1,405 matches
-
s-a schimbat. Adevăratul șpil se ascunde după dubluri. N-are decât un singur indiciu. O singură chestie sigură, dincolo de orice îndoială: bilețelul. Cuvintele persoanei care l-a găsit, singurul spectator la evenimentele din noaptea aia, de dinainte să înceapă ciudățenia. Bilețelul pe care au încercat să-l ascundă de el. E singurul lui indiciu, așa că trebuie să aibă grijă. N-are voie să se grăbească. Văzând și făcând. Rupp și Cain i-au promis că-l duc la cumpărat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la atacuri la persoană. Cum putuse Jess să fie așa de detașată față de chestia asta? Din articol reieșea că lucrarea lui era o combinație de știință inexactă și jurnalism iresponsabil, echivalentul pseudoempiric al televiziunii de tip reality, care profita de ciudățenii și durere. Lucra cu generalizări fără a particulariza, cu fapte fără a înțelege, cu cazuri fără a ține cont de sentimente personale. Nu citi cronica până la capăt. Stătea cu revista deschisă în față, o partitură la prima vedere. În jurul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se pare că vorbeam cu băieții la stațiile astea de comunicație. Ei în mașina lui Rupp, eu într-a mea. Aveam noi un plan, luaserăm o urmă. Și a trebuit ca unul dintre noi să fie oprit. Știi care-i ciudățenia? Femeia asta de-o joacă pe Karin? Ea mi-a tot băgat strâmbe că ăia doi au fost acolo, dar eu n-am ascultat-o. Lui Mark chiar i se întâmplase ceva în noaptea accidentului. Iar prietenii lui chiar îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o zi la alta, tot mai imposibil de oprit. Oare vreo leziune a cortexului prefrontal ar fi putut s-o transforme într-o singuratică? Nu era nevoie de nici o leziune. Recunoștea retragerea ei. Ceva îi unea. Ceva mai mult decât ciudățenia inimaginabilă a Capgrasului - orfanul aflat sub tutela lor comună - îi înstrăinase pe amândoi. Ea trecuse printr-o criză care semăna mult cu cea care-l măcina pe el acum. Ea îi căută privirea, tatonând. Întinse mâna peste masa îngustă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Daniel, care aproape că se temea să se uite la ferocitatea ei crescândă, o conducea prin materialele de cercetare, trasându-i obiectivele. Avem nevoie de ceva care să-i trezească pe somnambuli, o învăța el. Care să readucă lumea la ciudățenia și realitatea ei. Se vedea și cu Robert, o dată la câteva zile, când putea el să-și facă timp. Nu făcuseră nimic, cel puțin nimic care să-i servească lui Wendy în instanță. Se strânseseră unul pe altul de cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din care era făcută viața academică. Părea o ispășire, o muncă de umplutură. Își autoprescrisese trei sute cincizeci de grame de ciocolată, ca să-și ia doza de feniletilamină. În ultima vreme, asta-l ajutase să scape de mantia serilor de iarnă. Ciudățenia era că nu simțea aproape deloc dorință față de Barbara Gillespie. Poate că o găsea atrăgătoare, la modul abstract. Dar nici măcar acum, schimburile sale imaginare nu treceau niciodată dincolo de îmbrățișări inofensive. Parcă era... ce? Nici rudă, nici prietenă; cu siguranță nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tăiase degetul mare de la picior, chiar și prin pielea ghetelor de lucru. Mark se ținea după ea, cu capul în jos. Simțea că se chinuie și se temea să vorbească, se temea să fie oricine, în special Karin Schluter. Marea ciudățenie era că n-o deranja deloc să se abțină. Se obișnuise cu dublurile, se obișnuise să fie femeia aia. Era o ocazie s-o ia de la zero cu el, în timp ce cealaltă Karin se îmbunătățea atât de radical în amintirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca să-și recupereze fratele. Dar poate că mai are șanse s-o salveze pe sora fratelui ei. Se îngroapă în munca de teren pentru Adăpost, informându-se pentru broșurile ei. Ceva care să-i trezească pe somnambuli și să redea ciudățenia lumii. O doză cât de mică de biologie, câteva cifre pe masă, și începe să vadă: ahtiați după soliditate, oamenii trebuie să ucidă tot ce-i depășește. Orice e mai mare sau mai legat sau, în durabilitatea sa pustie, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
respirat, s-a mișcat, pe care și-a Însușit-o prin fiece fibră a trupului său Încă de la vîrsta de cincisprezece ani, și pentru că nu mai există pe pămînt o altă ființă care să Înțeleagă lumea, cu bucuriile, durerile și ciudățeniile singurătății sale de neîmpărtășit, așa cum o Înțelege omul acesta. Lumea În care ar trăi un astfel de om este lumea de peste doi metri, cea mai ciudată și mai singuratică lume care poate exista. Căci marile distanțe ale acestei lumi sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
