2,485 matches
-
De exemplu, în Egipt, după o deosebită înflorire a creativității, care a avut ca rezultat realizări uluitoare în arhitectură, artă, tehnologie, religie și administrația publică, conducătorii au hotărât, se pare, că politica ideală este „nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”. În consecință, timp de milenii, cele mai multe opere de artă egiptene au fost create după canoane universale, modele comune și metode uniforme, în câteva ateliere centrale supravegheate de preoți sau funcționari publici. Arnold Hauser (1951), sociolog al artei, scrie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rămâne fără stăpân”; „Rău faci, rău găsești/primești” etc.) „Un om care se gândește să se răzbune Își ține deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide.” (Fr. Bacon) Sămânța pe care a văzut-o cioara nu Încolțește. (La fel și În cazul unor inițiative sau proiecte: dacă sunt Întâmpinate cu neîncredere sau invidie, n-au sorți de izbândă.) Oaia blândă e suptă de orice miel. (Omul credul sau naiv este Înșelat de oricine.) A căuta
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în 1972, cu volumul de povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău, 1972; Inimi înflăcărate, Chișinău, 1973; Brânduș, Chișinău, 1975; Vulcan, Chișinău, 1976; Moara ciorii, Chișinău, 1981; Sub cârma vremii, Chișinău, 1986; Din desaga cu ciulini, Chișinău, 1988; Zbucium, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: N. Bilețchi, Mesajul inimilor înflăcărate, „Moldova socialistă”, 1973, 31 decembrie; N. Bilețchi, Într-o nouă viață a căutărilor, „Moldova socialistă”, 1977, 9
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
scrierilor lui Mihail Sadoveanu, doar ciclul de mici povestiri de război ale lui N.N. Beldiceanu (la rubrica „De pe frontul nostru”), în schimb, remarcabil este faptul că ziarul a reușit să publice multă poezie de calitate. Alături de poemele Pământ și cer, Ciorile ș.a. de Octavian Goga, se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969; Ultima modă, Chișinău, 1982; Cioara celebră, Chișinău, 1984; Lumânărele, Chișinău, 1986; Mărgeanul zilelor, Chișinău, 1987; Sfintele rădăcini, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, A exprima cât simți și cugeți, LA, 1987, 18 iunie; Tudor Palladi, Plenitudinea și sfințenia rădăcinilor, LA, 1996, 20 iunie; Cimpoi, Ist.
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
pe porcine ne oferă numai o idee despre ceea ce se Întâmplă În noul domeniu de cercetare al emoțiilor și abilităților cognitive ale animalelor. Cercetătorii au fost surprinși recent de publicarea unui articol În revista Science care descrie abilitățile conceptuale ale ciorilor din Noua Caledonie. În experimente controlate, oamenii de știință de la universitatea Oxford au raportat că la două păsări, numite Betty și Abel, li s-a dat opțiunea să folosească două unelte, una, o sârmă dreaptă, cealaltă, o sârmă terminată cu un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un cuțit bont atâta pâine, cât nu tăiase niciodată în viața ei. Bineînțeles că făcuse
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
Ba mai pune și de la el. Din bulibășie. Numai să-i dai și lui, când îți aduci aminte, niscai apă și semințe. Și dacă nu îi dai, există un Mare Papagal, sus, care duce și grija nimănui... La corbul sărac, ciorile ce mai cârâie. • Chiar dacă nu au deloc nici urechi (muzicale, că fluturătoare... au) nici voce, cățelușii pekinezi se străduiesc să cânte din toate puterile lor, când stăpânul lor cânta la muzicuță. • Importantă în viață este perseverența. Vă imaginați ce boom
DIALOGURI CU ELISE (7) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381282_a_382611]
-
zdrențuit de pereții ... X. NUCA DISCORDIEI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015. La mijloc de ulicioară, Pe un ciot, în fapt de seară, (Serios sau într-o doară) Se certau un corb și-o cioară Că-n curtea lui Moș Ilie, Cel de lângă prăvălie, S-au vândut (nu-i jucărie) Două nuci la preț de-o mie. -Cine n-a dat veste-n sat, Că eu acum am aflat? Nucile s-au terminat. Zise corbul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
o mie. -Cine n-a dat veste-n sat, Că eu acum am aflat? Nucile s-au terminat. Zise corbul supărat. Ce mai zarvă! Ce tam-tam! Dară uite! Sus pe ram O nucuță. Tre' s-o am! Nu-i dau ciorii nici un gram. Și s-au bulucit de-ndată Către creanga-mpricinată, Dar surpriză epocală: Nuca lor era cam goală. Morala: Citește mai mult La mijloc de ulicioară,Pe un ciot, în fapt de seară,(Serios sau într-o doară) Se certau
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
de-o mie.-Cine n-a dat veste-n sat,Că eu acum am aflat?Nucile s-au terminat.Zise corbul supărat.Ce mai zarvă! Ce tam-tam!Dară uite! Sus pe ramO nucuță. Tre' s-o am!Nu-i dau ciorii nici un gram.Și s-au bulucit de-ndatăCătre creanga-mpricinată,Dar surpriză epocală:Nuca lor era cam goală.Morala:... XI. ȘI INIMA-I SE-OPRI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015. Domnița fără nume atât
