871 matches
-
de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori situaționali ce favorizează sau amorsează cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face parte copilul. Aceștia din urmă intervin pentru a structura și organiza cognițiile (scheme, scenarii, convingeri normative) în timpul și pe parcursul socializării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o parte, factori situaționali ce favorizează sau amorsează cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face parte copilul. Aceștia din urmă intervin pentru a structura și organiza cognițiile (scheme, scenarii, convingeri normative) în timpul și pe parcursul socializării. Procesele cognitive ce influențează comportamentul agresiv. În conformitate cu modelul explicativ, principalele procese ce influențează agresivitatea sunt legate de codarea și interpretarea semnalelor, de alegerea scopului și de comportamentul necesar pentru a-l atinge
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
devin din ce în ce mai rezistente la diversele modificări și schimbări în funcție de executarea lor și de consecințele pozitive cu care se asociază. Credințele normative formează cea de-a doua serie de scheme cognitive cu rol central în reglementarea comportamentului agresiv. Credințele normative sunt cogniții ce au legătură directă cu adecvarea comportamentului agresiv. Huessmann și Guerra (1977 citat de Huessmann et al., 2001) consideră că credințele normative amorsează schemele utile pentru evaluarea comportamentelor celorlalți, orientează căutarea scenariilor sociale și permit separarea scenariilor de comportamentele inadecvate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în învățarea scenariilor și a schemelor comportamentale la fel precum primele competențe contribuie în mod decisiv la achiziționarea cunoștințelor procedurale și declarative necesare vieții intelectuale. Puterea evoluției și variațiile aleatorii creează diferențe culturale și individuale la nivelul mecanismelor biologice subiacente cognițiilor și comportamentelor. Diferențele biologice acționează în interacțiune cu diferențele individuale și de mediu, modelând partea flexibilă și structura cognițiilor ce controlează în mod direct procesarea cognitivă și comportamentele sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
procedurale și declarative necesare vieții intelectuale. Puterea evoluției și variațiile aleatorii creează diferențe culturale și individuale la nivelul mecanismelor biologice subiacente cognițiilor și comportamentelor. Diferențele biologice acționează în interacțiune cu diferențele individuale și de mediu, modelând partea flexibilă și structura cognițiilor ce controlează în mod direct procesarea cognitivă și comportamentele sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea schemelor și a scenariilor la copil. Învățarea unui scenariu observat se va întări și mai mult dacă acest scenariu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot crește nivelul de activare fiziologică a spectatorilor, mai ales a celor care se numesc suporteri. O identificare puternică cu jucătorii poate de asemenea declanșa o stare de activare fiziologică intensă. În opinia cercetătorilor, identificarea puternică poate activa gânduri și cogniții ostile față de adversari. Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la spectatorii competițiilor sportive. Finalmente, exprimarea directă a agresivității față de grupul adversar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dublată de o înfrângere, un cuvânt sau un gest deplasat din partea adversarilor nu fac decât să sporească manifestarea atitudinilor și schemelor agresive de care spectatorul dispune. Iar prezența reprezentanților ordinii publice în rândul spectatorilor accelerează procesele și manifestările efective ale cognițiilor agresive. Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de ani de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Bushman (2001), procesele de învățare, activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul pe termen lung implică și învățarea. Încă din copilărie, indivizii învață modul în care trebuie să perceapă, să interpreteze, să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
distingerea a trei tipuri de maltratare, în funcție de consecințele pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
semnalele sociale, atribuirea ostilă, lipsa strategiilor comportamentale adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
182 Autoritate 61 B Bandă 79-81 BDHI 28, 175 C Capacitate cognitiv-afectivă 10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și deontologic 163 Cogniție agresivă 96 Competență relațională 75 socială 130, 213, 216 socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
socială, cu atât va investi mai mult din conceptul de sine în acea identitate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea, ci și fixația obsesivă, focalizarea oarbă a privirii golite de afect și cogniție. Munch este un caz interesant și prin aceea că el se află la confluența mai multor tendințe, este asimilat naturalismului prin elementele unei autobiografii psihologizate și printr-o încadrare întrucâtva realistă a tablourilor sale, este socotit simbolist de către Rapetti, apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
debutul este relativ rapid și evoluția fluctuantă, tulburările fiind determinate de condiția medicală generală sau induse de o substanță sau cauzate de o etiologie multiplă. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR Tulburarea conștienței cu scăderea capacității de concentrare a atenției. Modificarea cogniției sau apariția unei tulburări de percepție. Tulburarea se dezvoltă într-o perioadă de timp și tinde să fluctueze pe parcursul zilei. Istoricul, examenul somatic și datele de laborator furnizează date potrivit cărora tulburarea este consecința fiziologică directă a unei condiții medicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
debutul este relativ rapid și evoluția fluctuantă, tulburările fiind determinate de condiția medicală generală sau induse de o substanță sau cauzate de o etiologie multiplă. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR Tulburarea conștientei cu scăderea capacității de concentrare a atenției. Modificarea cogniției sau apariția unei tulburări de percepție. Tulburarea se dezvoltă într-o perioadă de timp și tinde să fluctueze pe parcursul zilei. Istoricul, examenul somatic și datele de laborator furnizează date potrivit cărora tulburarea este consecința fiziologică directă a unei condiții medicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]