7,569 matches
-
satisfăcut poștașul, săltându-și tolba la spinare și pregătindu-se s-o ia din loc. Stelian însă îi făcu semn să mai zăbovească puțin. Vreau să te-ntreb ceva, îi ceru el, că dumneata trebuie să știi... Pentru cine trag clopotele de la biserică? Nu cumva... Poștașul se arătă surprins de întrebare și zâmbi pe sub mustață, înveselit că tocmai el, domnul Stelică, cel atât de bine informat, nu știa de ce băteau clopotele la biserică în acea zi. Cu mâna dreaptă schiță un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ceru el, că dumneata trebuie să știi... Pentru cine trag clopotele de la biserică? Nu cumva... Poștașul se arătă surprins de întrebare și zâmbi pe sub mustață, înveselit că tocmai el, domnul Stelică, cel atât de bine informat, nu știa de ce băteau clopotele la biserică în acea zi. Cu mâna dreaptă schiță un gest larg prin aer, apoi duse mâna la gât. Păi n-ați aflat?!... exclamă omul. N-ați auzit la radio?!... Stelian îl privi lung și nedumerit. Nu, n-am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
grijă și fără nici o teamă poștașul și, trăgându-i o înjurătură de mamă răposatului, își tufli șapca înapoi pe cap și plecă grăbit. Afară, în uliță, oamenii aflaseră și ei de ce vuia tot satul și toată țara de dangăte de clopot. Cu toții ieșiseră pe la porți și vorbeau cu însuflețire, de parcă era ajunul unei sărbători. Stelian se retrase înapoi în curte, luă din nou ziarul și-l mai citi o dată, apoi, lămurit, deschise scrisoarea de la Iorgu. Scrisoarea se dovedi și ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cărți sfinte. Brâul de sub cornișă este ornat cu mici icoane de email cu reflexe verzi, adevărate smaralde precum ochii celor două Ane și ai lui Dragoș. Un sunet grav curmă liniștea. Este urmat de o dezlănțuirea armonioasă de clinchete. Sunt clopotele bisericii care anunță terminarea serviciului divin. Sătenii încep să iasă doi câte doi pentru a se opri apoi în grupuri mici, în care cuvinte molcome par a pune la cale destinele omenirii. Cojoace albe, sumane negre, cușme înalte și broboade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ca să osăbească pre norodul lui. Adunați lui prin cuvioșii lui, pre cei ce așază legământul lui prin jertfe. Ce ai simțit citind versetele cărții sfinte ? întreabă Teodora. Am simțit în interiorul meu un fel de ecou, un fel de dangăt de clopot. Când nu vei mai auzi ecouri sau clopote și versetele vor fi primite de fibra ființei tale, abia atunci vei fi pregătită să te iau cu mine în lumea sufletelor, până atunci o să depăn istoria care te interesează. * * * Eram sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cuvioșii lui, pre cei ce așază legământul lui prin jertfe. Ce ai simțit citind versetele cărții sfinte ? întreabă Teodora. Am simțit în interiorul meu un fel de ecou, un fel de dangăt de clopot. Când nu vei mai auzi ecouri sau clopote și versetele vor fi primite de fibra ființei tale, abia atunci vei fi pregătită să te iau cu mine în lumea sufletelor, până atunci o să depăn istoria care te interesează. * * * Eram sub nevolnică ocupație rusească de când nemții se înțeleseseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
avut conu' Manole că ne-a părăsit așa, deodată? a întrebat părintele Isar. Nimic prea grav, doar o răceală ceva mai puternică, a răspuns bunica și și-a șters ochii înlăcrimați cu colțul negru al broboadei. Și i-au bătut clopotele, și i-au făcut cântarea de veșnică pomenire, și l-au așezat sub cruce în cimitirul de Peste Apă. Sofia, fiica lui cea mare, nu s-a dus la-nmormântare, că în aceeași dimineață a născut fiu pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mă scald. Dar nu-mi plac nici marile schimbări. Adică nu-mi mai place nimic... Am fost aici la o slujbă religioasă și am avut impresia că particip la un spectacol de operetă pus în scenă de neprofesioniști. Toate, de la clopot, toacă și până la glasul preotului sunau dogit. Nu m-am recunoscut ca ființă care vibram la unison cu atmosfera de acolo. Acasă, ritualul mi se pare că uită să se mai sfârșească. Aici parcă stă mereu cu ochii pe orizontul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
delicat. Cum, unde voi fi înmormântată? Sinucigașii ortodocși sunt înmormântați în mahalaua cimitirului, iar canoanele spun că slujba trebuie să fie făcută numai de către un singur preot, care nu poartă epitrahilul, dar nu în interiorul bisericii, ci pe marginea gropii, trasul clopotelor fiind interzis. Dar eu nu voi avea calitatea de sinucigașă, ci doar de ființă care a părăsit lumea dându-și demisia din funcția de om. Ei bine, cred că doctrinarii bisericii trebuie să lucreze urgent pentru reglementarea acestei noi situații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
