1,717 matches
-
colonizare voită a unui grup de locuitori dintr-o regiune muntoasă, a Carpaților Orientali, într-o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu care-și prindeau mari părți din nevoile noilor gospodării. Abundența recoltelor din primul an agricol a determinat pe unele dintre rudele și vecinii lor din satele de origine (Ciocănești și Iacobeniă, să vină și ei aici, dacă nu definitiv, cel puțin să-și cumpere o cât de mică parcelă de pământ. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pe lângă belșugul cerealelor, pe care coloniștii le duceau toamna și le
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ne va scoate în evidență o serie de fapte interesante asupra mediului de viață din cele două regiuni. Așa de exemplu, am spus încă de la început că grupul de coloniști a plecat dintr-o regiune de munte: Carpații Bucovinei. Satul Ciocănești, din care au venit cei mai mulți se află pe valea Bistriței aurii la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
atmosferică. Din cercetarea mediilor lunare de presiune atmosferică ca și din cercetarea producerii maximelor și minimelor absolute de presiune din perioada 1923 - 1940, rezultă că pe câtă vreme la stațiunile metereologice de la Gheorgheni și Câmpulung (Bucovinaă, depresiuni intramontane vecine cu regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, barometrul rar a arătat presiuni medii mai mari de 693 mm, la Huși și Bârlad, orașe care încadrează la oarecare depărtare satul Rădiu, presiunile medii lunare de peste 754 mm. sunt frecvente. Când este vorba însă de presiunile absolute
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înregistrate de stațiunile metereologice respective, sunt și o sumă întragă de alte diferențe a elementelor atmosferice asupra cărora nu aveem încă date. Una din aceste diferențe este de pildă aceea privitoare la compoziția aerului. Fără îndoială că în regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, cu abundență de păduri de brad, cu o rețea hidrografică numeroasă și cu un relief înconjurător ale cărui înălțimi trec de 1700-1900 m., aerul trebuie să fie mult mai curat și ozonificat, decât în regiunea Rădiului (Fălciuă unde
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mult mai curat și ozonificat, decât în regiunea Rădiului (Fălciuă unde apa este săracă, pădurea pâlcuită și unde vânturile ridică vara nouri groși de praf. Este de presupus apoi că și apa potabilă diferă mult între cele două regiuni. La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre strate de roci metamorfice (șisturi cristaline), ori de roci sedimentare (gresii) din cuprinsul cărora dizolvă o seamă de săruri și minerale, apa potabilă are o compoziție net superioară celeia de la Rădiu, care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Doing Dumb Shit" Ice Cube povestește cum trăgea fetele de păr cînd era în clasa a patra, cum îl provoca pe teroristul școlii, cum o făcea pe clownul clasei, spunînd glume proaste, cum trăgea cu pistolul lui de jucărie, cum ciocănea la ușile oamenilor pentru a fugi mai apoi, cum se juca de-a v-ați ascunselea, "pînă cînd, la vîrsta de zece ani, am fost bătut la fund pentru că am făcut prostioare". Ca adolescent, s-a îndrăgostit, a început să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avea voie să părăseas că castelul, cum putea Haro să-și Înștiințeze stăpânul? Avusese el totdeauna o bănuială că s-ar găsi niște ieșiri tăinuite din castel. Dar niciodată nu putuse descoperi nimic, oricât dă duse raită prin toate Încăperile, ciocănind pe la colțuri și pi păind să descopere mânere ascunse. Nici un pe rete nu se clintise din loc și nici o spărtură tainică nu se ivise În zid. Totul se făcu după cum poruncise Conrad, care, după ce cercetă cu de-amănuntul copitele cailor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: ' Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu, dar n-a sosit încă vremea. Iar martir n-ai să devii niciodată, bandit ce ești!', apoi a continuat să îl
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din cei șase reprezentanți ai românilor în Dieta Bucovinei, aleși pe durata a șase ani, au fost total românești. La cea de la Câmpulung, desfășurată în sala Palatului comunal au participat alegători din localitățile: Câmpulung, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova, Breaza, Vama, Ciocănești, Valea Putnei, Vatra Dornei, GuraSadovei, FundulSadovenii, Gura Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146 La adunarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la ele, dar eu stăteam acolo neconsolat, privind pe fereastră la peluza care cobora în pantă spre stradă și mașina parcată a detectivului. Doi băieți au țâșnit pe lângă ea, legănându-se pe skateboard-uri. O cioară a aterizat pe gazon, ciocănind dezinteresată o frunză uscată. Apăru apoi o altă cioară, mai mare. Gazonul îmi aminti brusc de mocheta din camera de zi. Kimball își dădu seama că încercam să mă-mi distrag atenția, că aș fi dorit ca toată povestea asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Dar d-lui ieși într-o grădioară părăsită Să facă oleacă de cercătură De arătură: Plugul i s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile, La lună la săptămână Când ș-a adus aminte de grâul ce l-a vărsat La vizitiu a strigat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât Sfânta Lună”. Descântecele oferă un argument în acest sens, invocarea sacralității solare certificând victoria asupra bolii: „Pcicioru sî rămâi curat,/ Cum îi di la Dumnazău lasat/ Ca pcica di sari,/ Ca via ci-nflorești,/ Ca sfântu Soari ci rasarești” (Ciocănești - Suceava). Imaginea răsăritului de soare nu mai este aici metafora puterilor uraniene ale eroului din colinde, ci starea perfectă a materiei, începutul desăvârșit. Bolnavul primește deci șansa unei noi creații a sinelui, o condiție perfectă, similară cu cea a creatorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a tăvălit” (Utconosovca - Odesa). Florile atent crescute sunt distruse mai mult prin lipsa unei valorificări de orice tip: „Cel pește din mare/ Sare din mare-afară,/ ’ N grădina cu flori,/ Flori ce le pășteară/ Și nu le pășteară,/ Rău le tăvăleară” (Ciocănești Ialomița). Prezentul acțiunii în illo tempore este urmat de un imperfect indicativ arhaic, fapt ce adâncește evenimentele în imemorial, arhetipal. Scara pe care coborâm în inima sacrului se parcurge dinspre profanul închis prin trecere al perfectului compus, spre prezentul fără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru nunta fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a lui/ Nunta și-o nuntiră,/ Cu oasele lui/ Case-or mărtăciră/ Cu solzii de-ai lui/ Case-or șindriliră,/ Cu sângele lui/ Case-or zugrăviră” (Ciocănești - Ialomița). Agresiunile animalelor totemice au mai fost comparate cu ritualurile în cadrul cărora neofiții îmbrăcau pielea animală și atacau satele din jur, element al „consubstanțialității omului cu fiara”. Mai pregnant în ritualurile inițiatice pentru feciori, motivul metamorfozei pălește aici în fața simbolului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doi prieteni de-ai lui, da’ nu s-au băgat. I-aș fi crestat. Urcam pe-o scară de bloc. Treptele erau dintr-un metal negru, tocit. Ne-am oprit În fața unei uși strîmte, Îmbrăcate În metal, și Jack a ciocănit Într-un fel elaborat, lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri. A deschis ușa un homalău masiv, flasc, Între două vîrste, cu tatuaje pe antebraț și chiar și pe dosul palmelor. - Ăsta-i Joey, a zis Jack. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
insistențelor lui și a doua zi sosiră două automobile ca s-o aducă. Se auzea bubuitul tunurilor pe valea Dâmboviței. Mama, convinsă că se va re întoarce, luă numai bagajul copiilor și foarte puține de-ale ei. Pe drum, la Ciocănești, se opriră și intrară într-o pădure până trecu o escadrilă de avioane germane care bombardau. La București își dete seama de situațiune și intră subit în viața chinuită ce trebuia să ducă până în toamna lui 1918. Casa ei, peste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De aici sunt îndreptați la Galați. Bombele plouau la Buftea (unde se știa că este regina): 66 în două ore. Nadejda Știrbei 48 cu fiica ei Marie, venind de la gară, s-au culcat pe jos ca să nu fie reperate. La Ciocănești, la București, tot așa. Ne întrebam cu grijă ce fac avioanele franceze. Dinu plecase de două zile după ai lui la Iași, curajos și în crezător, chiar prea încrezător în privința duratei războiului, dar sigur de viitor. Aceasta era și singura
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Tânărului scriitor, amplasată în mansarda clădirii din bulevardul Ana Ipătescu 15. Îmi bătea inima nebunește, nu atât de urcatul multelor trepte, cât de emoția primului contact cu o redacție, a verdictului pe care urma să-l primesc în legătură cu nuvela. Am ciocănit sfios în ușa pe care scria „Proză“, am intrat și am întrebat pe cine era acolo, mai mult șoptit, dacă pot să vorbesc cu redactorul Lăncrănjan. — Acum nu se poate pentru că a plecat în concediu, mi s-a răspuns, veniți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Era un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta i-a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al lui. Ce v-am zis că n-am nimic înăuntru! părea el foarte mândru. - Hopa, Penelopa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba sa stufoasă. După care mi-a luat mânuță și m-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ce-am privit cu jale la dulapul cu cărți prăfuite, cu registrul-inventar rămas intact de la donația, primă și unică, a bancherului cu ifose culturale Aristide Blank și cu registrul de Împrumut al cărților virgin de orișice Însemnare, inspecția noastră din Ciocănești s-a Încheiat cu o masă aleasă și vin negru În „cămașa“ lui, la conacul domnesc al lui Grigore Ghica Vodă, cel de lângă balta Încremenită sub luna Îmbobocită, sub nuferii și crinii albi de apă tăiați ca În argint, sub
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
libidinos cu nurora lui. O găsisem stând În poartă pe această victimă crucificată a amorului conjugal, care asculta acum clopotele sunând În noaptea asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
glume cam nepotrivite pentru sfântul locaș, în care ne găseam, deși nu am băut fir de alcool. Furați de buna noastră dispoziție, am depășit se vede ora la care călugărul ne-a invitat la slujbă si deodată auzim pe cineva ciocănind în ușă. Abia atunci ne-am dat seama că trebuia să fim deja la slujba de noapte. Am aruncat repede ceva peste resturile de alimente întinse pe masă, apoi am deschis ușa. La ușă era călugărul nostru, care a vrut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
mine și țelurile cele mai dragi de odinioară s-ar fi rupt ceva, s-ar fi rupt legătura necesară. Elementele din care până acum câteva zile voiam să construiesc ceva mi se par ridicole și inutile... Dar în același timp ciocănesc undeva în mine neliniștea și foamea de a crea ceva, argila însă din care vreau să fac se preface, de cum o iau în mână, în praf și mi se scurge printre degete. Simt că mă cuprinde un soi de turbare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]