877 matches
-
spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> mică din gard prin care câinele vede un ciolan, dar când iese afară să ia ciolanul, vine mașin</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> și îl calcă. Asta au făcut autoritățile, asta au făcut liderii Uniunii
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
Ei știu ce ne așteaptă atunci cand ne părăsim țară, dar s-au săturat să ne dea ei de mâncare și să ne aibă de grija, așa că ne lasă să plecăm. Muncitorii români sunt câinii care pleacă în Europa după un ciolan și mașina care îi calcă este firma din străinătate care își bate joc de om. În concluzie, din experiența mea și a colegilor mei plecați la muncă în străinătate, avem porțile larg deschise spre sclavie și doar cei foarte norocoși
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
pune echipa în funcțiune. Apărută sub denumirea FC Ghimbav 2000, echipa a promovat în Divizia C, și chiar mai sus, cu jucători ca Silviu Anghel, Sorin Alexandru, Sebastian Colt, Ovidiu Gall, Laurențiu Hapau, Mihai Kiuta, Claudiu Varodi, Dan Balerca, Ștefan Ciolan, Cătălin Caraincica, Mihai Vancu, Marius Chiper și mulți alți jucători talentați. Clubul s-a format în anul 2000, cu o nouă denumire, cu un nou statut, promovând până în Divizia B. Echipa, la care au mai jucat și Silviu Pintea, Ion
FC Viitorul Ghimbav () [Corola-website/Science/317721_a_319050]
-
Nicolae, zis și Pușcașu(pentru că deținea o armă) că a existat o biserică de lemn, pe locul numit "pe Râpă". Iar potecul ar fi fost prin grădina Dăscăliței Maria Opriș, pe la numărul 558, pe lângă casa lui Dumitru Mihu, actualul profesor Ciolan Dan". Opriș Ioan, de la Râpă: "de la bunicul meu Opriș Ioan, zis Văsâi, știu că a existat o biserică de lemn, deasupra curții lui Bogdan. În spatele grădinii lui Hopriș Ioan, iar cimitirul era în dosul curții lui Ioan Răstanță de la numărul
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
volum, în anul 2004, la Editura Amaltea, cu titlul „Țara lui Papură Vouă”. Coautor al piesei „O mătușă pierdută”, care a avut premiera și s-a jucat, în stagiunea 2006, la teatrul „C.I. Nottara” din București. Coautor al piesei “Stăpânul ciolanului”, care a avut premiera la Teatrul de comedie București în 2011. Coautor al scenariului de film artistic de lung metraj „Report la categoria fericire”. În 2007 a publicat volumul de schițe umoristice „Români deja deștepți”, la Casa de editură Mediaon
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
este o companie din România care are ca obiect de activitate vânzarea de materiale de construcții. Grupul Ambient a fost fondat în anul 1993 de omul de afaceri "Ioan Ciolan", care deține 75% din companie. Ambient distribuie o serie de materiale pentru construcții, profile metalice, materiale din ceramică (gresie și faianță), obiecte sanitare, materiale termofonoizolante, mobilă și parchet.Și-a declarat insolvența in 28 august 2015, lăsând o datorie de peste
Ambient Sibiu () [Corola-website/Science/315570_a_316899]
-
puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat, urmează în 1950 Școala militară de muzică-dirijor de fanfară
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
mondial, fiind distrusă aproape în întregime, cu excepția parterului ("Schwemme"); lucrările de reconstrucție au durat până în 1958. Restaurantul cuprinde mare parte din hanul menționat, o sală de bal, precum și o grădină interioară. Meniul său oferă mâncăruri bavareze precum friptură de porc, ciolan de porc, cârnați de tip Weisswurst. "Helles"-ul este servit într-o halbă ("Maß"), împreună cu bere din grâu și vin. Deși considerat uneori ca fiind "prea comercializat", localul este popular printre localnici, dar și printre străini. În timpul orelor în care
Hofbräuhaus am Platzl () [Corola-website/Science/328365_a_329694]
-
