1,011 matches
-
capătă aer de austeritate, în timp ce chipurile, departe de a fi rigide, degajă noblețe, puritate, fiind impregnate de multă sensibilitate ("Bucovineană, Țărancă cu maramă," ș.a.). Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România" și "România 2000", două alegorii în fața cărora privitorul trăiește acut drama personajelor. Acestea împrumută, cum spune criticul de artă Vasile Florea
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
a creației s-a impus ea, ci prin tablourile alegorice pe teme sociale sau de evocare istorică. Deosebit de pregnantă este linia contur care decupează expresiv aceste figuri redate de obicei pe fundaluri neutre. Caracterul convențional și mai degrabă auster al coloritului contribuie, de asemenea, la monumentalizarea și esențializarea imaginii"" Are o activitate bogată, apreciată pentru geometrizarea constructivă a desenului și compoziției și a culorilor dominante de bleu și gri A primit multe premii și distincții, a beneficiat de burse și a
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și interiorul urechii. Corpul este acoperit de dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma lor și distanța dintre ele
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
tigru auriu este întâlnit mai rar decât cel alb. Schimbarea culorii blănii este provocată de o genă recesivă. Prima dovadă despre existența unor astfel de tigri datează de la începutul secolului al XX-lea. Inițial, se credea că acest tip de colorit a apărut la un grup restrâns de tigri care populau regiuni cu soluri argiloase, iar culoarea neobișnuită le-ar servi drept camuflaj adăugător. Teoria rămâne nedemonstrată. Imbridingul unui grup izolat ar putea provoca apariția unui asemenea colorit dacă un tigru
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
acest tip de colorit a apărut la un grup restrâns de tigri care populau regiuni cu soluri argiloase, iar culoarea neobișnuită le-ar servi drept camuflaj adăugător. Teoria rămâne nedemonstrată. Imbridingul unui grup izolat ar putea provoca apariția unui asemenea colorit dacă un tigru cu gena recesivă s-ar împerechea cu unul din proprii descendenți, așa cum se întâmplă în captivitate. În prezent sunt ținute în captivitate în jur de 30 de exemplare. La fel ca tigrii albi, cei aurii au rădăcini
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
își depăna amintirile spunând că la începutul secolului XX, la Timișoara, au activat doar doi pictori mai însemnați: el și József Ferenczy. Nu au făcut parte din aceeași generație și lucrările lor nu au fost apropiate ca temă, stil sau colorit. În pictura bănățeană activitatea lui József Ferenczy marca sfârșitul „epocii academiste” și deschiderea - plină de lumină, culoare și vibrație - spre un nou început. Bazată pe studii academice solide (urmate la Budapesta, München și Paris), cunoscutul portretist preferat al regiunii a
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Grecu a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele. Prima cuprinde anii 1950-1960 și poate fi identificată cu însușirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziției și cromaticii coloristice, ce-a de-a doua − reflectă experimentele coloritului decorativ (1960-1975), ultima reprezintă un interes sporit al maestrului pentru materiale noi și colaj, concomitent, se adresează tradițiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Printre cele mai cunoscute opere din prima perioadă figurează "„Femeie cu broboadă galbenă”" (1956), "„Portretul lui
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
burgheze”", interzicînd expunerea lor în cadrul expozițiilor republicane. Astăzi pânzele „"Fetele din Ceadâr-Lunga”" (1959-1960), "„Recruții”" (1965) și tripticul "„Istoria unei vieți”" constituie „fondul de aur” al artei naționale. Fiind o personalitate de cultură europeană M. Grecu abandonează, în pictură, după 1975 coloritul decorativ și sonor, optînd pentru noi tehnici și coloranți produși în industrie. Astfel, în numeroase lucrări din această perioadă maestrul utilizează lacurile și vopselele sintetice cu aplicarea colajului ("„Tragica Veneție”", 1970; „"In memoriam"”, 1974; „"Geneză"”, „"Vulcan"”, 1977; „"Masă de piatră
