organici sunt substanțe macromoleculare, cu dimensiunile macromoleculelor de ordinul 10-7 - 10 9 m; aceste dimensiuni coincid cu cele ale particulelor din coloizii anorganici (de exemplu coloizii de aur sau sulf), ceea ce explică proprietățile lor cinetice și optice asemănătoare. Împărțirea substanțelor în cristaloizi și coloizi este astăzi depășită. Un cristaloid tipic (de exemplu NaCl) în apă formează un sistem omogen, dar în benzen formează o soluție coloidală. Cerința de bază a formării sistemelor coloidale este insolubilitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din mediul de dispersie. În cazul coloizilor hidrofili, acest strat protector este format din moleculele polare ale apei, orientate în jurul micelei în funcție de încărcarea electrică a acesteia. 2.5. Proprietățile sistemelor coloidale Caracteristicile generale ale coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
protector este format din moleculele polare ale apei, orientate în jurul micelei în funcție de încărcarea electrică a acesteia. 2.5. Proprietățile sistemelor coloidale Caracteristicile generale ale coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu viteze de același ordin de mărime cu viteza de difuzie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu viteze de același ordin de mărime cu viteza de difuzie a moleculelor. Studiul matematic al difuziei moleculelor simple a fost efectuat pentru prima dată de Fick, în 1855 și Stefan, în 1860. Difuzia se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
strat electric dublu și prezintă o diferență de potențial datorită schimbului de ioni. În cazul coloizilor, la care fazele în contact nu sunt fixe, ci se deplasează una față de cealaltă, producerea diferenței de potențial are și alte aspecte, datorită fenomenelor cinetice. Stratul dublu electric care se formează în cazul particulelor coloidale este constituit din ionii stratului fix (SIH) și contraioni (SEH). Apare diferența de potențial numită potențial electrochimic, ce poate fi calculat cu formula: unde ε0 este potențialul normal, când concentrația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-e, 1. (Despre substanțe), Care nu prezintă o structură cristalină, regulată; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. CALORIMÉTRU, calorimetre, Instrument folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau absorbite de corpuri. CINÉTIC, -Ă, cinetici, -ce, 1. Adj. Care ține de mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. CALORIMÉTRU, calorimetre, Instrument folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau absorbite de corpuri. CINÉTIC, -Ă, cinetici, -ce, 1. Adj. Care ține de mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 3. (În sintagma) Cinetică chimică = ramură a chimiei fizice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 3. (În sintagma) Cinetică chimică = ramură a chimiei fizice care studiază evoluția reacțiilor chimice și influența factorilor fizicochimici asupra desfășurării acestor reacții. CLIVÁJ ~e , Proprietate a unor minerale, roci, cristale etc. de a se desface în foi sau plăci cu suprafețe plane. COEZIÚNE, coeziuni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
categorii, și anume: -studii privind caracteristicile biomecanice intrinseci ale diferitelor țesuturi anatomice componente, ale articulațiilor, membrelor, coloanei vertebrale, etc. sau întregului aparat locomotor (sunt avute în vedere aspectele descriptive anatomo-fiziologice, ale structurii și rezistenței țesuturilor componente, ale artrologiei, cinematicii și cineticii); -studii privind modelarea analitică sau experimentală propriu-zisă a unor părți sau întregului aparat locomotor (cu referire la modelele fizice, matematice, experimentale deterministe sau nedeterministe, în care sunt evidențiate îndeosebi caracteristicile biomecanice extrinseci referitoare la cinematică, statică sau dinamică). Caracteristici biomecanice
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de material - rezistența, deformabilitatea biomaterialului etc.; b.structurale și artrologice - tipul legăturii, gradul de libertate etc.; c.cinematice - poziția, viteza, accelerația; d.dinamice - scalare (lucrul mecanic și puterea mecanică) și vectoriale (forța și momentul forței), acestea regăsindu-se în: caracteristicile cinetice - impulsul, momentul cinetic și energia cinetică; cinetostatice - forța și momentul de legătură; inerțiale - masa și momentul de inerție. Unele dintre aceste caracteristici biomecanice trebuie cunoscute ca date inițiale, iar altele, se determină în urma analizei biomecanice de rezistența a biomaterialelor, structurale
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
deformabilitatea biomaterialului etc.; b.structurale și artrologice - tipul legăturii, gradul de libertate etc.; c.cinematice - poziția, viteza, accelerația; d.dinamice - scalare (lucrul mecanic și puterea mecanică) și vectoriale (forța și momentul forței), acestea regăsindu-se în: caracteristicile cinetice - impulsul, momentul cinetic și energia cinetică; cinetostatice - forța și momentul de legătură; inerțiale - masa și momentul de inerție. Unele dintre aceste caracteristici biomecanice trebuie cunoscute ca date inițiale, iar altele, se determină în urma analizei biomecanice de rezistența a biomaterialelor, structurale (cu privire, de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
b.structurale și artrologice - tipul legăturii, gradul de libertate etc.; c.cinematice - poziția, viteza, accelerația; d.dinamice - scalare (lucrul mecanic și puterea mecanică) și vectoriale (forța și momentul forței), acestea regăsindu-se în: caracteristicile cinetice - impulsul, momentul cinetic și energia cinetică; cinetostatice - forța și momentul de legătură; inerțiale - masa și momentul de inerție. Unele dintre aceste caracteristici biomecanice trebuie cunoscute ca date inițiale, iar altele, se determină în urma analizei biomecanice de rezistența a biomaterialelor, structurale (cu privire, de exemplu, la lanțuri
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
dinamic ale lui d’Alembert și ecuațiile mecanicii analitice (ecuațiile lui Lagrange, ecuțiile lui Hamilton). Aceste ecuații au, la rândul lor, la bază, teoremele fundamentale ale dinamicii sistemelor de corpuri solide, cu legături, aceste teoreme fiind: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema torsorului impulsului și teorema energiei. Kuo, în [95], abordează problematica dinamicii modelului structural tip simplu pendul, folosit pentru locomoție prin intermediul comenzii neurale. Modelul este denumit de tip „generator central“ și el poate fi considerat fie excitat direct, fie prin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe în artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]