1,579 matches
-
rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de cultură care n-au nici o utilitate practică și totuși spiritul omenesc le plăsmuiește mai departe, cu toate că e conștient de gratuitatea lor sau, mai bine zis, tocmai de aceea. Ciobanul din Carpați taie din codru creanga de corn și-și cioplește toiagul. E o unealtă practică, neîndoios. Dar acest toiag, până în cele din urmă, apare înflorit de atâtea crestături meșteșugite încât ne putem întreba: cărei nevoi practice răspunde această simcelire, această meșteșugită împodobire? Toiagul, cu funcția pe care o îndeplinește, răspunde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
slujitorii Sanctuarului - E-ului de aur, ei Îi spun «E-ul Liviei», pentru că e prinosul adus deLivia, soția lui Augustus, și E-ului din bronz Îi zic «E-ul atenienilor». (386) Însă primul și cel mai vechi E, care este cioplit din lemn, poartă până și astăzi numele de «E-ul Înțelepților». Prin urmare, nu este ofranda vreunui singur Înțelept, ci ofrandă comună a celor cinci”1. 4. La care Ammonios prinse a surâde cu Înțeles. Pe Lamprias Îl cam bănuia
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
plasat �n v�rful unei elevă?îi pe axa vertical? a unei linii de compozi?ie major?. Antablament: Coronament orizontal aflat �n general deasupra unei colonade ?i con?ind arhitrava, friza ?i corni?a. Apareiaj: Zid?rie constituit? din pietre cioplite pentru a fi potrivite unele cu altele. Arhitectonic:�Prive?te construc?ia din punct de vedere tehnic, deci materialele ?i procedurile de folosire a lor pe ?antier. Atic: Element decorativ orizontal care �ncoroneaz? un antablament alc?tuit �n general dintr-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuiește nelocuibilul, partea cea mai expusă a existenței: își face singur loc în chiar calea urgiei, reușind cumva să-și forjeze o incredibilă incisivitate din îngăduința-i extremă la viol. S-ar putea însă la fel de bine spune că se lasă cioplit de fulgere, ca un rest obstinat al mâniei elementare - în parte menajat de ea, în parte tratat cum nu se poate mai fără menajamente. Ființarea lui ca menaj spasmodic al omenescului grijuliu cu lipsa de menajamente a elementelor e cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cioplită, așezată între trei rânduri de cărămidă aparentă și i au sprijinit pe nouă contraforturi ridicate până la nivelul superior al ferestrelor. Colaborarea cu meșterii munteni a adus și o influență în arta construcției, mai ales la exterior. Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica păstrează tradiția moldovenească în ce privește planul construcției, care este în formă de cruce (treflat), având pridvor, pronaos
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi"28. Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acolo unde constatase că duritatea stâncilor era mult mai mare decât la Tarcău, solicita ca remunerația lucrătorilor să fie asemănătoare, indiferent de forma finită a materialului destinat pavării: pietre cubice și, respectiv, pietre naturale cu patru fețe. Cele dintâi se ciopleau cu dalta, celelalte se pregăteau doar cu ciocanul, având avantajul trăiniciei sporite comparativ cu materialul adus de la Tarcău și, paradoxal, având un preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât acele de la Tarcău, lucrătorii numai atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău, când ei vor primi o plată cuvenită și pentru producerea pietrelor naturale de pave cu 4 fețe, care nu se cioplesc, ci se pregătesc numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cântece sau rețete noi, este vorba despre creativitate. „Memele” par să se fi modificat foarte lent pe parcursul istoriei omenirii. Una dintre primele „meme” a fost forma dată de strămoșii noștri uneltelor de piatră pe care le foloseau ca să scobească, să cioplească, să răzuiască și să zdrobească. Forma acestor lame-cuțit de silex a rămas neschimbată pe parcursul paleoliticului - sau epoca de piatră - aproape un milion de ani - care reprezintă pentru istoria omenirii cam 199 de părți din 200. De-abia acum circa 50
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoașterii unor însușiri caracteristice; Dioramă= reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj cu animale împăiate, plante, etc; Dioxid de carbonă gaz toxic pentru oameni și pentru animale (dacă depășește o anumită pondere); E ,,E anevoie să tai pom și să cioplești om.’’ Ecologie= știință biologică de sinteză ce studiază prin excelență conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu; Ecosistem= fragment mai mare sau mai mic al biosferei alcătuit dintr-o componentă vie
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însoțiți de nelipsitul și credinciosul cățel, plecam cântând acasă, printre păpușoi, probabil și pentru a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu felinare încropite din bostani goliți de conținut și ciopliți în chip de măști hidoase. Dincolo de grijile, responsabilitățile și alergatul după vite pe miriștea aspră și plină de „colții babei”, viața la colibă a avut farmecul ei. De coliba din câmp se leagă multe dintre amintirile noastre. Era locul unde
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau, ca să revenim la spiritul argumentației mele, ca pe o scenă de teatru (cu "alte măști, aceeași piesă" etc.). Dar, deși incapabilă să evadeze din rolul prescris, ea se poate totuși "salva" de la trista-i menire în formă de chip cioplit pe retina îndrăgostitului. Nu are rost să insist asupra acestor facile distincții mai mult decât e necesar în cazul de față. Să reținem doar că, lipsit de curiozitate, indiferent la lumea din jur, Andrei intră în scenă luând postura individului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intervenția creatoare a imaginației, pentru că numai imaginația este izvorul idealizărilor de tot soiul și al credinței în "curățenia dragostei", asumată de Andrei ca un dat necesar "pentru înțelegerea rostului vieții". În mod firesc, bărbatul înclină să-și facă iar chip cioplit din femeie, până ce realitatea intervine brutal, spulberând iluzia. Și așa, exact când e pe punctul de a ierta, Andrei găsește în cutia de poștă o scrisoare de la amantul nenorocit, care-i taie elanul. Îl încearcă din nou gândul sinuciderii și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care pe stradă trece e un mesaj vibrații emise prin axoni. E-n centrul nemuririi răscrucile de drame și extaz, dor de furtună și dendrite; să te -nfiori te-nvață din tainele zidirii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea ideii de încercare a obținerii dreptului de trăire în paradis, în Olimpul dominat de iubită. Nu. Fuga e continuarea mitului, e diversiunea înaintea luptei care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o stare de trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un blestem de dragoste etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. "Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, sisific, robinsonian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui întreg popor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a călători, a tinde spre, a porni într-o direcție; rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea misiunii de a încerca să obțină dreptul de a accede în paradis, în Olimpul dominat de iubită. E o sintagmă răsturnată. Nu e Noe, nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un blestem de dragoste etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. Și poetul continuă: " Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, biblic, sisific, robinsonian, gulliverian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a călători, a tinde spre, a porni într-o direcție; rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca lunatic, îndrăgostit și poet, toate în aceeași minte. Vers smuls din mine, eu te vreau bătut Ca ritmul unui puls de om în mers, Ca viața ănsăși clocotind în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce tinde spre armonia Marelui Arhitect al Universului. Așa se scurge viața, în mârșava cântare-a bacantei istovite. Eu merg, plin de neliniști, înainte, bolborosindu-mi marșul funerar. Lângă brahmanici elefanți regali și-n josnica rumoare de clocot mercurial, urări cioplind în stâncă -, perechile cum curg, purtând o cruce-n gură, ca un uitat amurg. Așa se scurge viața de Sfincși orchestră vastă, Ce-și leapădă în Haos funebra defilare 1171. De aceea în religie rugăciunea există ca o cheie către
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]