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
poate desface și strânge după dorință. Cuibărește în România, dar pleacă în sezonul rece. Are o lungime de 28-29 cm (între mierla neagră și guguștiuc) și o greutate de 75 g. Penajul este similar la ambele sexe. Pupăza are un colorit viu similar, brun deschis roșcat pe cap, piept și partea anterioară a spinării. Aripile sunt rotunjite la capăt, negricioase, cu dungi transversale albe. Dungile alb-negre ale pupezei sunt prezente și sub aripi, fiind mai vizibile în zbor. Coada este relativ
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
își ridică penele crestei la aterizare. Atunci când sunt alarmate, pupezele își desfac creasta mult în față, până peste cioc, scot un strigăt și fug ca o prepeliță sau își iau zborul, fluturând aripile și ondulându-și corpul ca o ciocănitoare. Coloritul joacă un rol deosebit în camuflarea pupezelor, în caz de primejdie stau lățite la pământ, ca moarte, cu aripile și creasta desfăcute, complet imobile, cu greu putând fi deslușite în ambianța mediului și apoi își iau zborul cu o iuțeală
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
și Northern Great Plains. Una dintre cele mai cunoscute dintre ele fiind în Parcul Național Bryce-Canyon. În general s se prezintă sub formă de coloane înalte și relativ subțiri de stâncă situate într-o regiune aridă de deșert. Aspectul și coloritul acestor coloane depinde de structura mineralogică a rocilor, care sunt în general roci sedimentare și apar sub o formă stratificată, acțiunea de eroziune fiind mai intensă în partea superioară a coloanelor.
Hoodoo () [Corola-website/Science/313128_a_314457]
-
alcătuită din 3 - 4 ouă verzui cu puncte întunecate. Clocesc ambii părinți, iar puii eclozează la circa 26 - 27 de zile. Iarna păsările migrează spre Asia de Sud și spre bazinul mediteran. ul este de mărimea unui porumbel (28 - 31 cm), cu coloritul penajului aripilor și spatelui negru-verzui, iar creștetul și gușa sunt negre. Penele de pe cap formează un moț arcuit în sus. Partea laterală a capului cu abdomenul sunt albe. Nu există un dimorfism sexual la nagâț. Sunt bune zburătoare, pasărea având
Nagâț () [Corola-website/Science/314537_a_315866]
-
timpul. În anul 1936, pentru viețuitorii mănăstirii au fost construite câteva clădiri - chilii, în partea nordică a mănăstirii. Cutremurele de pământ din anii 1940 și 1977 au adus vizibile prejudicii atât zidăriei cât și picturii, care nu-și mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
1,5 m lungime și 35-46 kg greutate. Are corpul alungit, cu un contur rotunjit. Capul este mic, cu gura mare (comisura nu depășește jumătatea ochiului), prevăzută cu dinți. Înotătoarea anală cu 8-10 radii, iar înotătoarea caudala cu marginea concavă. Coloritul corpului este albastru cenușiu, cu mici puncte sau steluțe negre, iar abdomenul argintiu. Puietul are un colorit cenușiu-verzui, cu puncte negre pe spate. Pe laturi au 8-12 pete transversale negre. Este un pește anadrom (potamotoc) care trăiește în mare, dar
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
mic, cu gura mare (comisura nu depășește jumătatea ochiului), prevăzută cu dinți. Înotătoarea anală cu 8-10 radii, iar înotătoarea caudala cu marginea concavă. Coloritul corpului este albastru cenușiu, cu mici puncte sau steluțe negre, iar abdomenul argintiu. Puietul are un colorit cenușiu-verzui, cu puncte negre pe spate. Pe laturi au 8-12 pete transversale negre. Este un pește anadrom (potamotoc) care trăiește în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci. Trăiește pe coastele nord-americane și europene ale Oceanului Atlantic, în Oceanul Înghețat
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
colorate negru cu galben, pe când restul corpului este cafeniu. Această caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și la asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își alege o ramură uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului. În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
pântecele albicios, iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează în Europa Occidentală, Africa de Nord și Asia de Sud.
