3,820 matches
-
și apoi somn de voie în sacul de dormit :) Dimineață, priveliștea superbă și dorința de a vedea cheile de sus se instalează rapid. Nu mă satisface privitul de la distanță, cum pare că face grupul din autocarul care privește de pe o colina Cheile în zare. Pornesc cu spor la pedalat după micul dejun, cu soarele în spate și cheile în față. Văd un drum de pământ... încep să mă orientez pe unde ar fi mai potrivit să încep ascensiunea pentru ajunge acolo
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
în provincia Macerata, nu departe de marea Adriatică, a fost aplasată efigia lui Mihai Eminescu alături de cea a poetului romantic italian Giacomo Leopardi (29 iunie 1798 - 14 iunie 1837), pe Zidul poeților nemuritori, zid al castelului Leopardi, aflat pe vestita Colină a Infinitului. Palatul acestei ilustre familii de marchizi și conți, cu rădăcini din secolele XI-XII, a devenit acum Centru Mondial al Poeziei, în care există o bogată, faimoasă și frumoasă bibliotecă! Placa omagială Mihai Eminescu este ampalsată la intrarea în
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
Primită de la Domnul iubirii,/ Firește : eu, tu, noi, putem redărui,/ Prin punțile sacre ale demnității/ Clipe de bucurie, dragoste și fericire. » Pe Eminescu, poetul, îl vede acoperit de nouri albi, el curge șuvoi sub cerul din noi, luminând Neînceputul. Dincolo de colinele albastre vede îngeri cu aripi de lumină care ne aduc « Mari cuvinte, cuvin te albastre. » De altfel toată poezia lui Ionel Marin e străbătură de raze de lumină. 19.Constantin Oancă, gălățean, născut în Corod, profesor de limbă și literatură
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
să-l tolerezi și pe vecinul tău, care se închină altui Dumnezeu și păstrează alte datini, e și mai greu. Același cer deasupra tuturor. Aceleași ape bogate în hrană. Aceleași vânturi potrivnice în anotimpurile reci și ostile. Aceleași întineri verzi, coline domoale ale bătrânelor dealuri și vechilor munți de granit stratificați care aduc legendele înapoi și le redau oamenilor de azi. Frumuseți de negrăit. Frumuseți naturale, daruri ale lui Dumnezeu. Ținuturi binecuvântate. Cetatea Dinogeția stă mărturie. Neclintită. Chiar dacă au rămas doar
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
După ce ai făcut-o, Ocean de frumusețe, Și Munte de Bine, Ea se întoarce, Acum la tine ! ÎNCOTRO CURG TOATE Doamne Dumnezeule, Curg toate, Pământ și ape, Văzduh și noapte, Lanuri de grâu, Păsări, păduri, Șoaptele minunate-i Tale făpturi ! Colinele dulci, Viile, Făpturile mici, Cu miile ! Mieii și iezii, Puii abia ieșiți din ouă, Caișii-nfloriți, Câmpul cu rouă, Pruncii care se nasc, Gângurind, Lumea pe care stăm, Ca pe un grind. O, Doamne, toate, Înspre Tine curg, Ca ziua
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
Apocalipsa Poetica); 30. Eleonora Stamate (Tecuci) - De ce plâng fluturii în fă minor; 31. Victor Burde (Albă Iulia) - Iubiri de toamnă târzie; 32. George Peagu (București) - Sonete VUVU: 33. Emanoil Toma (Ploiești) - Coama cântătoare a zorilor; 34. Ionel Marin (Focșani) - Dincolo de coline albastre. H. MAGIC 1. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) - Sănătos de vrei să fii ... ; 2. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Pastel de borangic; 3. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Pastel de viorele; 4. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) - În Țară Cifrelor; 5. Angela Burtea
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]
-
în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alge marine zdrențuite,smulse și-aduse pe uscat Licheni crescuți spre miazănoapte în codrul cel întunecat Mușchi răsăriți pe solul umed,într-un covor destul de gros Iarbă înaltă pe coline,în soarele cel generos Frunze mai mari,mai mici,diverse ca formă și intensitate Flori gingașe și monocrome,mult sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UNDE EȘTI, MAMĂ? Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului rândunelele au părăsit cuibul, zarea se lasă pe colina din crâng, lacrimile toamnei din gene de vreme, în râuri se varsă și zilele plâng. cocorii-n triunghiuri pe cale se-adună pe cer ca sfinții-n altar, mioare coboară voioase la vale, plâng doruri în noi în zbor solitar. se-
