1,508 matches
-
rupte. Le-a pus direct la gunoi. S-a dus în baia lui mică și a dat drumul la apă, la chiuvetă. A prins viață imediat ce și-a băgat capul sub jetul de apă și a simțit cum șiroaiele îi clătesc părul și fața. A stat așa minute bune, a și deschis gura și a băut pe nerăsuflate. Ochii îi erau roșii și obosiți. Pe nas abia dacă putea trage aer, era înfundat de jeg, de muci și sânge uscat, a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
chipul și, cu fiecare mișcare a lamei, cum dădea la o parte un smoc, redevenea ușor, ușor, dintr-un om murdar al străzii, dintr-un alcoolic necunoscut, Cristian Vasile. După ce și-a curățat bine fața, urechile, nasul, după ce și-a clătit gura și s-a chinuit să se spele pe dinți, pentru că avea mai toate gingiile sparte, s-a așezat în cadă și a dat drumul la apă, lăsând-o să curgă pe trupul său schilod și chircit. A închis ochii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a făcut tot roșu ca un rac, i-au dat lacrimile și mai că era să și verse. Când ai de gând să te duci la un control ? îi șoptește Fernic, care apăruse lângă el, în oglindă, în timp ce Cristi se clătea pe față cu apă călduță. — N-am nici pe dracu’, sunt doar obosit și stresat, atâta tot. — Stresat de o viață prea bună, amice ? — Da’ de unde atât de bună ? râde Cristi. Nu, lucrurile nu mai sunt chiar așa cum erau când
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu-ți întoarcă stomacul pe dos și mirosul putred de băutură ieftină să nu se impreg- neze în haine. Tot timpul era mult fum, înecăcios, căruia abia îi putea face față. Transpira din ce în ce mai des și lua pauze pentru a-și clăti plămânii, iar atunci unii începeau să-l huiduie, să-l scuipe sau să-l înjure. Odată și-a luat și-o roșie în ceafă, din partea unui nemulțumit căruia nu-i conveneau recreațiile sale. Atunci Cristi s-a oprit, s-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
locul în care locuiam. Reacția mea a fost să întorc ziarul. - Nu astăzi, nu pot să mă gândesc astăzi la asta“, am zis cu voce tare, ducându-mă spre chiuvetă și turnând foarte discret conținutul cănii Slurpee, după care am clătit-o. Și în timp ce mă sprijineam de poliță mâinile mele au interceptat vibrațiile silențioase ale spălătorului de vase Miele camuflat între panourile din lemn de cireș. Vibrațiile erau liniștitoare, dar zbârnâitul mașinii care împrăștia frunzele reverberând în jurul casei și în dreptul curții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dietetice: chifle cu susan și cu brânză, omletă cu costiță și cârnăciori, gogoși Krispy Kreme și pâine înmuiată în lapte și ou, prăjită în stil franțuzesc, pentru Robby (care iarăși s-a plâns de zgomotele zgârieturilor de peste noapte), cacao și clătite pentru Sarah (care părea resemnată și ostenită, grație probabil noului cocteil de medicamente prescris luna trecută și care-și făceau în sfârșit efectul), însă din cauza filmărilor Jayne a băut doar un pahar de lapte de soia cu banane pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
20 de minute de mers pe Paseo del Prado. O excursie acolo este dublu motivată. Mai întâi, pentru că Reina Sofia găzduiește câteva mari nume ale picturii din secolul al XX-lea, și nu sunt singurul care simte nevoia să-și clătească puțin retina încărcată de impresiile furnizate de tablourile vechilor maeștri. Instituția, apoi, se află în apropierea Palatului Fernan Nuñez, unde vom avea un reading poetic și o masă frugală înainte de îmbarcarea în trenul de Bordeaux. Clădirea arată destul de descurajant: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de vreo 20 de km, ca și râul Olt ce șerpuiește prin valea Făgărașului. „Altarul” este de fapt o stâncă de vreo 6-7 metri înălțime ce se poate escalada destul de ușor, iar în vârf se poate staționa pentru a-ți clăti ochii cu peisajul montan ce se desfășoară de jur împrejur. Bineînțeles că am făcut și multe poze în acest loc, dar din păcate în prezent nu mai am nici una la îndemână pe care să o pot posta în această carte
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
au corupt, cum s-ar zice - și au luat ei chiuvetele maro. Fiind experimentale, nu erau maro, ca pantofii, ci căcănii. Totuși, era o schimbare. Cădea șmecherul pe gânduri în cada vernil și, când se oprea și apa rece, se clătea în apa reținută din vreme în chiuveta maro, bătând ușor în căcăniu. „Măi, ce-i dezordinea aia de la voi din județ - i-ar fi zis tovarășul Ceaușescu prim-secretarului -, face fiecare ce vrea?!“ Poate c-a zis, poate că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pentru noi. Mașina de spălat am primit-o mai târziu și era un model semiautomat. Trebuia pusă apa caldă în mașină, câte o porție de rufe murdare era mișcată de un rotor, iar pe urmă rufele trebuiau scoase cu mâna, clătite în lighean și stoarse... Drepturile egale asigurate femeilor prin lege era o teorie frumoasă, fără valoare practică însă. Acum femeile aveau serviciu, dar obligațiile casnice erau tot ca pe vremea bunicilor, întrucât în conștiința bărbaților nu se prea schimbase nimic
