977 matches
-
fie perfect aranjată, să nu arate de parcă tocmai șezuse cineva pe ea și voia ca pernițele să fie înfoiate, dar nu foarte. Oare talentul menajerei în materie de călcat se va ridica la înălțimea așteptărilor ei în ceea ce privește apretatul șervețelelor de cocteil? Vârfurile apretate ale șervețelelor de cocteil sunt criteriul după care sunt judecate gazdele din New York, susținea ea cu fața schimonosită de teamă. Era îngrozită și la gândul că unele dintre fetele pe care le invitase nu apar în fotografiile înrămate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de parcă tocmai șezuse cineva pe ea și voia ca pernițele să fie înfoiate, dar nu foarte. Oare talentul menajerei în materie de călcat se va ridica la înălțimea așteptărilor ei în ceea ce privește apretatul șervețelelor de cocteil? Vârfurile apretate ale șervețelelor de cocteil sunt criteriul după care sunt judecate gazdele din New York, susținea ea cu fața schimonosită de teamă. Era îngrozită și la gândul că unele dintre fetele pe care le invitase nu apar în fotografiile înrămate de pe pereți. Dacă cineva remarcă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
douăsprezece fete adunate în bibliotecă pentru clubul de lectură. Vreau să spun, Shelley singură purta un inel cu un diamant albastru, imens, care trebuie să fi avut cel puțin zece carate. Singura persoană care nu era înzorzonată ca de un cocteil era Julie. Era îmbrăcată ca pentru un weekend la Cape Cod, în blugi Rogan și o cămașă marinărească retro. Era în picioarele goale, iar unghiile erau lăcuite cu o nuanță delicată de verde marin. — Sunt îngrijorată de intelectul prietenelor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cabine de la bordul unui vapor. Felinarele pâlpâiau de parcă prin încăpere chiar adia briza oceanului. Pe masă erau împrăștiate hărți decolorate și jurnale patinate de vreme. Un chelner ne-a servit cu Martini Bleu și Mai Tai și cu șervete de cocteil cu colțurile atât de ascuțite încât un marinar ar fi putut să-și taie beregata cu unul. Fetele s-au așezat în cerc, mai curând, într-un oval. Henry stătea într-un fotoliu mare, la unul din capetele lui. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
înghețată făcută în laboratorul propriu. (În urmă cu șase săptămâni, toate fetele din New York credeau că înghețata le-ar putea ucide. Acum, că-i la modă dieta Shore Club, dintr-odată, a devenit un aliment dietetic recomandat.) —Bună! Vrei un cocteil de șampanie? Arăți uimitooor! Nu-i așa că noile mele brățări sunt adorabile? mă întrebă Jazz zăngănindu-și brățările din aur de la încheietura mâinii. Cartier. Pentru sezonul viitor. Nu-s formidabile? — Ba da, i-am răspuns, așezându-mă lângă ea. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în Clerkenwell cu mult timp înaintea firmelor, a cluburilor și a restaurantelor scumpe; unii nu-și pot permite nimic din extravaganțele zonei, dar trebuie să recunosc că măcar sunt acceptați fără probleme de membrii înstăriți dependenți de băuturi costisitoare. Între cocteilurile extravagante, Dom Perignon și halbele ieftine nu există conflicte de clasă. Îi ascult pe fiecare, testând atmosfera, și nu mi se pare că ar fi loc pentru resentimente. Dependența e una pentru toți. Însă, în ciuda aparențelor, nu pot să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și o pereche de pantaloni mulați. Ai impresia că tocmai a ieșit din paginile revistei Uomo Vogue. Îl cheamă Lewis și lucrează pentru o companie de publicitate care promovează o nouă marcă de rom alb, ceea ce înseamnă că putem bea cocteiluri la greu, prin urmare mâine dimineață n-o să mai găsești nici o frunză de mentă în toată Londra. E foarte drăguț, îi răspund. Unde l-ai cunoscut? —La o petrecere, acum două seri. Scriam despre ea pentru Herald. Daisy lucrează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
răspund. Unde l-ai cunoscut? —La o petrecere, acum două seri. Scriam despre ea pentru Herald. Daisy lucrează la pagina de mondenități a unui ziar londonez. Treaba ei este să meargă la petreceri și să scrie despre ultimele tendințe: ce cocteiluri sunt la modă, ce nume celebre le consumă în timp ce flirtează cu nu știu care, bla, bla, bla. Pare distractiv, însă eu aș muri într-o săptămână dacă ar trebui să fac ce face Daisy. E o tipă deosebit de energică și dă dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
