991 matches
-
ultimele săptămîni politica internă a coborît atît de mult la nivelul faptului divers, încît sînt editorialiști care încearcă să aducă faptul divers la nivelul politicii. Între criza din coaliție și un spectacol porno la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea, ajungînd la un scenariu epistolar apocaliptic în care, potrivit editorialistului, prozator SF, fiul i-ar putea propune mamei, de ziua ei, un vibrator de uz intern și, îndeobște, bunele valori tradiționale ar fi în primejdie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
Gheorghe Grigurcu Cassian Maria Spiridon e unul dintre poeții noștri actuali care se arată interesat de comentarea literaturii. Fenomen tot mai frecvent și cît se poate de legitim, acesta trezește încă suspiciuni, chiar dacă nedate în vileag, izvorîte din comoditatea clasificării (și "încuierii"!) scolastice a genurilor pe care le-ar putea aborda unul și același condei, ca și cum poetul-critic
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
cărți proaste! Scump mi-am mai plătit momentele de delectare! Timp de trei decenii m-am numărat printre cei care au făcut, practic, un fel de cronică de cenaclu. Pentru că ce altceva decât un fel de cronică de cenaclu este comentarea noutăților editoriale dintr-o singură țară, și aceea neînsemnată? Ca să nu mai vorbesc de faptul că s-a întâmplat să mă ocup de cărțile dintr-o epocă meschină, în care trebuia să mă entuziasmeze curajul cine știe cărui autor de a face
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
și exemplul dat de Nicolae Manolescu, cel mai mare cronicar literar român al tuturor timpurilor, care a renunțat după 1989 la cronica literară. A avut o influență negativă asupra mea și faptul că alți critici literari s-au îndepărtat de comentarea noutăților editoriale. Dar cel mai mult m-a obosit agresiunea pe care a trebuit să o suport zilnic din partea a numeroși scriitori (în marea lor majoritate, falși scriitori), hotărâți să obțină succesul cu forța. Înainte de a se trece la pedepsirea
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai miște critică din loc. Este greu de rezumat aici o psihologie a succesului, nici macar a criteriilor de competență care să contribuie la comentarea unei cărți. Dar este sigur că dialogul dintre literați este la ora această aproape definitiv rupt. Mi s-ar putea replică prin aceea că starea aceasta este valabilă oricând și peste tot. Eu aș răspunde că "oricând" și "peste tot
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
observator al comediei umane, care îl amuză și interesează în egală măsură, Genette care acum, se ia, în primul rînd, pe sine ca obiect și subiect al acestui vast ansamblu „mai personal”. Recentul volum se vrea și o completare, corectare, comentare a celor precedente, sau folosind cuvintele autorului, un fel de MetaBabadrac. Mai mult decît celelalte volume din triptic, prin titlul său ambiguu, Epilogue este o reflecție despre timp, care l-a inspirat, cu ani în urmă, naratologic, pe autor pînă
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
punct, teza unui G. Dimisianu echilibrat, căutător de factori de contact și de medieri, cu o umoare egală, tinzînd spre soluții rezonabile. Ne vine în ajutor dl Dimisianu însuși, mărturisind că n-a manifestat, la începuturi, o înclinație certă spre comentarea actualității, această „specializare” relativă venind din împrejurarea (extrem de norocoasă!) că a intrat (și a rămas!) în redacția Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri? Dacă (lăsînd la o parte ipoteza unei situări extra muros, a
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
pe acestea din urmă mă abțin să le comentez). Reunirea lor face întregul mai interesant și mai accesibil unui public ceva mai larg, cum ar fi cel universitar, însă în același timp face mai dificilă încadrarea lucrării și, în consecință, comentarea ei în paginile publicațiilor literare. Probabil că (și) această dificultate de încadrare explică puținul ecou al cărții. Spuneam că, în Viața Sfintei Maria Egipteanca, Gabriel Mihăilescu s-a îndepărtat vizibil de traseul anunțat în cartea despre Cantemir. Studiul său monografic
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
în întrebarea Dvs. Cronicile din Luceafărul le scriam într-un regim special. Avea dreptate unul din informatorii Securități, cunoscut critic literar, care, într-o notă ce i se comandase, explica „organelor interesate" de atitudinile mele - „scrise și orale" - că în comentarea poeziei făceam un exces de obiectivare - poet fiind, nu vroiam să par condus de subiectivități nepotrivite. De aici și austeritatea acelor texte. În acei ani de început, eram, mai degrabă, la curent cu literatura, decât cu viața literară. Și ar
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
însă studiul literaturii s-a eliberat de dogme și prejudecăți și s-a deschis către o viziune mai proaspătă și către literatura actuală. În acest context, o carte cum este Magna cum laude (Diacritice II)*, a lui Al. Cistelecan, consacrată comentării cărților de critică, istorie și teorie literară scrise de poeți, se impunea. Și aceasta, deoarece, universitar el însuși, Al. Cistelecan este demult acreditat drept unul dintre cei mai buni critici de poezie ai noștri. O calitate remarcabilă, chiar dacă azi poezia
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
nu a putut frâna la timp și un soldat l-a împușcat pe directorul Teatrului Național care se afla pe scaunul de lângă el. În loc de petrecere au stat toată noaptea la spital unde prietenul lor a decedat"21. În interpretarea și comentarea acestui text se impune imediat precizarea că directorul Teatrului Național la care se face referire este Liviu Rebreanu și nu Corneliu Moldovanu, directorul temporar după 8 aprilie 1944, căci acesta era în viață la 8 septembrie 1944, când a fost
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