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lumii. Va trebui să știi să deosebești tot răul de bine.” Carlina muncea cu drag, foarte mult și în acest context pierdea uneori șirul calendarului, iar obrajii deveneau uneori palizi și trași. Când i se lipeau ochii de oboseală îi clătea cu apă rece, iar lucrul aceste îl făcea de câte ori era nevoie. Privea prin ochii minții, folosea al șaselea simț și își punea în mișcare toate posibilitățile necesare unui profit existențial. Viața o privea ca pe o lumină divină fără să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de blană sintetică și mi-o pun pe cap. Răceala ploii abătută asupra capului meu mă face să mă gîndesc la un eventual guturai, așa că scot din buzunar o aspirină, o mestec între dinți și beau un pahar cu apă, clătindu-mi îndelung gura. Ies din birou, duc instinctiv mîna la buzunar, să mă conving că am tabla făcută de Ghiță, cu care descui yala și trag cu putere ușa. Obțin semnătura lui Teodorescu, președintele de sindicat al secției, apoi merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
alți ani; a venit și Amidée, care eri a suferit o intervenție chirurgicală, apoi Muedin, Baidar, care face pe negustorul și-mi procură ouă (furate de la Menaru), Mursel și Zeișan, care după ce a pălâns afară, s’a așezat la mâncat clătite cu sirop de vișine. Natural Menaru: „Ah draga, așa nu bun est n’ai văzut noi pe Serghil Cara Căz, scri la ia noi mult bine ai ghindit, mult frumos este, mult fericit că ai plecat la Paris. Așa bun
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ia o parte de vitriol (acidum sulfuricum dilutum) și două părți de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea leșiiază [= spală cu leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am să -ți spun ceva; − îndată, Ileană, numai să dau oleacă de apă pe mâini și vin; își clăti mâinile, le șterse cu pestelca, apoi deschise portița poftind-o pe cumnată-sa înăuntru. − Bună ziua, cumnată și bine te-am găsit! − Bună ziua și hai în casă că s-a cam răcit vremea; − Da, așa-i, da’ eu cred că nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în sud, o experiența de neuitat, care merita trăită. Eram așteptați de toată "colonia românească" soții, copii, soacre cu masa întinsă. După ce ne-am "clătit" puțin (de o baie în regulă nu putea fi vorba, datorită rezervelor scăzute de apă), după ce am împărțit cadourile "de la capitală", ne-am așezat la masa bogată cu de toate cele și borș, și sarmale, și fripturi "ca la mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
i-a usturat pe propria lor piele ascuțișul săbiei Măriei sale. E mare! Înaintea lui, deși e mic de stat, tu ești cel ce te simți mic. Unchiule, îngână cu ironie Alexandru, nu... nu cumva... Hai, mărturisește! Nu cumva ți-ai clătit de dimineață gura cu niscaiva Cotnar din cel vechi, al Măriei-sale? Țamblac izbucnește în râs: Ce-i drept, e drept, mi-am clătit-o! Dar asta nu schimbă cu nimic credința mea. Cred cu tărie în fiecare cuvânt din toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te simți mic. Unchiule, îngână cu ironie Alexandru, nu... nu cumva... Hai, mărturisește! Nu cumva ți-ai clătit de dimineață gura cu niscaiva Cotnar din cel vechi, al Măriei-sale? Țamblac izbucnește în râs: Ce-i drept, e drept, mi-am clătit-o! Dar asta nu schimbă cu nimic credința mea. Cred cu tărie în fiecare cuvânt din toate câte le-am spus! Și eu cred! întărește Maria cu convingere. Copilul de casă, Chiribuță, intră și dă glas: Măria sa Domnul! Maria aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia lui Ștefan cel Mare. Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1883) și că scria încontinuu în această perioadă. Se știe că în halatul său de spital s-au găsit, după moarte, două poezii: „Viața” și „ Stelele ’n cer” (Stelele ’n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor.// Nu e păcat / Ca să se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sînt de o actualitate frapantă: șoptitorul, adică „bîrfitorul, intrigantul, turnătorul” și Cel îndoit la limbă, „duplicitarul”: „șoptitoriul și pre cel îndoit la limbă să să bleasteme, pentru că pre mulți, împăcați fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre mulți au clătit și au despărțit pre ei den limbă în limbă și cetăți tari au surpat și casele celor mari au surpat. Limba a treia muieri bărbate au izgonit și le-au lipsit pre eale de ostenealele lor. Cel ce va lua
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ușor. Ușa s-a deschis spre interior fără nici un zgomot. Nu era nimeni înăuntru. Nici țipenie de om în jur. Încăperea era complet goală. Ca o sală de așteptare în gară când nu trec trenuri. Nimic cu care să-ți clătești ochii, nici măcar ferestre. Am văzut în final o masă ponosită, trei scaune și o sobă veche în care ardeau cărbuni. Ba chiar și un ceas pe perete și o tejghea. Pe sobă fierbea o oală neagră emailată, ciobită pe alocuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de ploi și de vânturi, un alb care nu-ți spune nimic... Drumul pietruit ajunge până aici. Nu există garduri. Sub verandele micuțe se văd doar câteva straturi de flori. Poate de vreun metru lățime. Sunt bine îngrijite. Primăvara îți clătești ochii cu șofrani, gălbenele și panseluțe, iar toamna cu mărărițe. Când sunt florile înflorite, clădirile par și mai jalnice. Zona a fost splendidă cândva. Când hoinărești pe deal, nici nu-i greu să-ți imaginezi ce se întâmpla acolo pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
căutarea firimiturilor de pâine pe care le puneau bătrânii pentru ele. Aceștia stăteau de vorbă la soare. Eu eram singurul care trebuia să fugă de lumina astrului. După ce s-a lăsat seara, m-am ridicat din pat și mi-am clătit ochii umflați cu apă rece. Mi-am pus ochelarii fumurii și am coborât dealul, pornind spre bibliotecă. N-am putut citi ca altădată. După ce descifram visele unui craniu, ochii mă înțepau din pricina luminii pe care o emanase. Aveam senzația că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]