puțin umedă, și alți puiuți de copaci foarte mici ca înălțime. Tabloul e maiestuos. Sufăr pentru că nu sunt pictor. Iar înainte de zori cântă cocoșul. Dimineața, între zori și acea parte a ei mai binevoitoare și mai plină de viață, bat clopotele iar și iar, de la mai multe biserici din zonă. Apoi se aude plăcutul, îndrăgitul zgomot uniform al autoturismelor, claxoanelor, vieții orașului de zi. Noaptea e o plăcere să visezi luminile mașinilor, care nu încetează să circule, și ale apartamentelor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
din toamnă te iubește, mă bucur că vă iubiți, exclamă Elena, sărutând-o de mai multe ori pe soră-sa. — Ajunge, pupăcioaso. A doua zi, cea care s-a trezit mai de dimineață a fost Elena. Nici n-a bătut clopotul la biserică și tu ești moț, a dojenit-o Silvia. A alertat-o și pe Cecilia: Hai, să ne spălăm, să ne aranjăm, să ne facem frumoase, în special tu. Cu ce ne îmbrăcăm? — Ne îmbrăcăm sport. Ne luăm pantalonii
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
undeva, într-o crâșmă infectă, vecină cu biserica în care nu-și putuse împlini fericirea prin închinare la icoane. Vecinătatea devine simbolică. Ia bani din rezervele păstrate de mamă într-un loc ascuns și intră în tavernă, în vreme ce afară bat clopotele. Constată, iarăși justificativ, că localul era înțesat de lume comparativ cu biserica. Din crâșmă, coboară într-o pivniță, unde îl întâmpină un „gentleman” păzit de două namile îmbrăcate în negru și cu pistoale la brâu. Aceștia se gratulau cu termenul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
larg deschise de la intrare, până la ultima crăpătură din perete. Iar, după firea pe care o avea, s-ar putea să fi și reușit asta în întregime. Peste gard, în vecini, din turla bisericii tocmai începură a bate tare și ritmic clopotele; dangătul lor gros era mai aparte astăzi, parcă spuneau ceva, parcă transmiteau un mesaj anume, dar totul i se părea prea tainic și de nedeslușit băiatului; pesemne că liturghia era pe cale să înceapă. Concomitent, din inima cârciumii ușor sosi în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
noastre din România sunt, cu mult mai cuviincios alcătuite, decât cele de aici. De câte ori n-am admirat eu în București curățenia cimitirului Bellu; modestele lui morminte; bătrânețea arborilor; fâșâitul brazilor și a teilor; mutismul teilor; jalnicul și duiosul plânsul al clopotelor, apoi cuvioșia și respectul trecătorilor, cari cercetau mormintele? Iată atâtea lucruri care lipsesc, celui mai mare cimitir din Paris, cimitirul Pere Lachaise. Așezat aproape de mijlocul orașului zgomotos; înconjurat de case și fabrici mari; aliniat ca toate celelalte străzi ale orașului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
i se păreau În noaptea aceea ceva curat și Îndepărtat, unde inamicul era cel ce-ți stătea Înainte, iar Dumnezeu - se spunea - era mereu de partea ta. Bătu de opt În turla Carmeliților Desculți. Și aproape imediat, de parcă bătăile de clopot fuseseră un semnal, un zgomot de copite se făcu auzit la capătul drumeagului, după colțul gardului de piatră al mănăstirii. Diego Alatriste privi spre cealaltă umbră pitulată În cadrul portiței, iar fluieratul refrenului obsedant Îi dădu de știre că și colegul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se povesteau cu voce joasă aventurile galante ale regelui... Era, prin urmare, un loc foarte plăcut și plin de nerv, o sursă de ingeniozități, noutăți și clevetiri, care Începea să dea În clocot În fiecare zi pe la unsprezece; până când dangătul clopotelor bisericii, bătând de Angelus după o oră, făcea ca mulțimea să-și scoată pălăriile, apoi să se Împrăștie, lăsând locul liber cerșetorilor, studenților săraci, muieruștilor și zdrențăroșilor care pândeau acolo Împărțirea mâncării dată ca pomană de părinții augustini. Treptele reîncepeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și pace. Vilegiaturiștii agitați și zgomotoși, veniți să petreacă la iarbă verde ca pe vremuri se răriseră, iar muzica de la cabana cu restaurant din apropiere încetase. De dincolo de lac, dinspre mănăstire, răsunau când mai tare, când mai încet, toaca și clopotele, care le chemau pe călugărițe la vecernie. După o îndelungată tăcere, Bart se săltă într-un cot de pe cele două pături de lână albastră întinse peste iarbă, apoi se ridică mai mult și își trecu încet degetele prin părul lung