circul, crede-mă! Necazul e că nu știi cum să te porți cu el. Nu știi niciodată la ce te poți aștepta“ - zice. „Am avut de cîteva ori mari necazuri cu el“ - zice. „Nici nu-ți dai seama“ - zice - „ce ciudățenii Îi trec prin minte, cum n-am văzut În viața mea“ - zice - „și nu știi niciodată la ce te poți aștepta. Ascultă, Într-o noapte“ - a zis - „a-nceput să strige și să bată cîmpii despre Lydia. Să vezi“ - zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
promis că n-o să-l dau În vileag și o să ne ținem de cuvînt. Stai liniștit.“ A stat o clipă pe gînduri. „Bine“ - zice - „poate că ai dreptate. Poate că așa-i mai bine. Dar n-am mai auzit așa ciudățenie de cînd sînt“ - a zis. „Așa e, pe cinstea mea!“ Au scăpat cu bine. N-a fost prins nici unul. Peste cîțiva ani, cînd tatăl tău a făcut călătoria În California, Truman i-a povestit, firește, că Ed și Lawrence s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
iasă, fără motiv, din casă, într-o zi de lucru. Tot căldura trebuie să fi fost cea care a împins-o înspre mica plajă. Poate să fi fost și eu răspunzător de asta; mic cum eram, am speculat cu meșteșug ciudățenia ei și, urmînd chemarea mea către apă, am îndrumat pașii ei. Purta o rochie dintr-o mătase artificială și o pălărie albă cu panglică. Ținuta de vară. Așa cum mergeam alături de ea, puteam să-i adulmec mirosul de nădușeală și, cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
un orificiu, o găurike necesară pe unde vine aerul din atmosferă. Buun! Prin urmare, motorul sorbind el combustibilul necesar a creat vid, acesta, în loc să producă, pe cale logică, oprirea motorului, a produs turtirea rezervorului. Na, spuneți dacă ați mai auzit asemenea ciudățenie! Explicația rezidă, ca să vorbesc în felul analiștilor economici, în performanța scăzută a industriei naționale: adică aceasta, industria națională, datorită acestei performanțe scăzute a făcut tabla rezervorului atâtica de nevolnică încât, asemenea pungii aceleia de hârtie cu friș-cocoși sau cu bomboane
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Arondismentul 20 dispune de atuuri deloc neglijabile. Aici se află cimitirul Père-Lachaise, vast spațiu de tihnă și verdeață, ale cărui 47 de hectare de alei umbroase și morminte sînt propice reveriei melancolice, amintirilor istorice și evocărilor literare, și chiar și ciudățeniilor cultelor ezoterice. Pantele, unele anevoioase pentru locuitorii în vîrstă, oferă multor apartamente priveliști excepționale asupra Parisului, fără a mai socoti farmecul ulicioarelor și al treptelor care amintesc de Montmartre. Numeroase alei deservesc micile case muncitorești care fac astăzi deliciul cuplurilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
acesta protestă și se văietă de plictiseală, apoi ceru prin ușă un scaun. Se așeză cu greu, avea artroză. A fi medic nu te scutește de boli, cum s-ar cuveni într-o lume dreaptă. Vorbiră, cu ton coborât, despre ciudățeniile acestei povești. Credeți că-i vreo legătură între domnul Dan Crețu, pe care tocmai l-am angajat - spuse cu o urmă de îngrijorare Procopiu - are școală bună, cred că din străinătate, și junele acesta? — Pesemne. Coincidențele sunt rare în meseria
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lui. 5 Am visat că mi se desprinsese sufletul de trup. Atâta liniște, atâta singurătate - cu vorbele astea m-am trezit. E încă beznă și aud un cocoș care sparge noaptea. Cum s-a închegat în mine tristețea, de unde aceste ciudățenii, din ce suntem făcuți? Cine ne conduce? Nu-ți trebuie mare efort de imaginație ca să vezi că asemenea gânduri par venite cu forța, mai mult din afara ta decât dinlăuntru, ca și cum ți le ar injecta cineva, cu un ac nevăzut. Poate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
McAllister, dar, oricum, nu l-a putut găsi. Nu l-a găsit nici acum, după atâtea săptămâni. Ce s-a întâmplat cu McAllister din clipa în care a găsit deschisă ușa magazinului de arme? Ușa magazinului de arme avea o ciudățenie. Nu numai că se deschidea la prima atingere, dar, dacă o trăgeai, simțeai că nu opune nici cea mai mică rezistență și că este imponderabilă. McAllister avu impresia că i s-a topit clanța în mână. Rămase locului surprins. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
