1,246 matches
-
doar inutilă pentru democrațiile lor, ci de-a dreptul inoportună: alegerea reprezentanților împuterniciți să adopte legi. Am putea spune că sistemul politic pe care l-au creat ei a fost o democrație primară, o democrație de adunare sau o democrație citadină. Dar în mod categoric nu au creat democrația reprezentativă așa cum o înțelegem noi astăzi 2. DEMOCRAȚIA DE ADUNARE VS. DEMOCRAȚIA REPREZENTATIVĂ Obișnuiți fiind să acceptăm legitimitatea democrației reprezentative am putea considera că este greu de înțeles de ce aveau grecii atît
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
opuneau noii Constituții Americane întrucît credeau că sub o guvernare federală nu ar mai putea să se guverneze ei înșiși; și pînă la cetățenii cantoanelor din Elveția și ai orașelor din Vermont care și-au păstrat cu mare grijă adunările citadine; și la studenții americani ai anilor 1960 și 1970 care au cerut cu fervoare ca "democrația participativă" să înlocuiască sistemele reprezentative; și pînă la mulți alții care continuă să sublinieze virtuțile guvernării democratice de către adunările cetățenești. Adepții democrației de adunare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
25 3 500 5000 83 10 15000 250 31 1000 10000 167 21 30000 500 63 5000 50000 833 104 150000 2500 313 10000 100000 1667 208 300000 5000 625 După cum știe oricine este cît de cît familiar cu adunările citadine, este bineînțeles absurd să presupunem că fiecare cetățean ar dori să ia cuvîntul. De obicei vorbesc doar cîteva persoane. Ceilalți se pot abține pentru oricare dintr-o serie de motive: pentru că ceea ce intenționau să spună a fost deja tratat în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să atingă un nivel foarte înalt de participare a cetățenilor, un nivel pe care sistemele vaste nu-l pot egala vreodată. Și totuși, adesea sau poate de obicei, ele sînt foarte departe de a se ridica la nivelul posibilităților. Adunările citadine în cîteva din orașele mai mici ale Noii Anglii oferă exemple bune de limite și posibilități. Deși în cea mai mare parte a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ele sînt foarte departe de a se ridica la nivelul posibilităților. Adunările citadine în cîteva din orașele mai mici ale Noii Anglii oferă exemple bune de limite și posibilități. Deși în cea mai mare parte a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ de reprezentanți aleși, ea încă rezistă în statul preponderent rural Vermont. Un observator binevoitor și totodată un participant care a analizat adunările citadine din Vermont a descoperit că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ de reprezentanți aleși, ea încă rezistă în statul preponderent rural Vermont. Un observator binevoitor și totodată un participant care a analizat adunările citadine din Vermont a descoperit că între anii 1970 și 1994 s-au ținut 1215 astfel de adunări, în 210 orașe din Vermont cu mai puțin de patru mii cinci sute de locuitori. Examinînd documentele de la 1129 de adunări citadine, el
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adunările citadine din Vermont a descoperit că între anii 1970 și 1994 s-au ținut 1215 astfel de adunări, în 210 orașe din Vermont cu mai puțin de patru mii cinci sute de locuitori. Examinînd documentele de la 1129 de adunări citadine, el a ajuns la concluzia că "numărul participanților, calculat atunci cînd prezența atingea nivelul cel mai înalt la fiecare adunare, era în medie de 139. O medie de 45 dintre aceștia au participat cel puțin o dată. ... În medie, 19 la
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cînd prezența atingea nivelul cel mai înalt la fiecare adunare, era în medie de 139. O medie de 45 dintre aceștia au participat cel puțin o dată. ... În medie, 19 la sută din votanții eligibili ai orașului sînt prezenți la adunarea citadină și 7 la sută din votanții eligibili (37 la sută din cei prezenți) iau cuvîntul cel puțin o dată ... Marea majoritate a oamenilor care vorbesc o fac mai mult decît o dată ... O adunare durează în medie aproape patru ore ... timp de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
