20,606 matches
-
se opune civilizației și din afara și dinăuntrul ei, iar el, om de științe naturale, îmi spune că ce caracterizează societatea - agregarea (Gemeinschaft), sau cooperarea (Gesellschaft) - există și în natură. Are dreptate, fără îndoială. Profitând de facultatea sa intelectuală, omul construiește civilizația dintr-un motiv natural: pentru a supraviețui. El trece în regim de civilizație ceea ce natura avea deja, dar altfel, în dotarea ei. Rămâne agresivitatea. Este naturală, nu i-o putem atribui civilizației, dar societatea este plină de ea.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
naturale, îmi spune că ce caracterizează societatea - agregarea (Gemeinschaft), sau cooperarea (Gesellschaft) - există și în natură. Are dreptate, fără îndoială. Profitând de facultatea sa intelectuală, omul construiește civilizația dintr-un motiv natural: pentru a supraviețui. El trece în regim de civilizație ceea ce natura avea deja, dar altfel, în dotarea ei. Rămâne agresivitatea. Este naturală, nu i-o putem atribui civilizației, dar societatea este plină de ea.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
îndoială. Profitând de facultatea sa intelectuală, omul construiește civilizația dintr-un motiv natural: pentru a supraviețui. El trece în regim de civilizație ceea ce natura avea deja, dar altfel, în dotarea ei. Rămâne agresivitatea. Este naturală, nu i-o putem atribui civilizației, dar societatea este plină de ea.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
său dat România de jumătate de secol mai mult, cu cât el a fost și rămâne de poet și de gazetar, referințele aproape, ea a cătat a se apropia de Poetul Național. Pentru a păstra despre Poetul Naț ional devin civilizația apuseană; ideile de fruntea senină a Carpaților, nu trebuie substanțiale, edificatoare. Cum progres, dezvoltarea noastră să-i folosim biografia și opera în cartea are 322 de pagini, facă-și orice economică trebuie să fie pururi scopuri politice. „A-l admira
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
acestora sunt: „tradițiile, istoria și milenii elemente etnice ale dacilor și Profesorul George Apostoiu, cu culturile naționale. Peste tot el romanilor „sub raportul rasei, al limbii, alura unei retorici studiate, coboară [postmodernismul] poartă cu mult al organizării de stat, al civilizației și al de la tribună, în rândul auditoriului aplomb steagul unei noi cruciade”. culturii”. select, interesat de subiect. Dar, se (Vezi, zicem noi o dată cu autorul, Atunci, contestarea acestor răzgândește Și, reîntorcându-se, în studiul acestuia intitulat Sfânta determinante fundamentale, de unde același
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și facultăți de bună calificare, ca și mulțimile rostuite cu mijloace de existență asigurate, muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în incontestabilă ascensiune. Toate aveau frumusețea lor intrinsecă, în stare să ne susțină chiar în competiții ”. Toate cele arătate mai sus sunt suficiente pentru a descifra care este concepția politică a lui D.P. Vom mai cita totuși un pasaj care
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
de protocronism comunist. E uimitor cum a prins acest fel de „gândire” la generația actuală de autori, care trebuie să aibă între 50 și 60 de ani. Între exemplele oferite de Raluca Alexandrescu, două sunt de-a binelea șocante: leagănul civilizației mondiale (să sperăm că numai europene!) s-ar situa în spațiul carpato-danubiano-pontic, iar limba latină s-ar trage din româna noastră! Nici latiniștii cei mai fanatici din secolul XIX, cu excepția lui Petru Maior, n-au mers atât de departe. Ideea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
lângă sediul Uniunii Scriitorilor din Casa Vernescu. În zona istorică, așadar, unde se găsesc atâtea clădiri monumentale de însemnătate simbolică pentru noi. Pădurea stupefiantă s-a ivit aici, s-a întărit aici, unde n-are ce căuta, aici, în centrul „civilizației” românești, pe Calea Victoriei, între palate și edificii unde s-a făcut istorie! Dacă ne tulbură natura cu lucrarea ei uriașă, ne șochează și oamenii cu delăsarea lor, cu lentoarea lor, cu neputința lor. Insistăm: pădurea sălbatică n-a răsărit pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
strîmbe, ” Cum nu vii tu Țepeș tuturor. așteaptă, în continuare, exegeții Doamne...” Va fi mereu reperul Iată, eu îl consider ” Și acel rege al capabili a-i decoda sensurile și ai românității noastre. Ceahlăul unei poeziei // Veșnic tânăr și ferice...” civilizații care a îmbinat într-un mod f e r i c i t p e r f e c ț i u n e a v e r s u l u i , Prof. Dr. Dan Brudașcu, Cluj profunzimea gîndirii
