1,048 matches
-
tot eram la legiferările pe luna iunie a înțelepților noștri conducători am urmărit să văd cu ce s-au mai gândit ei să umple golul din vistierie. Da ce am văzut m-a lăsat mut de uimire. Hei, vă rog ciupiți-mă careva, ca să-mi revin! Cât timp pixul guvernanților lucrau cu spor la legi de tăiere, pe ușa de din dos a apărut pe șest Ordonanța de urgență nr. 53/2010 care s-a aprobat în guvern pe 16 iunie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ieși de pe buzele tuturor. Apoi, chiar înainte de anunțul că nu se mai fac pariuri, se răzgândi brusc și își împinse toate jetoanele din nou pe doisprezece roșu. Toată lumea amuțise, nimeni nu mai scotea o vorbă, nici măcar chibiții care așteptau să ciupească și ei ceva din norocul lui nu mai îndrăzniră să-i urmeze exemplul. Suma pusă pe masă depășea orice închipuire și ochii tuturor urmăreau fascinați bila albă care începuse să se rotească din ce în ce mai încet. În camera de monitorizare, Mihailovici ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o daltă de sculptor. Simțind durerea loviturilor, animalul a lăsat din gură brațul omului și a dat capul pe spate, să se scuture de pasăre. Nu a reușit mare lucru, însă, pentru că, cu două lovituri de daltă, șoimul i-a ciupit ochii, lăsându-l fără vedere. Disperat, ursul a vrut să fugă. Dar s-a lovit atât de tare cu capul de un copac, încât s-a răsturnat pe spate. Profitând de situație și fără să mai stea pe gânduri, omul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
nu facem griji celorlalți de la stână, continuă, vrând parcă să ne despartă din încleștarea în care se prinseră privirile noastre, scormonind prin minți după răspunsuri la întrebări grele! Badea Vasile făcu primul pas ștergându-mi lacrimile de pe obraz apoi mă ciupi ușor într-un gest de tandrețe de care nu-l credeam în stare. Era un om bun, dar ceva îl cătrănise de mult și nu mai reușea să-și revină. Răsuflă adânc, apoi mă luă prietenește pe după gât. Făcusem o
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și un șopron, așa că toamna ne-am mutat în locuința noastră. Eu am plecat la 13 ani de acasă la internatul liceului, în continuare la facultate; astfel că am ajuns femeie tânără fără experiență în gospodărie, doar cu ce am ciupit în vacanță de la mama și de la acele mari pregătiri pentru nunți la sate, unde ajuta toată lumea. Îmi făcea plăcere să ascult discuțiile femeilor mai în vârstă. (Când, după examenul de bacalaureat, m-am hotărât să studiez matematica, tata m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Genba. — Nepot? întrebă el, studiindu-l. A, dumneata. Desigur, părea într-adevăr să fie eroul despre care vorbea toată lumea, iar trupul său masiv îl punea în inferioritate pe Hideyoshi cel scund și cu înfățișare plăpândă. Genba, însă, nu avea chipul ciupit de vărsat al unchiului său. Deschis la ten, era totuși robust și se observa, din primul moment, că avea sprâncene de tigru și trup de leopard. Hideyoshi îl servi cu o ceașcă: — E de înțeles că Seniorul Katsuie are tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fi putut accepta violentele emoții ce-l pustiiau pe dinăuntru. Ieyasu părea amețit. Era complet năuc. Atâta tot spunea expresia lui. Cei doi stătură astfel o bucată de vreme. În sfârșit, Ieyasu clipi din ochi de două-trei ori. Apoi, își ciupi lobul mare al urechii cu mâna stângă și-și frecă un obraz. Era nedumerit. Spatele său rotund începu să se miște puțin, dintr-o parte în alta. Mâna stângă îi căzu la loc pe genunchi. — Tadatsugu, ești sigur? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-nseamnă un caft adevărat, ce treabă-i aia, nouă contra unu și, pe de-asupra, înarmați cu cărămizi, ca tuciuriii, o să-i pună el cu botu’ pe labe, să se-nvețe minte. Și cum stătea acolo și striga, fața-i ciupită de vărsat semăna cu o lavă de ceară galbenă, bolborositoare, era mai mult straniu decât înspăimântător, ei, și atunci Csákány a înfipt țeava de fier în pământ, ca pe-o lance, și le-a spus să-ndrăznească numai să se-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de ani, un tip uscățiv, cu un început de chelie. Părul care îi mai rămăsese i se scurgea slinos pe gât și umeri. Așa i se par pasagerului toți șoferii de taxi - niște