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
și cântărește între 8 și 18 kg. Dimensiunile relative ale urechilor și picioarelor servalului sunt cele mai mari printre feline, în schimb capul este mic. După particularitățile morfologice, cele mai apropiate rude ale servalului sunt râsul și caracalul, cu toate că după colorit poate fi confundat cu ghepardul. Gâtul, burta și botul sunt albe. Urechile sunt negre în exterior, cu pete galbene sau albe. Coloritul servalului variază în funcție de zona geografică. Indivizii care viețuiesc în zone despădurite și în stepe au pete mari negre
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
capul este mic. După particularitățile morfologice, cele mai apropiate rude ale servalului sunt râsul și caracalul, cu toate că după colorit poate fi confundat cu ghepardul. Gâtul, burta și botul sunt albe. Urechile sunt negre în exterior, cu pete galbene sau albe. Coloritul servalului variază în funcție de zona geografică. Indivizii care viețuiesc în zone despădurite și în stepe au pete mari negre pe blana de culoare deschisă. Servalii obișnuiți cu umbra pădurilor au o blană mai închisă la culoare, iar petele nu mai sunt
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
fiind executate între anii 1959-1960 de către pictorii Iosif Keber (1897-1989), Gheorghe Teodorescu-Romanați (1891-1980), Ion Taflan (n. 1912), S. Hermineanu și A. Keber. Vopsitoria artistică este opera lui Marin Nițescu și a ierodiaconului Lavrentie Movileanu. Lucrarea prezintă valoare prin compozițiile ample, coloritul cald, umanizarea figurilor și ornamentația sobră. La executarea lucrărilor de terminare a construcției și de pictare a acestui lăcaș s-au ostenit protopopul Ioan Breabăn și preoții Oreste Gherasim și Ilie Popescu.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
spate (Coturnix coturnix). Vânat apreciat pentru carnea gustoasă; pitpalac. O varietate domestică (prepelița japoneză) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică. Prepelița trăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are sub bărbie o pată de culoare cafenie închisă. Prepelița credește de regulă două generații de pui într-un an, cuibul este o gropiță în sol căptușită de
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
favorabile dezvoltării diferitelor specii de mucegaiuri pe suprafrața țesăturii. Umezeala este mult mai periculoasă decât uscăciunea, favorizând descompunerea biologică a fibrelor textile și intesificând acțiunea distructivă a luminii. Contactul direct cu lumina naturală poate altera în decursul vremii structura și coloritul textilelor. De aceea, se preferă expunerea acestora la lumină artificală, mai puțin agresivă. Alt agent distructiv este praful care se depune, ceea ce impune, după un timp, curățirea prin spălare. Fiind o operație foarte delicată, aceasta trebuie realizată exclusiv de restauratori
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
pe suprafața pieliței a unor petice de diverse forme, cu o suprafață totală al cărei diametru nu depășește 20 mm. 2. Defecte grave a) Defecte de consistență Acest defect se datorează, de regulă, coacerii insuficiente care are ca rezultat un colorit defectuos și o pulpă moale, pielița având numeroase riduri superficiale. (b) Crăpături datorate plesnirii Sunt crăpăturile neterminale care se produc din cauza plesnirii fructului, acestea vindecându-se ulterior sub forma unor excrescențe dure pe o lungime care depășește 10 mm. (c
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
manipularea acidului cianhidric degajat în timpul distilării vinului acidificat). 1. PRINCIPIUL Acidul cianhidric liber total din vin este degajat prin hidroliză acidă și separat prin distilare. După ce reacționează cu cloramina T și piridina, dialdehida glutaconică formată este determinată prin colorimetrie, în funcție de coloritul albastru obținut în prezența acidului 1,3-dimetil- barbituric. 2. APARATURA 2.1. Aparatul de distilare Se utilizează aparatul de distilare descris pentru determinarea conținutul de alcool al vinului 2.2. Retortă cu fund rotund de 500 ml și garnituri standardizate
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]