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
cu oarecare moderație - o idee principial negativă despre revoluția de la 1848: deși ea "avusese însemnătatea ei, întrucît manifestase, cu oarecare răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o operă de fantazie, fără valoare practică... naivă așternere pe hîrtie a
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual universal și conștient de valorile națiunii sale în același timp. E vorba de greutatea, de densitatea pe care Școală ardeleana, greco-catolica o avu în dezvoltarea civilizației noastre. Domnitorul Petru Cercel, în paranteză, încercase ceva... N-a fost să fie, și nici nu putea fi. Așa încît numai o șansă, irațională, ne-ar fi așezat acolo unde astăzi rîvnim a fi, fără a putea fi, nelepădîndu-ne încă
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
opera intelectualilor liberali, a pașoptiștilor, care ajunseseră la maturitate în anii ^30 și ^40. Ei sînt aceia care au initiat-o, care i-au definit obiectivele, care i-au asigurat conducerea"). Asta concorda perfect cu opiniile lui Lovinescu din Istoria civilizației române moderne (1924-1926) și explică de ce Maiorescu în 1897, apoi Iorga după 1900 și exponenții extremei drepte în interbelic, s-au rostit atît de vehement împotriva intelectualității pașoptiste. Iar pașoptiștii, buni cunoscători ai Europei de Apus (mai ales Franța), unii
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
în interbelic, s-au rostit atît de vehement împotriva intelectualității pașoptiste. Iar pașoptiștii, buni cunoscători ai Europei de Apus (mai ales Franța), unii participanți la revoluția din februarie 1848 la Paris, voiau să racordeze treptat și selectiv țările române la civilizația apuseana. De aici relativă lor omogenitate ideologică și politică, chiar cu aripa lor mai moderată (de pildă, Heliade Rădulescu care, însă, nu-și făcuse studiile în străinătate). Înfrîngerea revoluției de la 1848, previzibilă, a deschis însă calea modernizării nu numai instituționale
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
pînă azi am vorbit o singură dată cu fondatorul Intact. O jumătate de oră aprinsă, în decembrie 2013. Am avut opinii net opuse despre vînzarea Gazetei către Ringier. A rămas ca el, normal, pentru că îi reprezenta pe acționari. Discuția și civilizația Întîlnirea a fost neplăcută pentru amîndoi. Ne-am contrat, n-am avut răbdare unul pentru argumentele celuilalt. Mie mi s-a părut că vede peste tot dușmani și agende ascunse. Mi-am zis atunci că Antena 3 și Dan Voiculescu
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
un șef de companie și redactor-șef. Poate că, deși diferiți în atîtea feluri și separați de atîtea concepții despre lume, faptul că ne-am considerat oameni, și nu suboameni, și că am respectat condiția proprie celuilalt ne-a ajutat. Civilizația să fie răspunsul? Așa mi s-a părut că a intrat și în închisoare. Ca un om civilizat. Arăta împăcat nu cu sentința, ci cu momentul, și a avut puterea să facă glume: Nu se schimbă mare lucru, oricum nu
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest colț al Europei creștinismul și civilizația. Datoria ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini, după cum datoria, pe care o cunoaștem, va fi împlinită. Cînd datoria va fi împlinită, atunci toate epitetele legate pînă acum de numele de român vor fi de prisos. Va
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
Europei... Punctul de vedere al filosofului era unul prudent-patriotic, conservator, astfel formulat: Căci noi românii avem o menire pe lumea aceasta, cît timp Europa își păstrează vechile tradiții culturale. Din moment ce aceste tradiții vor dispare și vor fi înlocuite cu o civilizație mercantila materialista, așa cum este cea americană, sau o civilizație comunistă cum este cea rusească, România își va pierde menirea să". Cu următorul amendament: "Este drept că între cele două pericole - internaționalismul rus și internaționalismul englo-american - este de preferat acesta din
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