narativ se mărginește la prima parte, cea de-a doua fiind o antologie de texte cu gust vădit gazetăresc, a căror aromă, în loc să se ridice la tenta unui buchet memorialistic, se pierde în nuanța critică a articolelor de actualitate: recenzii, comentarea unor emisiuni tv, încondeierea unor figuri politice ale momentului. Cititorul resimte ruptura ca pe o schimbare de parfum: de la mireasma vetustă și totuși fascinantă a unei lumi apuse la izul înțepător al unor urgențe palide și trecătoare. Oricum, o carte
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
și semnele lui Dumnezeu. Cred că în Marfa și banii, în povestea lui Ovidiu, există semnele compromisului, există semnele păcatului și nu mi se pare că par hasard criticii francezi, exagerînd poate, dar fără să se înșele, au trimis, în comentarea filmului la Festivalul de la Cannes, la un pact cu diavolul. (Continuarea "Manifestului" într-un număr viitor)
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Cronicar Poezie Foarte rar rubricile de Revista revistelor consemnează apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
ajută de, să zic așa, original, singurul comentariu e al lui Mallarmé: le sugerer, voila le rêve. Sugestia, misterul nu sunt, de altfel, punctul forte al versurilor Veronicăi Micle. Biograficul, pe care o lungă tradiție interpretativă l-a marginalizat, în comentarea poeziilor lui Eminescu (și pe bună dreptate), revine aici în galop. „Nu plânge că te dau uitării,/ Și nici nu plânge că te las.../ Sosit-a ceasunstrăinării/ Și ceasul bunului rămas./ Se rupe-un lanț plin de tărie/ Ca firul
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
așa cum se vede, pe prima pagină a revistei. Nu-i fac d-lui Schenk o onoare: din contră, scrisoarea d-sale îmi oferă prilejul de a ilustra o tot mai frecventă formă de manifestare, la scriitori, a iritării provocată de comentarea critică a cărților. Dl Schenk e nemulțumit de o recenzie pe care dl Alexandru Ștefan, colaboratorul nostru, a consacrat-o românului Indian Summer de Nicholas Catanoy, scriitor de origine română, născut la Brașov, si stabilit în Canada, autor a peste
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Pentru a se transforma în subiect al cursurilor și lucrărilor universitare, al tezelor de licență și cu atît mai mult al celor de doctorat, scriitorul trebuia să fi trecut în lumea drepților. între momentul scrierii textelor literare și cel al comentării lor universitare era necesară scurgerea unei sănătoase jumătăți de secol. Sub formă edulcorată și fără să fie stipulate expres, principiul continuă să funcționeze, în practică, pînă astăzi. Această perspectivă restrictivă a îngrădit accesul Universității la literatura contemporană, dar a și
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
plăcere pe care și le procură unii pontifi ai vieții culturale, trebuie să plătim cu toții" (pp. 115-116). Dincolo de aceste excelente pagini de observație socială și micile anecdote cotidiene, jurnalul lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum prin rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris de un prozator. Ceea ce, firește, nu este un reproș, dar presupune o grilă de
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
se poate vorbi de descrețirea frunților, de lepădarea veșmintelor popești? Când s-a făcut pasul de la smerenie la delectare, și mai ales când au început a fi cântate femeia și vinul”. Și Eugen Negrici practică într- adevăr ceea ce predică. În comentarea actualității literare (ba chiar sociale) postdecembriste, el se dovedește un analist cu atât mai lucid cu cât stilistica lui traversează, relaxat, aproape toate gamele atitudinale posibile, de la sarcasm și ironie neagră până la umorul cel mai pur. Prejudecățile, „falsele concepte”, clișeele
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Petru Vaida În opera de o diversitate fără seamăn în cultura română contemporană a lui Petru Creția se înscrie și traducerea și comentarea a cinci cărți din Biblie, reeditate relativ recent 1. Înainte de a trece la considerațiile privind comentariile lui Petru Creția (nu mă voi ocupa de traduceri), cîteva cuvinte despre spiritul în care au fost ele concepute. Petru Creția înfățișează personajele din
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala Galaction este istoricul literar și editorul experimentat Teodor Vârgolici, fost redactor șef la Editura Minerva. A început să se ocupe de acest generos subiect, alături de altele, încă din anii ´50. Dacă nu mă înșel, prima lui contribuție
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
publicare, de aceea numai includerea respectivelor texte în ediția de față egalează cu un prim pas în această direcție, amplificând motivat argumentația pentru caracterul "integralității" ediției. Chiar și unele descoperiri ale lui Șerban Cioculescu rămân la stadiu de semnalare și comentare a textului, A. Thiers, de exemplu, deși altele sunt restituite și însoțite de comentarii privitoare la modul responsabil de identificare. În această ordine de idei, semnalez dificultatea procesului identificării, Paul Zarifopol venind cu un exemplu, pentru limpezirea paternității unui text
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
să te prezinți în fața lumii ca o adunătură de neputincioși, a căror soartă se joacă nu în propria țară, ci în imaginare cabinete în care se clocesc maligne teorii ale conspirației. Rapiditatea cu care adunătura de prin studiouri a convertit comentarea evenimentului din Balcanii de sud-vest într-un virulent discurs anti-european spune totul. Vasăzică, nu istoria sângeroasă din ultimele decenii, în spațiul ex-iugoslav, a dus la deznodământul din 17 februaire 2008, ci intrigile politicienilor europeni! Am încremenit ascultând argumentele combatanților, pentru că
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]