serialul ăsta a fost singurul lucru care m-a ajutat să-mi păstrez mintea întreagă după ce viața mea a luat-o razna. O chelneriță agitată vine și aduce o tavă cu băuturi și mă grăbesc să apuc și eu una. Cocteilul este servit în pahare înalte, cu o spumă abundentă deasupra, care îți amintește de înghețată sau de bezele. —Daiquiri rece! exclamă Lewis în spatele nostru. Am procurat o mașinărie specială pentru asta! La început, membrii clubului s-au gândit că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
serveau cartofi prăjiți delicioși și un Martini grozav și care, în weekend, era plin de cupluri care se sărutau pe canapelele de piele ascunse în lumina crepusculară. Bineînțeles, să nu uit de Benny’s Burritos, cu fantastica lumină roz și cocteilurile uriașe. Mă plimbam pe malul râului, aflat la doar câteva blocuri depărtare, spre Grădina de Iarnă, situată în Centrul Comercial, să-i văd pe micuții coreeni făcându-și fotografiile de nuntă. Miresele arătau perfect în rochiile albe și diafane, mirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pușcăriaș. Bau era debarasor, plătit la sfârșitul zilei, trăind sub cerul liber cu Leana cerșetoarea, iarna în subsolurile de bloc, pe țevile calde de termoficare. Tot ce obținea din cerșit în cimitir împărțea cu Bau, gratulată cu bătaie atunci când făcea cocteil din vodcă, rom și coniac. În rest, era băiat bun, uneori îi lua apărarea barmanul altă fisă la ruleta destinului, dar aruncată pe 9 roșu, și nu pe 13 negru ca Ghiborț, Bau, Leana sau Cargobot. Dar iată că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o văd pe Madonna, să nu creadă că mă holbez la ea. — Aici, spune Lissy, arătând spre o masă de lemn, cu o mică mișcare bruscă din cap. Reușim cumva să ne așezăm, ne punem gențile și luăm lista de cocteiluri, privindu-ne una pe alta extrem de țepene. — Ai văzut pe cineva ? murmur. — Nu. Tu ? — Nu. Deschid meniul cu băuturi și-l citesc rapid În diagonală. Doamne, ce stresată sunt. Încep să mă doară ochii. Vreau să mă uit În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spun, simțindu-mă brusc destul de prost. Doar că... Îmi făcusem atâtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu câte ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să râdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întâlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întâlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui. — Da, așa e. Dar de unde era să știu În momentul ăla că o să vreau un cocteil dintr-asta roz ? Jack Își dă capul pe spate și Începe să râdă. — Corect. Foarte corect. Iar eu nu ți-am dat nici cea mai mică șansă, așa-i ? Scutură din cap supărat. Probabil că stăteai și te gândeai Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dat nici cea mai mică șansă, așa-i ? Scutură din cap supărat. Probabil că stăteai și te gândeai Doamne, cât de idiot poate să fie și ăsta, să nu-și dea seama că vreau să văd și eu cum e cocteilul ăla roz ? — Nu ! zic imediat, dar mă fac stacojie la față, iar Jack mă privește cu o expresie atât de comică, Încât mai că-mi vine să-l sărut. — Of, Emma, Îmi pare atât de rău. Clatină din cap. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
scufundată În noaptea adâncă și ploioasă. Dacă mă uit suficient de mult timp pe geam, luminile felinarelor se vor transforma Într-o ceață, ca de caleidoscop. Ca de basm. Prin minte mi se perindă amestecate imagini cu femeia În auriu, cocteilul roz, chipul lui Jack când i-am zis că plec, chelnerul care mi-a adus haina, mașina lui Jack oprind În stație... Nu știu deloc ce ar trebui să simt acum. Nu pot decât să rămân așa, cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune Jack cu un surâs. Ia o gură mare, apoi se caută În buzunar. Uite, ăsta trebuia să fie cadoul meu de noapte bună, dar, dacă tot suntem aici... Rămân mască În clipa În care scoate un shaker mic de cocteil din inox și două cupe asortate. Deșurubează capacul shakerului și, spre uimirea mea, Începe să toarne În cele două cupe un lichid rozaliu, transparent. Ăsta e cumva... Nu-mi vine să cred ! Mă holbez la el, cu ochii cât cepele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