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
un ceremonial de forme și culori care trimite mai degrabă la marile ceremonii liturgice decît la peisagistica de primă instanță. Coroana de lumină s-a preschimbat în aură, verticalitatea în levitație și lanul în procesiune mistică. După cum bietele sperietori de ciori, atît de banale și de anonime în orizonturile agrariene, au devenit dintr-o dată figuri tragice, rudimente ale unei mitologii abisale și personaje care-și trăiesc, sub imensa anvelopă a cerului, nesfîrșita tristețe a solitudinii. Întîlnind lumea halucinantă și copleșitoare a
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
masă tutun./ Să-ți pută buricul”). Artist al formei, T. este un poet cu un registru literar totuși limitat. Un oarecare spirit facil, un anume retorism nu îi sunt străine. Mai ales în volumul Migdale amare (1928), alături de virtuozitatea imagistică (Cioara), se resimte stilul propriu cronicii rimate, schiței și polemicii versificate (În jurul unui divorț, Expunere de motive). Poezia se salvează, totuși, în mare măsură prin umor, adesea grefat pe fondul melancoliei, ca și prin expresia ei plastică impecabilă. Aceste calități îi
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Moșu Gheorghe, replică palidă a eroului sadovenian, tip de țăran hâtru, spirit lumesc și legat prin fire imperceptibile de tainele naturii. Din secțiunea a doua, Vânători moderni, în care sunt înșirate aceleași povestiri terminate în poantă, reține atenția Salmi de ciori, unde scriitorul promite reconstituirea unei anecdote folosite și de Al. O. Teodoreanu într-o schiță omonimă: este relatată o farsă de proporții, nu tocmai benignă, în care un ins crede că e ospătat cu salmi de sitar, dar de fapt
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
reconstituirea unei anecdote folosite și de Al. O. Teodoreanu într-o schiță omonimă: este relatată o farsă de proporții, nu tocmai benignă, în care un ins crede că e ospătat cu salmi de sitar, dar de fapt i se servește cioară gătită după faimoasa rețetă franțuzească de preparare a vânatului cu pene. Mai dezvoltată, cea de-a treia secțiune, Evocări, propriu-zis memorialistică, unde nu se mai simte tirania modelului, ar fi fost realmente interesantă, mai ales datorită caracterului documentar. Apropiat al
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
TESTUL NR. 5 1. Citește cu atenție textul: Era toamnă târziu. Cei trei copaci erau goi. Numai în vârful unui măr sălbatic mai atârna un măr. Un iepure care alerga prin pădure, a văzut mărul. Într-un brad, stăteau două ciori și râdeau. Iepurele a rugat pe una dintre ele să-i rupă mărul. El a mulțumit și a vrut să ridice mărul, dar acesta a început deodată să sâsâie .... și a luat-o la fugă. 2. Subliniază și analizează numeralele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
moșneagului Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu unele modificări, sub titlul generic Exerciții de recitire vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
OANĂ, Ion (14.XI.1920, Cioara, azi Săliștea, j. Alba), istoric literar. Este fiul Rafilei și al lui Achim Oană, țărani. Urmează clasele primare în satul natal, liceul la Alba Iulia (1932-1940) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde în 1944 își
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
PĂUȘESCU, Exacustodian (19.XI.1928, Cotu Ciorii, j. Buzău), memorialist și eseist. Este fiul Elenei (n. Negrilă) și al lui Gheorghe Păușescu, preot. Face școala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 și 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
în 20 martie 1946 la Cluj. În articolul de fond, semnat I. Cârja-Făgădaru, se afirmă: „Clujul literar, azi, e mort! O spunem tare, chiar la octavă de doriți, ca să se audă. Clujul e un stârv peste care plutesc croncănind doar ciorile unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un posibil articol-program, semnat Paul Lucian: „Vrem să veștejim această idee a artei pure. De aceea
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
toți (noi fiind) au trebuit să treacă printr-un fel de perioadă „de probă”, iar până la urmă puțini au avut succes. Între numirile „nereușite” se află două nume care au făcut carieră mai târziu, În anii ’70, sub Ceaușescu: Gheorghe Cioară și Manea Mănescu. Tabelul 2. A doua promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Moghioroș Alexandru 13,5 0 13,5
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
85 - iun. ’86 (Min) 14 iul. ’65 - mar. ’75, mar. ’78 - mai 82 P Marinescu Mihai 13 10,5 mar. ’65 - mar. ’69 (Mbd) mar. ’69 - oct. ’72 (Sup) mar. ’75 - mar. ’78 (Csp) 9 mar. ’69 - mar. ’78 P Cioară Gheorghe 10,5 9 mai 55 - feb. ’57 (El) aug. ’65 - aprilie ’69 (Fot) nov. ’77 - ian. ’79 (IndBd) ian. ’79 - mar. ’81 (El) 2,5 iun. ’76 - ian. ’79 P Blajovici Petre 7 4,25 dec. ’67- mar. ’69
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]