conservator, astfel formulat: Căci noi românii avem o menire pe lumea aceasta, cît timp Europa își păstrează vechile tradiții culturale. Din moment ce aceste tradiții vor dispare și vor fi înlocuite cu o civilizație mercantila materialista, așa cum este cea americană, sau o civilizație comunistă cum este cea rusească, România își va pierde menirea să". Cu următorul amendament: "Este drept că între cele două pericole - internaționalismul rus și internaționalismul englo-american - este de preferat acesta din urmă, fiindcă acesta mai lăsa oarecare nădejde românilor într-
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
pentru apărarea intereselor unui grup dominant, care a vrut să-și travestească propriile aspirații în universalism. a fost, mai ales, în foarte mare măsură, cazul politicii coloniale a unor țări că Franța sau Marea Britanie, care au pretins mereu că aduc civilizația universală, democrația, principiile bunăstării universale, reprimind totodată formele de existență culturală sau politică ce nu erau ale lor. Din această cauză, a avut loc o mișcare de atac care a vrut să respingă nu numai aceste pervertiri ale universalismului, ci
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
integreze spiritual în țările în care trăiesc, pentru că ei se consideră superiori și responsabili, exclusiv, față de spiritualitatea neamului din care provin. De aici și atitudinea de ostilitate permanentă și vădită, îndreptată sistematic împotriva popoarelor europene. A establishment-ului, a culturii, civilizației, dar și a cetățenilor acesteia. Neintegrarea, până în acest moment, a țiganilor în Europa, poate fi explicată, în primul rând, pornind de la această realitate, ca și de la modul pompieristic în care s-a înțeles, în unele momente, a fi implementată politica
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
de pe urma construcțiilor speciale, a vânzării terenurilor sau din redevențele pentru balastiere va merge la bugetele locale de anul viitor, a declarat Liviu Dragnea. Dragnea spune că aceste măsuri vor ajuta comunitățile locale sărace să ajungă la un nivel minim de civilizație. Chiar dacă nu la fel de avansat ca în satele din Austria, de exemplu. Mie mai mult îmi place un sat din România decât un sat din Austria, declara Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea promite primarilor bani din taxa pe stâlp by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21911_a_23236]
-
a ales să ne înjure spunând o minciună la care eu am reacționat atât câ puteam de civilizat. Aș fi putut să fiu la fel de mitocan ca domnia sa, dar am ales să fiu civilizat pentru că sunt convins că vom câștiga cu civilizația, politețea și cu bunul simț. Eu cred că politețea ne va face învingători. Aveți grijă când deschideți ușa... cui i-o deschideți pentru că s-ar putea ca persoana care vă intră în casă să vă injure și să dorească să
Rareș Bogdan: Victor Ponta a ales să mă înjure by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22167_a_23492]
-
despre prospețimea prezenței sale, în ciuda autorității dobîndite de-a lungul anilor, în spațiul public și în relația directă cu privitorul. Dacă expoziția de la Arad era una construită în jurul unor repere solide, în rîndul cărora se așezau deopotrivă memoria lemnului, cu civilizația lui specifică, și memoria formelor, puternic personalizată prin datele stilistice ale sculptorului, și ea se apropia mai curînd de ideea expoziției permanente, a expoziției de muzeu, cea de la Oradea pune un accent special pe elementul de mobilitate a artistului, pe
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
care nu este doar premeditată pentru rezolvarea unor stricte probleme de punere în spațiu, ci care ține de o compatibilitate adîncă, din spatele convențiilor și al substanței, cele două niveluri al expoziției sunt radical diferite. în timp ce Ovidiu Maitec vine dintr-o civilizație frustă, din lumea imanentă a substanței pe care artistul și-o asumă și, mai apoi, o transferă în coduri culturale și în secvențe etico-artistice, sublimînd materia în adevărate axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
a betonului armat, au despuiat Bucureștii noștri, acest oraș al grădinilor, de orice farmec propriu locului și climatului". Semn că poezia vechiului București rămăsese nestinsă în sufletul memorialistului, care-și făcuse un titlu de onoare din întîmpinarea și încurajarea înnoirilor civilizației. Oprindu-ne asupra personajelor acestei scrieri evocatoare, ne dăm seama că C. Beldie se arată îndeobște reticent față de scriitorii cu care a fost contemporan. Să fie în chestiune un resentiment secret al celui prea puțin realizat pe tărîm literar, redus
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]