UNDE EŞTI, MAMĂ? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358824_a_360153]
-
iubirilor, -primăvara poeților. Dar ca și omul eu las blând Frunzele să cadă la pământ. Esența mișcării de la zei, Se conservă în parfum de tei. Doar gândurile se unesc. În geana universului ceresc, Lumină de iubire, rădăcină. Și soarele de pe colină. Adaug fragedă axilă . Mathesis universalis est. Mirare! De la banal spre încântare. Referință Bibliografică: Sa ma prezint, o floare / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 460, Anul II, 04 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate
SA MA PREZINT, O FLOARE de PETRU JIPA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358869_a_360198]
-
bac. E foarte frig și un vânt ostil. Dunărea e tare supărată. Nori amenințători stau deasupra ei, parcă dinadins. Rândunele nervoase săgetează apa, foarte aproape de suprafață. Valuri încălecate se întrec cu bacul. Dobrogea e un ținut magic foarte, foarte frumos. Colinele foarte line sunt verzi. Munții de granit sunt despicați în multe locuri și se văd straturi de veacuri, peste straturi de veacuri. Mulți copaci cu frunzele crude, ne dau binețe. Multe situri arheologice. Trecem pe lângă mănăstirea Cilic-Dere. M-am îndrăgostit
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
CARTEA DLUI.SCR.-PROF.MIHAI PETRESCU-DOBRICENI. Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mihai Petrescu-Dobriceni, Profesorul-Scriitor Prin cartea "Zâmbete amare", de fapt, aduce mult umor ! Ne este Geograf și Ghid : pe văi, coline, la răscruci De vrei să-ntrebi despre eroii, din cartea sa, n-o să apuci... Că el întreabă pentru tine (are această preștiință) Și ni-i prezintă neaoș-crud, dar și cu...recunoștință ! Mihai demolează mituri ! e primul om (v-o dau
ZÂMBETE AMARE PRINTRE HOHOTE DE RÂS !(PREFAȚĂ LA CARTEA DLUI.SCR.-PROF.MIHAI PETRESCU-DOBRICENI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358991_a_360320]
-
frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele ce răsărea încă pe lună, Căpițe strânse, odihnite-n vreme Doreau povestea lor ca să ne-o spună. Răzeșii mei, rămași în oful lor acasă În satul cel uitat între coline, Privesc amar pe drumul colbăit de raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
o idee călăuzitoare în lupta cu somnul: „Unde era Pruncul de curând născut? Crescuse cum și noi crescuserăm. L-am căutat la iesle și ieslea era goală și pustie. Am alergat la casa dulgherului și nu era acolo. Târziu, pe colina sinistră din marginea orașului, am găsit o cruce. Am urcat dealul și am plâns la poalele ei, când ni s-a spus că murise în locul nostru... Am descoperit acolo, la crucea din Dealul Iubirii, că El, Pruncul, Se întrupase în
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
printre timpuri, Ai uitat să-ți numeri anii. De la Decebal încoce, Tu ți-ai cam uitat trecutul, Decebale, Decebale, Unde ți-ai îngropat scutul? Printre marile simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PRIBEGIE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De-ar ști fântâna mea din vale Pe unde apele mă curg, Ar prinde Luna între zale Peste colină, în amurg, Și-n roata ei ar învârti Și Carul mic și Carul mare, La poarta unde iasomii Cândva mă alintau în floare; Le-ar umple-apoi cu amintiri De ani bătrâna ei căldare, Sub minunatele sclipiri Aprinse-n cer, mărgăritare
PRIBEGIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360294_a_361623]
-
de zeci de milioane de locuitori. Mai ales în zona Macao, Shengen, Shanghai. Dar, ceea ce impresionează cel mai mult pe turiști, nu sunt pădurile de zgârâie nori, ci, mai ales, vestigiile culturale din trecut: temple, palate, ziduri, parcuri, bazaruri, magazine, coline și câte și mai câte. Dintre toate, Zidul Chinezesc este „dragonul” monumentelor străvechi. Zidul s-a construit pe o perioada de cel puțin 1000 de ani, a folosit foarte mult ca apărare împotriva invaziilor de tot felul. În final, n-