nebuni, niște zurbagii. Ăsta al meu era ciupit bine de vărsat, iar în roșul aprins al fălcii masive care îi atârna sub urechi, se deslușea licărul agresivității juvenile. Se tolănise în colțul lui, cu mâinile atârnându-i moi pe volan. Ar fi nevoie doar de vreo sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vreo alee, până la fotografii narcisiști și tipii priapiști plini de bani care o urmăreau cu scopuri precise, iar acum există lichele cu mutre de duri, huligani ai stadioanelor cu cap pătrat, negrotei vagabonzi, toți bătând străzile cu gânduri ucigașe, toți ciupind-o mai mult sau mai puțin constant de cur, sau atingându-i sânii, fără a se sfii să facă ce au ei chef. Trebuie să fie o senzație îngrozitoare să știi că jumătate din populația planetei, absolut toți bărbații, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
peste câteva din poveștile alea, în căutarea neobișnuitei forțe erotice. Am citit-o pe cea intitulată „înaltul stil ironic“. Era vorba de un vagabond care folosea exclusiv citate din Shakespeare. Nu făcea decât să cerșească, să lenevească și să mai ciupească și el câte ceva, dar în tot acest timp vorbea din Shakespeare. Mi-e greu să vă explic ce pacoste mai era și vagabondul ăsta. Oricum, până și eu am reușit să-mi dau seama că dialogul ei, atât de direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Debonair, „și acum, John, acel vis a devenit realitate.“ Își netezi posterul în poală: uite-o pe Vron, Vron, în patru labe, aplecată într-un unghi de trei sferturi, în ciorapi, tocuri cui, cu chiloții purpurii coborâți până la jumătatea pulpelor ciupite de vărsat „Frumos“ l-am auzit eu pe tatăl meu înghițind vorbele aplecat peste umărul meu. „Vezi, John“, spuse Vron, „dacă ai creativitatea...“. „Harul“ spuse tatăl meu, „harul creator, John, atunci cred că trebuie să - să oferi din harul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după vinuri tari și am băut litri de cafea care îți luau pielea de pe limbă Doris m-a ținut strâns în brațe, ajutându-mă să merg spre ușă, probabil însă că mi-a dat drumul o clipă (trebuie că o ciupisem prea cu nesaț) pentru că m-am lansat într-o goană care m-ar fi purtat prin tot centrul orașului - și mai departe, spre Village, spre Martina Twain - dacă în calea mea nu ar fi fost o masă cu deserturi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
serile au ajuns să fie uniforme acum, și seara asta a fost la fel ca toate celelalte. Intru în casă cu propriile mele chei (da, chiar cu ale mele), apăsând discret pe sonerie doar ca să arăt că am venit. Îl ciupesc pe istericul Shadow și îi sărut stăpâna pe gâtul uscățiv și delicat. Fac un duș. Mă schimb. Ies pe terasă cu un pahar de vin alb în mână. Îi povestesc Martinei cum a decurs ziua. „Nu zău?“, face ea, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu zvâcnetele delicioase ale țesuturilor noastre erectile, sângele vărsat al studenților cu fluidele genitale ce ne irigau degetele și gurile. Până și propria-mi durere, când zăceam în patul de spital, în vreme ce Catherine îmi vâra urinarul de sticlă între picioare, ciupindu-mă de penis cu unghiile vopsite, chiar și crampele pneumogastrice care-mi cuprindeau pieptul păreau extensii ale acelei reale lumi de violență calmată și îmblânzită din cadrul programelor noastre de televiziune și din paginile revistelor informative. Catherine mă lăsă să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-se cu treburi nu cu mult mai nobile ca ale mele. Bănuiam că era un absolvent care se specializa la spitalul aeroportului în chirurgia cazurilor rezultate din accidente. Mâinile lui puternice duceau o servietă plină cu fotografii. Clefăind cu maxilarele ciupite de vărsat o bucată de gumă, aveam senzația că împărțea pe ascuns poze obscene prin saloane, foi de radiografii pornografice și analize de urină trecute pe lista neagră. Un medalion de alamă i se legăna pe pieptul gol la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