holbez la el, cu ochii cât cepele. — Ei, hai. Doar nu era să te las să te Întrebi toată viața cum o fi, nu ? Îmi Întinde o cupă și o ridică În cinstea mea. Sănătate. — Noroc. Iau o Înghițitură de cocteil... și, Dumnezeule... cât e de bun... E tare și dulce, cu un gram de vodcă. — E bun ? — Delicios ! zic și mai iau o gură. E incredibil de drăguț cu mine. Se face că se simte bine. Dar oare ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spre mine și-mi zâmbește. Vezi că ai sos de roșii pe bărbie. În timp ce se Întinde să mă șteargă, Îmi Întâlnește privirea. O, Doamne. Ăsta e marele moment, ăsta e. E chiar... — Jack. Tresărim amândoi șocați, și scap din mână cocteilul. Mă Întorc și mă uit siderată. La poarta micii grădini se află Sven. Ce naiba caută Sven aici ? — La țanc, murmură Jack. Salut, Sven. Dar... ce face aici ? Îl fixez pe Jack. De unde știa unde suntem ? — M-a sunat când erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu-mi ia mult. OK ? — OK, zic ridicând vag din umeri. Ce altceva aș putea să zic ? Dar, În suflet, simt că-mi pulsează o frustrare la limita furiei. Făcând eforturi imense de a-mi menține calmul, iau shakerul de cocteil și-mi torn ce a mai rămas din băutură În cupă, după care iau o Înghițitură. Jack și Sven discută aprins lângă poartă, cu voce joasă. Iau o gură de cocteil și mă trag cât pot de firesc mai spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
imense de a-mi menține calmul, iau shakerul de cocteil și-mi torn ce a mai rămas din băutură În cupă, după care iau o Înghițitură. Jack și Sven discută aprins lângă poartă, cu voce joasă. Iau o gură de cocteil și mă trag cât pot de firesc mai spre ei, ca să-i aud mai bine. — ... ce să facem de acum Încolo... — ... planul B... Înapoi la Glasgow... — ... urgent... Ridic privirea și mă trezesc privind drept În ochii lui Sven. Îmi feresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a mia oară. Nu-mi vine să cred că totul a fost doar o făcătură ordinară. Părea atât de romantic ! Cu el care s-a răzgândit și n-a mai plecat În America... faza cu autobuzul... cum ți-a adus cocteilul ăla roz... — Tocmai asta-i poanta. Simt că mi se pune iar un nod În gât și clipesc cât pot de tare, pentru a-mi Înăbuși lacrimile. Tocmai de-asta e atât de umilitor. Știa exact ce-mi doresc. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
alții ! Jemima mă scrutează atent. — Lasă-mă cu chestia asta. Cum să nu tragi cu urechea ? Trebuie să fi auzit ceva. Haide, Emma. Ce anume ? Mintea Îmi face un flash rapid spre seara respectivă. Cum stăteam pe bancă și savuram cocteilul roz. Adierea Îmi răcorea chipul, iar Jack și Sven vorbeau În spatele meu În șoaptă... — Nu mare lucru, spun fără prea mare chef. Parcă l-am auzit că-i spunea că trebuie să transfere ceva... și despre un plan B... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Mama a făcut eforturi să râdă. — Dar tu pentru ce ești internată, Philomena? Din cauza pariurilor la cursele de cai? Alte chicote forțate, care puteau să-ți provoace o criză de hernie. Se comportau de parc-ar fi fost la un cocteil. Davy, cartoforul, stătea la celălalt capăt al mesei. Am văzut expresia mohorâtă de pe fața lui și am simțit cum mă cuprinde dorința de a-l proteja. —Fiul nostru e aici, a spus Philomena. Unde s-a dus? Christopher? Clar: e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
doar că îmi pierdeam mințile. îmi doream, tânjeam să mor. Mai mult decât în toate celelalte dăți când îmi dorisem să fi murit. Un atac de disperare, de dimensiunile unui bolovan, mă făcuse una cu pământul. Disperare generată de un cocteil deprimant compus din cuvintele îngrozitoare pe care le urlase mama, rușinea că revenisem la droguri și faptul că fusesem respinsă de Chris. Am stat întinsă pe patul de spital, în timp ce lacrimile mi se rostogoleau de-a lungul feței pentru ca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]