la Chișinău, România, a studiat pianul de la vârsta de 6 ani. După absolvirea Liceului de Muzică, și-a continuat studiile la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, România, unde a studiat compoziția cu maestrul Sigismund Toduță și dirijatul cu maestrul Antonin Ciolan. În această perioadă i-a fost acordată Bursa de Stat „George Enescu”. După absolvirea Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, cu diplome în Dirijat și în Compoziție, Simon a fost imediat numit dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj
Emil Simon () [Corola-website/Science/332002_a_333331]
-
Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, secția pian - clasa Prof. Gh. Halmos, urmând cursuri complementare de Armonie - clasa Prof. M. Eisikovits, Compoziție - clasa Prof. S. Toduța, Dirijat - clasa Prof. A. Ciolan. În cele peste 1500 de recitaluri susținute în țară și peste hotare (Europa, America, Japonia), pianistul clujean a avut ca parteneri soliști renumiți că violoniștii: Andrei Agoston, Mihaela Martin, Ștefan Ruha, Ion Voicu etc. și cântăreții Alexandru Agache, Liliana Bizineche
Ferdinand Weiss () [Corola-website/Science/328428_a_329757]
-
războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon și spune că nu mai faci altă dată!"” "Zeflemeaua" a mai publicat și caricaturi în care erau reprezentate relațiile sentimentale dintre militari și sexul frumos. Astfel, Petrescu a făcut
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959 "Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea: Odae cum harmoniis de J. Honterus", revista „Muzică”, București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul literaturii”" care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului. A scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu - "Panorama posibilă a structurilor muzicale modale". A definitivat un model anticipativ de structură și creație muzicală în "Omnifonismul".
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
mărturisire: am zis mereu că sunt un independent și totuși am o dependență. De ciorbă! Adică nu prea pot fără ea. Am și un top al ciorbelor: pe primul loc este cea pe care mi-o făcea mama, iarna, cu ciolan afumat, acrită cu zeamă de varză, și dreasă cu zdrențe de ou. Dar nu sunt un mofturos neapărat. Mănânc orice ciorbă. În 1979, am primit primul șoc. Turneu de o lună și... la New York și Washington DC cu O Scrisoare
Mircea Diaconu, mărturisire după ce a trăit un șoc: Același dezastru. Penibilă! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103247_a_104539]
-
Sauer. După ce toate preparatele făcute în casa nemților din Lugoj sunt așezate la locul lor, iar afumăturile au fost coborâte din coș, urmează pregătirea mâncărurilor specifice - o ciorbă de varză murată (kraut) cu cârnați și gulaș săsesc cu kaiser și ciolan. Familia Sauer face aceste preparate doar ca hobby, numai pentru ei și pentru cercul de prieteni, nu pentru vânzare. Secretul cârnaților bănățeni-în carnea de porc se pune puțină vită Am mai aflat de la soții Sauer un secret care ne deslușește
Degustarea cârnaților bănățeni' sau Worschkoschtprob-reuniune a măcelarilor la Timișoara by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103487_a_104779]
-
să nu fie discordie tot restul anului. În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști (vin+pâine sfințite). În meniul acestei mese festive sunt incluse ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea se continuă masa cu friptura de miel. În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toacă de la biserică, se duce în cimitir și este păzita de feciori. Iar dacă
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
o oră, se vor depunde coroane, jerbe și buchete de flori la Statuia Ostașului Român. La ora 12:30 va începe parada cu personal și tehnică militară, iar imediat după vor fi împărțite 2.700 de porții de fasole cu ciolan pe platoul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor. La Galați, în centrul orașului, de la ora 18.00 va răsuna muzica de fanfară, pentru ca de la ora 20:30 pe scenă să urce Vama, iar o oră mai târziu Alexandra Stan. Primăria
1 Decembrie - Zi Națională. Programul paradelor din toată țara () [Corola-website/Journalistic/104156_a_105448]
-
