1,195 matches
-
1882a = B.P. Hașdeu, Studie de stiință limbei. Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, în "Columna lui Traian", nr. din ianuarie (1), 1882, pp. 19-31. Hașdeu 1882b = B.P. Hașdeu, Studie de stiință limbei. Laletica sau fisiologia sonurilor, în "Columna lui Traian", nr. din februarie (2), martie (3) și aprilie mai (4), 1882, pp. 65-73; p. 129-135; pp. 193-210. Hașdeu 1974 = Bogdan Petriceicu Hașdeu, Principii de lingvistică, volum îngrijit de N. Romanenco și P. Balmuș, cu o prefață de Silviu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
G. Ivănescu, Alexandru Philippide teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Petitjean, în colaborare cu F. Revăz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 De altfel, în 1883, revista "Columna lui Traian" și-a încetat apariția. 2 În general, Hașdeu consideră mult mai potrivit termenul universal de linguistica, insă îl acceptă (sau chiar îl recomandă în anumite împrejurări) și pe cel de stiință limbii: ""Știință limbei" are nefericirea de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lor negustorești, au pus pungă lîngă pungă la picioarele ibericului Traian să distrugă Marele Centru Spiritual al lumii antice care se afla în munții Carpați sub Cetatea Luminii lui Dumnezeu. De aceea criminalul împărat s-a lăudat scriind pe soclul columnei că l-a învins pe Marele Preot! În A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, la 4,3-4, Saul își ridică în slăvi fă-cătura, spurcîndu-i vîrtos pe eseni și acuzindu-i: Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prăjinile de care sînt ei legați. Se fac din bucăți de pînză de felurite culori, cusute .laolaltă. Balaurii aceștia au capul și întregul trup pînă la coadă ca al șerpilor”. ,,Steagurile scitice” descrise de autorul roman sînt steagurile geților de pe columna lui Traian și care făceau parte din legiunile romane pe la anii 160, pentru că romanii ocupaseră în anul 106 partea de vest a imperiului get. Iudeo-creștinul Eusebiu spune în Istoria bisericească la lV, 13,6 că pe la anul 176, episcopul Meliton
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și latura de judecător al faptelor fiecărui muritor și călăuzitor în lumea de dincolo a sufletelor celor răposați și merituoși în fata lui Sîntu. În latină cuvîntul mitra, înseamnă bonetă sau cușma specifică geților cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împărații romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpî- nii lumii să fie prezentați iconografic cu cușma getică pe cap, ci musai cu cununa de raze pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Eliade, registered in a universe that belongs to the linguistic non-arbitrary, departs from an intentionality confessed by the writer regarding the semantics of the old man's name, Fărâmă, from Pe strada Mântuleasa, and of the "Girl" from the play Columna nesfârșită, as well as from suggestions from literary criticism. The paper sets out to an "examination" of Eliade's prose world from the mythological name's perspective, endeavour that is justified exactly by the full of sense nature of the
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fictionnels eliadesques inscrits dans un univers du non-arbitraire linguistiquese fait à partir de l'intentionnalitédéclarée par l'écrivain, à l'égard du sémantisme du nom du vieux Fărâmă (Pe strada Mântuleasa/ Le vieil homme et l'officier) et de la " Fille " (Columna nesfârșită), ainsi que des suggestions proposées par la critique littéraire. Le présent ouvrage se propose d'explorer le monde de la prose de Mircea Eliade, selon la perspective des noms porteurs de mythe, démarche justifiée par la nature pleine de significations
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