secunde, timp de vorbit. Deoarece, bineînțeles, cei care vorbesc sînt mult mai puțini decît cei prezenți, timpul disponibil fiecărui vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine nu sînt tocmai modele de democrație participativă. Și totuși, povestea nu s-a terminat. Atunci cînd cetățenii știu că problemele de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine nu sînt tocmai modele de democrație participativă. Și totuși, povestea nu s-a terminat. Atunci cînd cetățenii știu că problemele de dezbătut sînt neînsemnate și nu ridică controverse, preferă să rămînă acasă și de ce nu ar face-o? Dar problemele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că problemele de dezbătut sînt neînsemnate și nu ridică controverse, preferă să rămînă acasă și de ce nu ar face-o? Dar problemele controversate îi aduc la adunări. Deși orașul meu din Connecticut a renunțat în mare măsură la tradiționala adunare citadină, îmi amintesc anumite chestiuni în privința cărora cetățenii aveau păreri total diferite și veneau într-un număr atît de mare, încît amfiteatrul liceului era arhiplin; o a doua ședință, programată pentru cei care nu mai avuseseră loc în prima, s-a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
diferite și veneau într-un număr atît de mare, încît amfiteatrul liceului era arhiplin; o a doua ședință, programată pentru cei care nu mai avuseseră loc în prima, s-a dovedit a fi la fel de aglomerată. Ca și în Vermont, adunările citadine nu sînt dominate de cei educați și cu stare. Convingerile puternice și determinarea de a-și spune părerea nu sînt în nici un caz monopolizate de un singur grup socio-economic. Cu toate limitele sale, democrația de adunare are multe argumente în favoarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
gustului“ (1825). Frații Julien, celebri patiseri francezi, au creat această prăjitură după o rețetă primită de la scriitor și, de aceea, au botezat-o cu numele lui. Beșamel „sos alb făcut pe bază de lapte“ este cunoscut numai în terminologia culinară citadină. Termenul este un împrumut adaptat după pronunțare al fr. béchamel, cu același sens. În franceză provine de la numele Louis de Béchamel, marchiz de Nointel, intendent al lui Ludovic XIV, renumit cunoscător în domeniul artei culinare. Se spune că el ar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ale bucătăriei românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții culinare băștinașe, „spectaculoasă și cu măduvă tracică“ și, pe de alta, la capătul opus al... mesei, adstratul cel mai recent: o bucătărie modernă, citadină și cosmopolită, adică foarte receptivă la influențe străine 10. Aceasta din urmă trăsătură, afirmă autorul, este cea din pricina căreia în mod eronat s-a afirmat „că nu există o bucătărie românească, că totul este împrumutat și furat“. Între aceste două
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza cu „bon-viveur“-ul, „citadinul“, „hedonistul“ său predecesor în ale preparatelor culinare românești, pe care-l acuză de a fi ignorat „matricea sacră, sensul sacrificial, ritualic“ al unor astfel de bucate. Printre altele, îi mai reproșează faptul că nu a văzut în această rețetă decât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe care noi le-am luat de la turci (la fel ca Imam Bayaldi-ul și ciulamalele) și nu le-am românizat aproape deloc. Același traseu, de la arabi către noi via Turcia, l-a avut și marinata de pește, „conservă și mâncare citadină“ (Radu Anton Roman), foarte des întâlnită în târgurile de pe malul Dunării. Peștele (în special scrumbia) se taie în bucăți care se dau prin făină și apoi se prăjesc; la urmă se pun în borcane și se acoperă cu o marinată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă și citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei românești, mesele aristocratice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că ar sugera facilitatea imitării modelului, diminuându-i, implicit, valoarea. Însă recontextualizarea unor tipuri puse în valoare de Caragiale, precum cel al lui Mitică, al demagogului, al pseudosavantului etc., reabordarea unor teme recognoscibile din patrimoniul său, precum cea a familiei citadine și a politicii, recurgerea la procedee textuale inaugurate în