încăpere cu un aranjament foarte ciudat. Nu era prea mare, dacă o judecai după etaloanele din Isher, și totuși era destul de spațioasă. Se apropia de volumul de două sute picioare cubi, așa că ochii lui Hedrock nu izbutiră să observe diferența. Principala ciudățenie o constituia faptul că ușa prin care intrase se afla la vreo treizeci de metri deasupra pardoselii, iar tavanul la aceeași înălțime. În centrul încăperii (deci era centru nu numai pe orizontală, ca lățime și lungime, ci și pe verticală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o deviere de la programul obișnuit. Nenorocita, exceptând timpul petrecut la birou, nu iese literalmente din casă. Stă în expoziția ei și tricotează, ori visează la cai verzi pe pereți. În sensul ăsta îmi dă de gândit și evident în contextul ciudățeniilor la care asistăm. Balamucul cu Panaitescu, prezența dumneavoastră, foarte plăcută de altfel... Și din moment ce sînteți sigur că Valerica n-a părăsit locuința... ― Cert! Sculptorul se strâmbă. ― E caraghios! Doar nu s-a volatilizat! Unde putea să se ascundă? Și de ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o victorie, o demonstrație de valențe feminine. ― Poate... Doina Popovici rămase pe gânduri. E foarte trist. Într-un timp, Melania Lupu se zbătea s-o căsătorească... ― O femeie interesantă, constată Cristescu. ― Cine? ― Melania Lupu. ― Da, deși are și ea unele ciudățenii. ― N-am să vă ascund, doamnă, că pun mare preț pe impresiile dumneavoastră. Oricât aș încerca să fiu obiectiv, oricât de bine intenționat aș fi cu unul sau cu altul, intervine deformația profesională. Cu alte cuvinte, sinuciderea o pun sub
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ce vreau să spun. În schimb, altă valoare capătă prima impresie despre niște oameni în contextul unei conviețuiri normale. În ce împrejurare i-ați cunoscut? Femeia ridică din umeri. ― Zugrăvisem și am fost nevoită să dorm două nopți la Marin... Ciudățeniile Melaniei m-au izbit chiar de la început. M-am și speriat! Obișnuiește să-și vorbească singură, ca și cum s-ar adresa unui copil, ori de câte ori nu e nimeni în preajmă: "E timpul să te culci, draga mea", "Vai, Melania, ce distrată ești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acestea... Scoase batista din buzunarul capotului ștergîndu-și delicat ochii. Aveai impresia că-și menajează rimelul, deși nu era fardată. Cristescu făcuse sul declarația sculptorului și se bătea cu ea peste palmă. ― Când ați remarcat primele simptome? ― Din nefericire, destul de târziu. Ciudățenii care în mod normal sar în ochi imediat pe noi nu ne mai izbeau. Gîndiți-vă puțin! Biata Valerica cu obsesiile ei... Nu atingea o clanță fără să se spele după aceea cu alcool. Apoi agenda domnului Popa... Existența soților Panaitescu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
UN SENS. Așteptă, dar de data asta nu prea mult. Glasul din teleecran răsună: ― Foarte probabil te întrebi de ce a trebuit folosită această metodă ciudată de angajare. Îl compătimi vag pe omul respectiv. Celălalt era atît de acut conștient de ciudățenia propriilor sale acțiuni încît o lua drept bună din capul locului că toată lumea e conștientă și ea de ele. Cea mai bună metodă de a trata o asemenea situație era să te lași în voia ei. ― M-am întrebat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
A MÎNCA, CĂCI DUPĂ CE SORBI CÎTEVA ÎNGHIȚITURI DINTR-O SOLUȚIE ÎNVIORĂTOARE DE DEXTROZĂ, SE STRĂDUI SĂ ADOPTE O DIETĂ PRUDENTĂ. APOI ÎI VENI ÎN MINTE CĂ AR TREBUI SĂ DOARMĂ. ȘOVĂI ÎNSĂ. MAI RĂMÎNEA PROBLEMA DISTANȚEI SALE FAȚĂ DE PĂMÎNT ȘI CIUDĂȚENIA FAPTULUI CĂ NU SIMȚEA ACCELERAȚIA. UNDEVA PE PARCURSUL ZBORULUI SĂU, PROPULSIA STELARĂ ATINSESE O IDENTITATE SUPRANATURALĂ CU VREO PUTERNICĂ FORȚĂ FUNDAMENTALĂ. DISPĂRUSE PUNCTUL 00000...1 AL INERȚIEI. REVENI LA TABLOUL DE COMANDĂ, STINSE DIN NOU LUMINILE ȘI CÎTEVA MINUTE ÎN ȘIR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
acum nu i se părea, dar de aproape zece ore era soția cuiva și în cursul acestor ore i se adaptase mintea și metabolismul. Gîndurile care-i veneau n-aveau nici o legătură cu vreo idee anterioară. Erau tot felul de ciudățenii: că va trebui acum să poarte în pîntece copiii omului ales, că va trebui să se poarte cu ei ca o mamă, că trebuie să transforme pe plan spiritual palatul în așa fel încît să fie un cămin corespunzător pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]