2,509 matches
-
un comerț legal, pe care îl acceptă. Orice comerciant sau beneficiar al unui produs se îngrijește să creeze și condițiile decente de consum. De exemplu, unui cârciumar nu i se permite să-și trimită mușteriii pe bordură când comandă o ciorbă de burtă cu smântână și ardei iute, hotelierii nu-și cazează musafirii în debara, iar taximetriștii nu-și bagă clienții în portbagaj. Atât timp cât fumătorii nu fac un rău altora, ei au aceleași drepturi ca orice alt consumator al unui produs
„Fumez. Știu, nu contez!” Mesajul meu către „România care respiră” () [Corola-blog/BlogPost/338368_a_339697]
-
cu toții în copilărie: nu mânca cu gura plină, ține mâinile pe masă, pune mâna la gură cînd caști, nu-l întrerupe pe tata când vorbește etc. Pe vremea lui Erasmus, aceste interdicții erau inimaginabil de multe: nu băga mâna în ciorbă, nu-ți fă nevoile sub masă, nu-ți sufla nasul pe cămașă - și mă opresc aici. Au fost deci multe de „civilizat”. La un nivel mai puțin anecdotic, lungul drum al civilizării până la noi a constat, în esență, în controlul
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
straița și pătureica în baracă, parcă uitând că exist. Apoi a șezut. Mitu a luat ciuhaiul cu zamă de pe foc și i l-a pus în față, pe podina patului acoperit. Sterparul a luat lingura, a învârtit cu ea prin ciorba de cartofi cu brânză smicurată, m-a privit lung pe sub sprâncene. Am îngăimat un „Ce?” pe care numai eu l-am auzit. - Zama tu o facuș? m-a întrebat mai destins. Am dat din cap, afirmativ, căci vorbele mi se
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
șcimbă treaba. Asta-i zamă domnească! Am răsuflat din străfunduri, cu lacrimi de ușurare în ochi. Eram expert la „napti sterparești”. În capitală, cât stătusem în gazdă, mâncam o dată pe zi pireu cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a sterparilor jieni. Noaptea a trecut greu. Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
aceste oferte ipocrite, deși îi simt căznindu-se zilnic s-o facă, prin mijloacele de transport, când storc din răsputeri niște dialoguri inutile, de doi lei. Este ca și cum un restaurant ți-ar oferi o farfurie plină cu cinci litri de ciorbă, numai pentru că-și acoperă prețul ei în alte moduri. Poftă bună, frate! Tactică asemănătoare acelor vacanțe în regim all inclusive sau, și mai și, ultra-all inclusive (poate că a doua variantă asigură, cine știe, un pachet de milioane de minute
Omul fără niciun mobil () [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
unde s-o aducă și pe ea, iar Ana ar urma să fie promovată la județul vecin, poate chiar în locul lui. Cică îi sprijină cineva de sus... -Mie de ce nu mi-ai spus până acum? Nu mă mai amestecam în ciorba lor... -Nu știam mare lucru și credeam că v-a spus tovarășu’ Viziru. -Eu eram convins că aduc o propunere constructivă, dar o fi prins tovarășul prim pică pe mine de... cine știe cu ce mă aleg. Ce zici, tovarășe
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
pește uriaș / Care mă înghite”; de la soarta închipuită, însă dramatică în orice împrejurare (fie și imaginară), a lui Iona, poetul se va salva, scoțând, cu un soi de cinism, ca într-un duel al speciilor, „lingura plină / Din castronul cu ciorbă de pește” (Micul dejun). Crișu Dascălu recreează realitatea, are căldură pentru tot ce reface. Poemele cărții în general se fundează pe contraste, probabil și titlul. Din afară, Belgradul pare colivie, însă dinăuntru, vezi toată lumea, colivie în sensul de spiritualitate puternică
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
Ca la oraș, un ABC? De ce și cartea lor puțină, / Era mai mult ca îndeajuns, / Să vadă cerul, cu lumină, / Și în pământ, unde-au ajuns? De ce râdeau, plângeau, în vorbe / Mai calde decât orice veac, / De ce erau bogați, în ciorbe, / Și-atâtea ierburi, aveau leac? // De ce trăgeau un sat, la muncă, / An după an, de la-nceput - / Pesemne-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Bate cineva la ușă. O fi poștașul. Las polonicul să-și facă de cap în ciorbă și mă duc să deschid. Înalți, eleganți, cravată cu monogramă, broșuri în mână. Martorii lui Iehova. Aduc repede în discuție ciorba de pe foc și dau să le închid ușa în nas. - Suntem de la Partidul Laburist. Am dori să stăm puțin