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
de 6 metri, cu turnuri de apărare din loc în loc. Construcții gigantice în zig-zag, care nu se feresc de munți, din contra, caută cele mai mari prăpăstii, cele mei inaccesibile stânci, ca să fie inexpugnabile. Plimbându-mă pe zid, urcând o colină, parcă simțeam acel aer din vechime, când în pădurile de dincolo de zid se vedeau hoarde de mongoli răsărind și ascunzându-se în pădurile de la orizont. Miile de chinezi, japonezi, americani urcă și coboară pe drumul de pe zid, unii făcând poze
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
Cei doi despre care vorbește pilda s-au urcat la Templu ca să se roage. Era timpul rugăciunii. Nu se spune dacă era vorba de rugăciunea de dimineață (9 a.m.) sau de seară (3 p.m.). Templul era așezat pe una dintre colinele Ierusalimului. Așa că pentru a se ajunge la Templu trebuiau urcate cincisprezece trepte. Ritualul cerea ca iudeii să se oprească pe fiecare treaptă, pentru a rosti câte un psalm. Erau cincisprezece psalmi (119-133), de unde și numele de „Psalmii treptelor”. După cum am
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
Anii au trecut încet Și s-au adunat buchet, Iar aici, unde-a vânat Ștefan-Vodă, s-a-nălțat Sub pădurea de aluni Un sătuc de oameni buni, Toți din neamul lui Călin, Uniți, iată, de-un destin. Și acest sătuc uitat, Pe coline răsfirat, Va purta numele lor, Cel al Călineștilor. Referință Bibliografică: DOMNUL: ȘTEFAN ȘI CĂLINA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > RAZĂ Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Buchețel de raze 'Ntr-ale nopții vaze Doina cea de pe colina Ce durerea ți-o alină Tril de ciocârlie Plin de bucurie Curcubeu în zare Ce-n viata-mi răsare Când ea îmi apare, Cunună de flori Peste-ai zilei zori Norii de mă înconjoară Ea îi face să dispară. Zâmbet
RAZA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360621_a_361950]
-
înspre soare, Ochii tăi, mama, sunt stele, Pier când mă uit către ele. Glasul tău dulce și cald Rău e, în care mă scald; Lacrima de bucurie Sufletul tandru o știe. Mama, te vreau lângă mine Când peste vai și coline Noi alergăm amândouă... Grijă, dispari, strop de roua! Planetă de diamant În sistemul solar personal Am gasit printr-un studiu banal O a zecea planetă prezenta Și-o privesc telescopic atentă. E-o planetă din pur diamant Pentru soare e
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
pașilor lui, într-o strigare de colind. Focul mâniei i-a pictat în suflet Icoana iertării. Vigoarea sufletului vioară răsună în răvașul anilor albi, imnul tinereții. Nopțile albe ale crezului său, trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte păduros“. Cuvântul există la albanezi sub forma kodrë (kodër) și înseamnă „munte, deal, colina“, sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau acest substan¬tiv pe seama fondului prelatin autohton (Hașdeu, Philippide
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
foc. Imaginea lui adună bucurii Lumânările ard,sunt prea sus, Ele urcând în răsăritu-i azuriu Aprinzând visuri spre apus. Din brazi coboară dulciuri la copii, Seva lor aduce pădurile în case. Sănile trase de reni stârnesc nostalgii In cioturile pe coline rămase. Și brazii lepădându-se de topor Brusc și-aduc aminte de un gând Revin miei la rădăcina lor, Însă pădurea e departe,luminând... Bucuria noastră e plânsul brazilor tăiați, În lumea lor n-au cum să mai fie, Au
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
bogat, mulțumit, totuși, de gospodăria și familia sa. Chiar dacă localitatea în care trăiau era neînsemnată, ea era situată într-o zonă minunată a țării, la umbra munților care se vedeau nu departe de vestita cetate Milet. În zilele senine, de pe colinele din jurul localității se vedea clar până departe, întreaga panoramă a întinsei metropole a celui mai mare oraș antic ionian. Ba mai mult, se vedea și dincolo de Milet, spre Marea cea Mare, Mediterana, pe care pluteau corăbii multe, mânate încoace și
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]