așa că vă rog să vă relaxați. Și număr: 10, 11... Și futu-i. Futu-i! — Relaxați-vă, zice polițaiul. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i. Futu-i! Durerea e mai rea decât atunci când Mona m-a ciupit cu penseta încinsă. E mai rea decât atunci când îți cureți o rană cu spirt. Îmi încleștez mâinile pe fund și strâng din dinți, cu sudoarea curgându-mi pe picioare. Sudoarea frunții îmi picură de pe nas. Mi se taie răsuflarea. Picăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mai devreme umbra mi te-a dat pentru că eu te-am văzut prima ea a mers întotdeauna din urmă ca nu cumva să mă pierd la început te-am acceptat greu pentru că nu știam cu ce să te hrănesc te ciupeau ciorile dacă nu te luam pe atunci erai ușor și cald pentru mine în fiecare dimineață rupeam căte o bucată de suflet și ți-o dădeam din mâini spre seară umbra creștea mare se facea rea și geloasă striga la
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tot zăvoiul și se întoarse răsfrântă de ecou, dar nici o mișcare nu se făcu simțită printre trunchiuri și crengi. Ei, nu-i nimic, nepoate, îl consolă căruțașul. Poate altă dată... Culae nu spuse nimic. Strângându-și găidulca la piept, îi ciupi puțin coardele și închise ochii. Somnul îl fură pe nesimțite. 4 Când se trezi, se lumina de ziuă. Se ridică în capul oaselor, se frecă la ochi buimac și se uită în jur. Căruța se oprise lângă un podeț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
copilăresc Stau ades și mă gândesc La jocul copilăresc Pe care-l știam odată Cu ai mei colegi de faptă. Cum pe stradă ne-adunam Și "baza" noi ne jucam, Ochii mi-i acopeream Și palma o deschideam. Unul ușor mă ciupea, Altul doar mă atingea. Trebuia eu să-l ghicesc Și numele să îl rostesc. De ghiceam de prima dată, Eram fericită toată, Că pe altul îl puneau Și jocul din nou porneau. Amintiri Gândurile nu mă lasă Și umerii greu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dar au adormit. Cum așa bunicule?! Nu aveau cum să adoarmă! Hmmm!... păi frații mai mari s-au certat cu regele, așa că le-a pus somnifere. Mezinul însă a vegheat până a văzut pasărea. Când aceasta era foarte preocupată să ciupească din miezul merelor, mezinul de îndată o prinse de aripi; pasărea, văzându-se căzută în capcana prințului, începu a se zbate, și a se zbate, și a se zbate până ce-și dădu răsuflarea. Văzând ce mare păcat făcuse pe băiat
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mării și asta numai pentru a fura prada din gura unei alte zburătoare. Fregatele nu au nevoie să fie buni vânători sau scufundători atâta timp cât celelalte păsări trebuie să vâneze pentru ca să mănânce. Ele fură subtil peștele din ciocul harnicelor zburătoare sau ciupesc din zbor aripile și cozile altor păsări pentru a le face să scape din cioc hrana destinată puilor sau consorților lor în timpul gestației oului. În mai puțin de un an, puii lor vor fi inițiați în arta zborului, dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Cei sosiți aici cu boli incurabile vin din disperare sau doar din curiozitate, să-și depășească destinul. După credințele locale, "entitățile" sălășluiesc peste tot: în camerele de energie sau de curenți din "Casa", în băile de cristal, unde te pot ciupi de cot sau atinge discret pe mâini, ele pot face operații spirituale în timp ce te afli sub cascada sacră (Cascata Sagrada), sau te pot bântui chiar când te afli liniștit în patul tău de la pousada. La o săptămână după ce vei fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vieții să-ți zgârie semn. Doar zgomotul apei în pietre lovind Se prinde în pleata-ți lungită de vreme Ești lemn, ești apă, ești vânt, ești mister Ești dor cufundat în blesteme. Tot mai firave Pornire-n mugure de iris Ciupește movul în suspin Iar trandafirul, într-un spin, îmi trage dorul adormit în franjuri albe Lin, prea lin... O trufanda din tril de mierlă Catifelează blând zefirul Și împletește-n două firul Acordului de inimi calde Ce-n alb de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
noastră întâlnire - ce porcușor pot să fiu. — Sunt foarte fericit că ne-am găsit la petrecerea aia. Randall și-a întins mâna peste masă și și-a așezat palma, cu blândețe, peste a mea. Cu cealaltă mână, eu m-am ciupit discret de coapsă. Oare, cu trei ore în urmă, eu chiar suferisem din cauza lui James? Iar acum chiar priveam în ochii celui mai desăvîrșit bărbat pe care îl întâlnisem vreodată? — Pentru vechi cunoștințe și noi începuturi, a spus Randall ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]