Când mi-au bătut în ușă, am crezut că sunt martorii lui Iehova. „Am dori să stăm puțin de vorbă, suntem de la Partidul Laburist...” () [Corola-blog/BlogPost/339677_a_341006]
-
Bate cineva la ușă. O fi poștașul. Las polonicul să-și facă de cap în ciorbă și mă duc să deschid. Înalți, eleganți, cravată cu monogramă, broșuri în mână. Martorii lui Iehova. Aduc repede în discuție ciorba de pe foc și dau să le închid ușa în nas. - Suntem de la Partidul Laburist. Am dori să stăm puțin de vorbă, dacă nu vă deranjează. Casa asta a votat dintotdeauna cu Conservatorii. Zâmbesc obraznic. - Nu ați vrea să consultați și
Când mi-au bătut în ușă, am crezut că sunt martorii lui Iehova. „Am dori să stăm puțin de vorbă, suntem de la Partidul Laburist...” () [Corola-blog/BlogPost/339677_a_341006]
-
stăm puțin de vorbă, dacă nu vă deranjează. Casa asta a votat dintotdeauna cu Conservatorii. Zâmbesc obraznic. - Nu ați vrea să consultați și opoziția? Așa, ca să știți cu cine luptați... Le spun că aș fi tentată, dar chiar am o ciorbă pe foc. Dacă sunt se acord să mi se alăture în plictiseală, îi poftesc la bucătărie. Eu am treabă. Numai politicienii au chef de vorbă. Deh, vin alegerile ... În țara mea natală ar fi adus niște zahăr, ulei, o rețetă
Când mi-au bătut în ușă, am crezut că sunt martorii lui Iehova. „Am dori să stăm puțin de vorbă, suntem de la Partidul Laburist...” () [Corola-blog/BlogPost/339677_a_341006]
-
s-au instalat în funcții și s-au pus să ne conducă. La București este toată această bălăceală în nimic, cu lupte pe viață și pe moarte ale politicienilor ca să scape de închisorile aglomerate, binoame închipuite, arhive cu gust de ciorbă reîncălzită, cucuvele, vuvuzele, bătălii cu multinaționalele cele rele, minciuni în primetime la televizor sub privirea blândă a celui mai îngăduitor și lipsit de bun simț CNA, indivizi care se chinuie să nu fie extrădați, agende false puse pe tapet de
o poză și un mesaj pentru neliniștea „Familiei lui Daddy”. Ce va face Klaus Iohannis cu uriașul capital de imagine cu care se întoarce de la Casa Albă? () [Corola-blog/BlogPost/339231_a_340560]
-
veneau de peste tot, nu doar din Săliște, ci din toată țara să ureze Măriilor „La mulți ani!”. Ziua începea cu mersul la biserică, apoi cu întâlnirea din curte, sub bolta de viță, unde se punea masa: binecuvântată, copioasă. Se servea ciorbă de fasole, pâine de casă, must de mere, țuică de prune, pere zemoase și zmeură, toate din grădina bunicii. La masă cântam de la cântece de petrecere la cântări românești vechi, de suflet. Ascultate pe postul național de radio sau de
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
lingurile, furculițele și cuțitele alături, pe un șervețel roz. Lângă ele trona elegant câte un pahar de cristal cu picior și în mijloc erau două castroane mari, de porțelan și un coș plin de pâine feliată. Unul din ele conținea ciorbă de perișoare și celălalt, sarmalele. Nu ai fi putut să-ți dai seama care dintre cele două arome ți-ar fi trezit mai abitir pofta de mâncare. Două sticle mari de bere și două de suc stăteau lângă masă, pe lângă
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
acu'? - Nimic, căpitane, nu mai făcuși nimic, îi răspunse zâmbind, pentru că își dădu seama că Vasile nu era acum cu gândul la ce povestise frate-său. Văzând așa, îi luă o farfurie din față și îi puse două polonicuri de ciorbă în ea, apoi îl îndemnă, hai, pune mâna și mănâncă, sper să-ți placă mâncarea mea. Privind și mirosind, spuse trist: - Doamne, ce samănă ciorba asta cu a Marioarei mele! Să-ți dea Domnu' sănătate! - Mulțumesc, căpitane! Și ție la
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
-său. Văzând așa, îi luă o farfurie din față și îi puse două polonicuri de ciorbă în ea, apoi îl îndemnă, hai, pune mâna și mănâncă, sper să-ți placă mâncarea mea. Privind și mirosind, spuse trist: - Doamne, ce samănă ciorba asta cu a Marioarei mele! Să-ți dea Domnu' sănătate! - Mulțumesc, căpitane! Și ție la fel, să-ți dea Domnul! îi răspunse ea. Nu-i venea să creadă cât de repede reușise să fie receptiv la ce era în jurul său