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Fetele mele cresc, trebuie să am răspunsuri pentru toate întrebările lor... Vreau să le ajut să înțeleagă creația lui Dumnezeu, lumea în care au venit și în care trebuie să trăiască, sensul acestei vieți... Cuvintele femeii se amestecară cu dangătul clopotelor de la mănăstire, care iar începură să bată, marcând călătoria imperceptibilă a zilei către noapte. Bart tresări și o privi pe Arm impresionat: Și știi tu care este sensul vieții?!... Eu nu cred că aș fi în stare să ți-l
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să circul prin cetate, chiar și-n afara zidurilor dacă doresc neapărat; pot discuta despre orice și cu oricine. Bineînțeles, dacă acțiunile mele nu periclitează în vreun fel starea colectivității. Cunosc deja toate traseele, dialogurile încă nepurtate, zarva iscată de clopotul ce anunță închiderea porților și ridicarea podului; știu cum vor arde focurile și cum se vor striga din oră în oră străjile, cum vor hămăi câinii și cum se vor stinge opaițele. Știu toate repetările, nimic nu s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
era el să hotărască reguli? Să le dea ordine? Nu făceau și așa destulă gardă? Oricum, îl aveau pe suspect sub ochii lor. Până la prânz au fost stabilite străjile și semnalul pentru primejdie: după primele împușcături urma să se tragă clopotele, să se afle cu mic, cu mare și să se ferească. Iar bărbații să apuce furci și topoare și să umble în grupuri pe străzi, pentru a nu lăsa loc să se strecoare nici unei fiare. Cei cu puști trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
azvîrlit neglijent, la felul în care se uluia ea de desenul unui corp care vorbea, zvîcnea, se mula după o intenție sau alta, țîșnea ca să-și urmărească vocea. La Lucian Pintilie și la afurisitul Mitică de mahala din "De ce trag clopotele, Mitică?". La Helmut Sturmer care povestește la infinit despre Hamlet-ul făcut cu Dinu Cernescu. La George Banu, cel care i-a făcut cunoștiință cu Mihaela Tonița, femeia lui frumoasă, care l-a însoțit o viață. Și la bine, și la
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
întâlnire din aceste zile cu publicul a povestit cum în copilărie, când regimul sovietic desființase bisericile românești și îi deportase pe preoți în Siberia, mama lui sfințea cozonacul, pasca și ouăle roșii de Paști înălțându-le în bătaia zvonurilor de clopot care veneau de peste Prut. Am plâns ascultând istorisirea.) O iubesc pe Valentina Tăzlăuanu, care face o revistă densă în idei, neprovincială, scrisă într-o limbă română simplă și elegantă, Sud-Est , dar rămâne, în viața de fiecare zi, o ființă modestă
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
cu bidineaua, sașii din Hărman aveau să-l transforme într-o cămară obștească în care fiecare familie își ținea în bună rânduială atârnată de grinzi, slănina. Zidurile cetății, curtea năpădită de buruieni, răsunând de larma ciorilor și hereților, cu un clopot dogit, îngropat în pământ... (s-a spart de la primul dangăt, - se spune -, și era cumpărat de sași din Bavaria), - vai, domnilor, îngropați-l, întreprinderea noastră onorabilă, n-a mai pățit o rușine ca asta, făceți-l repede să dispară, înmormântați
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
care acoperă podeaua, vezi tot colțul răsăritean al }ării Bârsei, cu acoperișurile de țiglă țuguiate, - loc mănos, dar zbuciumat... Coborând înaintea mea scara plină de găinaț și de crengi uscate, profesorul Zerbes, - care mă însoțește -, spune că acel deșeu bavarez, clopotul, ar trebui dezgropat și dat la fiare vechi. Apoi profesorul, în costumul lui negru, de pastor parcă, face o piruetă și dispare, lăsându-mă singur în bezna turnului. Și deodată aud răsunând corul de orgă al lui Buxtehude... E o
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
cadă, de pe comodă pe jos, cutiuța emailată în care îți ții inelele, brățările și cerceii din argint fals oferite de mine de Crăciun, dacă-mi rămân ceva bani din subsidiul de la stat. Trenul s-a deplasat spre Estoril în timp ce zornăiau clopote și becuri se aprindeau și se stingeau, a răvășit clădirile din Alcântara și tu te-ai răsucit în somn, fără să te trezești, până ce te-ai întors spre mine cu un geamăt de copil. Gleznele ți s-au lipit de
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]