prozele sale, precum "temă și variațiuni", lista, autoreferențialitatea ș.a.m.d. ca să nu mai vorbim de revalorificarea de pe alte poziții a multor mărci care țin de "limba eroilor" săi, certifică viabilitatea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i stârnea nici emoția, nici indignarea. Prezența sa în cetate, controlată, histrionică, scrutătoare, interpretativă, degajată și angajată totodată, este una "socratică"75. Autorul Momentelor nu se izolează de cercul "strâmt" în sferele înalte ale geniului resemnat, ci se integrează universului citadin, mânat de o curiozitate organică și de o conștiință pedagogică corectivă: "Prin reducerea la absurd, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la cunoașterea de sine și la o cunoaștere morală. Dialogurile lui din comedii și din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
El se învăluiește în spirit și în glume, ca ariciul în ghimpii lui"32. Într-adevăr, caracteristica dominantă a acestui personaj lipsit de o fizionomie remarcabilă este inventivitatea discursivă pusă în evidență printr-o vastă colecție de miticisme, încadrabile folclorului citadin, a căror savoare reiese din amestecul inedit de calambururi, truisme, culmi și sintagme ce țin de ceea ce Constantin Amăriuței numea, într-un studiu remarcabil, "logosul parazitar"33: Ceri într-o băcănie: Băiete, o țuică! Nu-i da, domnule, c-o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în permanentă căutare a profitului necinstit este dezvăluită însă cu indulgență și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor a imprimat-o respectivelor situații și tipologii, în umor. Cu toate acestea, în esență, tema schiței caragialiene
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sa valeur. Pourtant, la recontextualisation de certains types mis en valeur par Caragiale, tels que celui de Mitică, du démagogue, du pseudosavant etc., l'approche nouvelle de certains thèmes faciles à reconnaître de son patrimoine, tout comme celui de la famille citadine et de la politique, faire appel à des procédés textuels inaugurées par ses proses, comme "thème et variations", la liste, l'autoréférence, etc., pour ne plus parler de la revalorisation des autres positions de plusieurs marques qui s'attachent à " la langue
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de transformări sociale, în care orașul este ridicat la dimensiuni mitice, ca simbol al prosperității și al progresului, și în care se încearcă oferirea de soluții și modele publicului, alimentând visuri și mecanisme de eludare a insatisfacțiilor cotidiene.728 Omul citadin se simte dezrădăcinat într-o lume în plină mutație, fără un proiect național care să îi propună un mare angajament viitor, și descoperă avantajele, dar și servituțile progresului economic, care repune în discuție valorile tradiționale, ancestrale (uneori, banda desenată îi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
națională, și al șantieristului romantic.894 Propaganda, afirmă Angelo Mitchievici, "funcționează eficient la diverse niveluri ale textului și construiește un univers propriu întors pervers asupra universului copilăriei", dând naștere la trei tipuri de romane angajate: ale ilegalității (plasate în mediul citadin, în care muncitori sau comuniști, uteciști sau copii sabotează producția de război germană Francisc Munteanu sau Eugen Barbu), ale colectivizării (romane ale "Estului sălbatic", cu "cowboy proletari" Francisc Munteanu, Dinu Săraru, Zaharia Stancu, Ion Lăncrănjan), și ale șantierului (din nou
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
bine vasta putere pe care Senatul i-o acordase, cuprins de entuziasmul inițial, și făcu uz de ea din ce în ce mai des, spre surprinderea generală. Mulți senatori fură înspăimântați. „I-am acordat prea multe puteri...“ Din cele mai vechi timpuri, înaltele funcții citadine se alegeau în comitia, la care participau toți cetățenii. Însă, în timpul războaielor civile, senatorii descoperiseră pericolul votului liber și, drintr-o lovitură, și-l însușiseră ei. Mai apoi, Tiberius îl abolise cu totul. Tânărul Împărat se gândi la Clutorius Priscus, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]