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
face unu plus unu. Tare ciudat mai ești, măi Vasile! Parcă ar fi în tine doi oameni la un loc, când apare unul, dispare celălalt, și invers.'' Miță își luase o farfurie în mână și vroia să-și pună puțină ciorbă. Nu prea se dădea în vânt după ciorbe. Dacă ar fi fost după el, și-ar fi umplut farfuria cu sarmale, dar mâncarea surorii sale era bună și mai ales, știa că nu i-ar fi permis ca măcar să nu
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
măi Vasile! Parcă ar fi în tine doi oameni la un loc, când apare unul, dispare celălalt, și invers.'' Miță își luase o farfurie în mână și vroia să-și pună puțină ciorbă. Nu prea se dădea în vânt după ciorbe. Dacă ar fi fost după el, și-ar fi umplut farfuria cu sarmale, dar mâncarea surorii sale era bună și mai ales, știa că nu i-ar fi permis ca măcar să nu guste puțin din ea, așa că oricum trebuia să
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
și nevasta de-acolo de unde or fi ele, dar în schimb îmi faceți viața mai ușoară, și asta, înseamnă mult pentru mine. Și zâmbindu-le, continuă, hai să mâncăm, că mie mi se făcu o poftă așa de mare la ciorba și la sarmalele astea! Hai să ne simțim bine, pretene, că doar nu venirăm la Simona să ne văicărim, ci să mâncăm, nu? - Da, da, da! Așa e căpitane, cum spui tu, fu de acord Simona, hai să mâncăm, că
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
ne văicărim, ci să mâncăm, nu? - Da, da, da! Așa e căpitane, cum spui tu, fu de acord Simona, hai să mâncăm, că și mie mi-e foame, zău așa! - Daaa, și mie! Auzi surioară, dar dacă aș sări peste ciorbă și-aș trece direct la sarmale? - Ce? Păi de ce, măi Miță? Ce-are ciorba mea? Nu-i bună? Ia zi măi căpitane, nici ție nu-ți place? Vai de mine, oi fi greșit ceva la ea, și-acu mă fac
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
tu, fu de acord Simona, hai să mâncăm, că și mie mi-e foame, zău așa! - Daaa, și mie! Auzi surioară, dar dacă aș sări peste ciorbă și-aș trece direct la sarmale? - Ce? Păi de ce, măi Miță? Ce-are ciorba mea? Nu-i bună? Ia zi măi căpitane, nici ție nu-ți place? Vai de mine, oi fi greșit ceva la ea, și-acu mă fac de rușine cu voi! - Nuuu, îi bună mă Simono, îi foarte bună! Mie-mi
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
Mie-mi place, zău că-mi place, îi spuse căpitanul cu gura plină. - Și mie-mi place, nu pot să zic că nu-mi place, Doamne fere'! mai spuse și Miță, care încercase cumva să vadă dacă poate scăpa de ciorbă, dar văzând că nu avusese nicio șansă, începu să mănânce. Simona se uită la el, preț de câteva secunde și îi spuse: - Hoțomanule, ce ești tu! Acu-mi dau seama că ție, nu-i că nu-ți place, ci mai
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
nicio șansă, începu să mănânce. Simona se uită la el, preț de câteva secunde și îi spuse: - Hoțomanule, ce ești tu! Acu-mi dau seama că ție, nu-i că nu-ți place, ci mai degrabă nu-ți prea plac ciorbele, în general. Las' că te cunosc eu. Dar știi ceva? Făcându-i cu ochiul pe furiș fratelui său să nu vadă căpitanul care zâmbea și îndreptând degetul arătător spre el, tot ai să mănânci acolo, puțin, că dacă nu, te
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
Vasile să râdă, îi ținu isonul soră-sii: - Ce-ai măi, soră-mea? Că uite, tremură și hainele de pe mine, dar mai eu, de frică! - Ce să am? Mă disperi la culme cu chestia asta că nu-ți prea plac ciorbele! Ce-au să nu-ți placă? Tu știi că sunt mult mai sănătoase decât fripturile? Și-apoi, e o ciorbă făcută din carne, nu din legume. Și întorcându-se spre căpitan, continuă, spune tu, căpitane, nu-i așa cum zic eu
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
dar mai eu, de frică! - Ce să am? Mă disperi la culme cu chestia asta că nu-ți prea plac ciorbele! Ce-au să nu-ți placă? Tu știi că sunt mult mai sănătoase decât fripturile? Și-apoi, e o ciorbă făcută din carne, nu din legume. Și întorcându-se spre căpitan, continuă, spune tu, căpitane, nu-i așa cum zic eu? Ce, Dumnezeu! Nu se poate trăi numai cu fripturi, cu pizza și cu alte uscături pe care le mănâncă el
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]