la bustul lui Iuliu Maniu, urmate de un ceremonial militar la statuia ,,Dr. Vasile Lucaciu’’ din centrul municipiului Satu Mare. După parada militară care va avea loc în fața Hotelului Dacia, programul manifestărilor continuă cu împărțirea mai multor porții de fasole cu ciolan, iar mai apoi sărbătoarea Zilei Naționale se mută la Filarmonica Dinu Lipatti, unde vor avea loc spectacole și concerte. În Râmnicu Vâlcea, peste 200 de militari ai Garnizoanei Râmnicu Vâlcea (M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I.) și Poliției Locale, vor defila
1 Decembrie - Zi Națională. Programul paradelor din toată țara () [Corola-website/Journalistic/104156_a_105448]
-
fiecare an, la TIFF, actorii au parte de broșuri dedicate, fotografii și clipuri realizate într-un studio profesionist. Ana Mon Amour Cei 10 actori selectați în 2017 sunt: Alexandru Voicu (Teatrul Mic, Teatrul Act, ARCUB, Teatrul Excelsior, Godot Cafe-Teatru), Amalia Ciolan (Teatrul Național București), Anca Loghin (Teatrul Național Târgu Mureș), András Korpos (Teatrul Național Târgu Mureș), Carmen Florescu (actor independent - Teatrul Mic, Teatrul Act, Green Hours, Nottara, WASP, Teatrul de Comedie), Eduard Trifa (Teatrul Municipal Baia Mare), Emilia Bebu (Bulandra, Teatrul Act
Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
-
Mihai Constantin, Marius Manole, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Monica Davidescu, Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Tudor Aaron Istodor, Lari Giorgescu, Silviu Mircescu, Rareș Andrici, Pavel Ulici, Idris Clate. Duminică, 23 aprilie, ora 19:00, la Sala Mare Amalia Ciolan în 20 de ani în Siberia “20 de ani în Siberia” Spectacolul realizat în cadrul Programului Procesul comunismului prin teatru, monologul dramatic de Sorin Misirianțu este inspirat de cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla. 20
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
care trezește conștiințele amorțite și demască teroarea comunismului. O invitație pentru a descoperi adevărata dimensiune a acestui flagel al secolului XX, asupra căruia mulți își proiectează astăzi o viziune edulcorată și nostalgică. În interpretarea de un puternic dramatism a Amaliei Ciolan, vom descoperi o țărancă simplă, dar cu o fluență a scriiturii și un firesc al povestirii în fața cărora talentul multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul «comunism», Anița / Amalia își acordează gândurile și
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul «comunism», Anița / Amalia își acordează gândurile și trăirile într-o interpretare artistică excepțională, care ne relevă „statura net aristocratică a țăranului român” (Ștefan J. Fay). Amalia Ciolan mărturisește: “Am primit cartea întâmplător, de la o prietenă dragă. Am citit-o pe nerăsuflate. Nu-mi venea să cred că personajul povestea atât de simplu tot ceea ce a pătimit în viață. Imaginile se desfășurau, în timpul lecturii, în mintea mea, cadru
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
Să învățăm să-i iubim și să-i iertăm pe cei care ne-au produs suferințe. Pentru a ne crește vibrațiile, pentru a evolua din punct de vedere spiritual, pentru a renaște. Sper să vă bucurați de acest spectacol. Amalia Ciolan este o actriță specială. O prețuiesc mult!” Regie, scenografie: Sorin Misirianțu Duminică, 23 aprilie, la ora 20:00, la Sala Atelier Teatrul Național pentru copii “Povestea Sfântului Biruitor Gheorghe” Teatru interactiv, spectacole pentru copii cu vârsta între 4 și 10
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
care trezește conștiințele amorțite și demască teroarea comunismului. O invitație pentru a descoperi adevărata dimensiune a acestui flagel al secolului XX, asupra căruia mulți își proiectează astăzi o viziune edulcorată și nostalgică. În interpretarea de un puternic dramatism a Amaliei Ciolan, vom descoperi o țărancă simplă, dar cu o fluență a scriiturii și un firesc al povestirii în fața cărora talentul multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul „comunism”, Anița / Amalia își acordează gândurile și
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]