suntem în lumină, abia "în tinda luminii"; suntem "cu cerul vecini" și totuși nu ne împărtășim cerului, doar "oaspeți" la curțile dorului. Ce să însemne această stare de beatitudine ambiguă, de așteptare a unei împărtășiri amânate? "Așteptăm să vedem prin columne de aur/ Evul de foc cu steaguri pășind"; nu suntem de-ai locului, după cum nu suntem nici de-ai timpului; luăm loc - locuim - în alt timp în această lume fără de timp. În "evul de foc" triumful nostru e efemer, iar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nici de-ai timpului; luăm loc - locuim - în alt timp în această lume fără de timp. În "evul de foc" triumful nostru e efemer, iar ceea ce ni se arată nu ni se dă decât în timpul așteptării. Zăbovim așteptând să vedem; prin columnele de aur așteptăm, zăbovind în vedere. Dar ceea ce e astfel împărtășit rămâne în vedere, iar atunci " Din când în când câte-o lacrim- apare/ și fără durere se-ngroașă pe geană./ Hrănim cu ea / nu știm ce firavă stea". Să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o agite?". Ce dispariție să o tulbure, dacă apariția însăși e abia posibilă, donație care nu arată ce se dă, ci purul și simplul fapt că se dă? Or nevăzutul donației este un invizibil, un insesizabil saturat intuitiv: "Trecem printre columne albe, diafane, firește/ Insesizabile". Diafanul e chiar imaginea trecerii printre, într-un dincolo din ce în ce mai îndepărtat 14; nu apariția în vedere, ci orientul care poartă vederea înspre originea (oriens / origo) ființei de lumină 15, transparența primitoare a luminii "ploii lactee" ori
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
partea a treia o listă cu 227 de cuvinte din latina vulgară, majoritatea forme sincopate, corectate cu variantele corespunzătoare, existente în latina clasică. În analiza limbajului obiectual al latinității târzii sunt utilizate forme de metalimbaj, de tipul: oculus non oclus; columna non colomna; viridis non virdis; rivus non rius; speculum non speclum; auricula non oricla etc. I.1.5. Funcția poetică Funcția poetică (numită și funcție estetică) a fost definită de Roman Jakobson ca fiind "atitudinea față de mesaj în sine, centrarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
σταλαμός, -οϋ s.m.): med. ro. stalagmométrie (cf. fr. stalagmometrie s.f.; en. stalagmometry); stear- "grăsime" (cf. gr. στέαρ, στέατος s.n. "grăsime, untură"): med. ro. steatolitic adj. (cf. fr. stéatolytique; en. steatolytic); stel(o)-, -stel "cilindru central" (cf. gr.στήλη, -ης s.f. "columnă, cilindru"); steno-, -steno- "strâmt" (cf. gr.στενός, -ή, -όν adj. "îngust, strâmt, mic"): med. ro. stenoză, s.f. (cf. fr. sténose s.f.; en. stenosis); stero- "mlaștină, nămol" (cf. gr. στερρός, -ά, -όυ adj. "solid, dur; puternic"): med. ro. sterol, s.m. (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o înțeleg, atunci nu mai e poezie”. Deși la Junimea prima anecdota, această societate nu a bagatelizat niciodată și nu a respins valorile autentice. Nu a fost nici o societate de admirație mutuală, cum a încercat să o prezinte Hașdeu în „Columna lui Traian”. Această societate și-a dat măsura și în modul cum își organiza banchetele anuale. Banchetul introdus de Maiorescu cu scopul de a strânge pe toți junimiștii la o masă comună s-a transformat repede într-o manifestare cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la 29 august 1867. „În zadar ne-am încerca, noi tinerii de astăzi, a susține o foaie literară, la înălțimea ce trebuie să ocupe, fără concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literaturii noastre... Dacă s-ar vedea figurând în columnele acestei foi și scrieri subsemnate de V. Alecsandri, cu altă mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat așteptet: „Publicarea întreprinsă de d-voastră o apreciez cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel, o viață se continuă aproape fără oprire în celelalte". Ca și cojocăritul, sumănitul constituia un meșteșug specializat în satele noastre, printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Londra” a aceluiași publicat în nr. 2/aprilie, Evely Hope și Don Juan - cu scrisoarea Juliei, Cantoul II, Juan și Hedea de Pamela Hope erau reproduceri fidele a ceea ce se mai publicase în numerele 1 și 2, după cum „Trafalgar Square”, „Columna lui Nelson” de Gh. Petrescu - Prim și Marii Britanii - dedicație de Pamela Young din nr. 6 de la Craiova erau repetarea a ceea ce se citise în numerele 3-4 din Britanica de la Cernăuți. Britanica creată la Cernăuți nu mai era suficient de fertilă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți - cuvântarea festivă rostită în aula Universității în ziua de 3 aprilie 1938 de Ion I. Nistor - vezi Junimea literară nr. 1-12/1938. Vedere din Storojoneț - Bucovina În centrul Londrei se află Trafalgar Square; piațetă în care se înalță Columna lui Nelson, care predomină maiestuos întreaga metropolă. Ea amintește de victoria generalului asupra lui Napoleon la Trafalgar. ...”Construită din granit, în stil corintian, înaltă de 6o de metri, având la bază bassoreliefuri în bronz, turnate din metalul obținut de la tunurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Construită din granit, în stil corintian, înaltă de 6o de metri, având la bază bassoreliefuri în bronz, turnate din metalul obținut de la tunurile capturate de la francezi și care reprezintă scene din bătăliile de la Copenhaga, Sf. Vicențiu, Nil, Aboukir și Trafalgar, columna are deasupra statuia lui Nelson, înaltă de 6 metri ce pare că veghează asupra mărilor britanice pentru care s-a jertfit nemuritorul erou...” * Gh. Petrescu-Prim Pavel Dăscălescu, inițiatorul directorul revistei Britanica Asociației tinerilor amici ai Angliei * Dar pentru că se vorbea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spre Italia și strămoșii romanilor. Limbile dacă și latină nu sunt decât dialecte ale aceleiași limbi. Nu dacii au ajuns să vorbească latinește, ci latinii vorbeau daca! Toate limbile romanice Își au obârșia În Dacia. Printre dovezile invocate figurează și Columna lui Traian, monumentul Înălțat de Împărat la Roma după Înfrângerea dacilor, decorat cu basoreliefuri ilustrând — oarecum În stil de benzi desenate — cele două războaie. Dacii și romanii — constată Densușianu — dialoghează pe Columnă fără interpreți, probă că se Înțelegeau perfect vorbind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
obârșia În Dacia. Printre dovezile invocate figurează și Columna lui Traian, monumentul Înălțat de Împărat la Roma după Înfrângerea dacilor, decorat cu basoreliefuri ilustrând — oarecum În stil de benzi desenate — cele două războaie. Dacii și romanii — constată Densușianu — dialoghează pe Columnă fără interpreți, probă că se Înțelegeau perfect vorbind fiecare În limba lor! Despre limba dacă se pot spune multe, pentru simplul motiv că nimeni nu o cunoaște (s-au transmis puține cuvinte, suficiente totuși pentru a permite concluzia că nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
muncitorești și revoluționare, s-a reprofilat radical, Începând să se ocupe (se Înțelege cu câtă competență!) de problema originilor. Orientarea a fost În mod hotărât spre daci. S-au reactualizat tezele lui Densușianu, inclusiv faimosul argument al absenței translatorilor pe Columna lui Traian. Se anula astfel romanizarea, romanii nefiind decât cuceritori temporari ai Daciei. În schimb, se amplifica nemăsurat valoarea civilizației dace (nu În sensul religios al lui Zalmoxis, comuniștii fiind atei. Se puneau Însă În evidență cunoștințele științifice și chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În Întregime timp de un veac imaginarul politic și cultural al românilor. Nu le-a lipsit românilor nici ideea unei mai largi solidarități latine, dar aceasta a fost până la urmă absorbită tot de Franța. Românii mergeau la Roma să admire Columna lui Traian (actul lor de naștere Înregistrat În piatră), dar până după Primul Război Mondial nu s-au arătat prea interesați de raporturi particulare cu Italia. Cu atât mai puțin cu Spania, Portugalia sau cu America Latină. „Panlatinismul“ i-a tentat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
preistorică, dacică și romană, statui antice, inscripții... și, În primul rând, tezaurul României, cu obiecte provenind de la daci, sciți și goți (vedeta fiind faimosul Tezaur de la Pietroasa, atribuit celor din urmă), până la bijuteriile Coroanei. Remarcabilă este și copia fidelă a Columnei lui Traian, Însă nu Înălțată ca la Roma, ci cu scenele detașate, astfel Încât poate fi urmărit cu ușurință Întregul „reportaj“ al războaielor daco-romane. Există și un Muzeu de istorie al orașului București, instalat, peste drum de Universitate, Într-o casă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cum era "acolo" ieri? Diferit de astăzi? La fel? Aparent, lucrurile se cam repetă. Flavius Iosif a fost cel care a trasat primele contururi, cu lucrarea sa Războaiele evreilor, cam așa cum a făcut Traian cu benzile lui desenate spiralate de pe Columnă. Care alt palestinian "raliat" ne va povesti mâine războiul pierdut de micul său popor de iredentiști, cu aceeași rafinată luciditate cu care ne relatează transfugul evreu căderea Massadei în anul 70 al erei noastre? Războiul civil din tabăra evreiască asediată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]