6,344 matches
-
farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă de mâncare". Dar nu-i așa că se află ceva măreț, sublim, ceva supraomenesc în această rebeliune a săracului sclav? Nu-i așa că în măruntaiele comicului, ale grotescului sângerează și plânge sublimitatea umană? Săracă inimă! Săracă inimă care râzi pentru a nu plânge! Săracă inimă care înșeli pentru a nu compătimi, deoarece compătimirea te distruge și te anihilează! Cugetați la Aristofan, marele comic, la ce a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
așa că în măruntaiele comicului, ale grotescului sângerează și plânge sublimitatea umană? Săracă inimă! Săracă inimă care râzi pentru a nu plânge! Săracă inimă care înșeli pentru a nu compătimi, deoarece compătimirea te distruge și te anihilează! Cugetați la Aristofan, marele comic, la ce a bufonat, doar ce îl înfricoșa, și văd cum face să vorbească în comedia Broaștele la Esquil, marele tragic. Nenorociții de noi, dacă nu știm să ne revoltăm odată împotriva tiranei! Ne va trata fără compasiune, fără curtoazie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de ceea ce se dă de râs, și dând să râdă de ceea ce se râde, după formula pe care m-a învățat-o în diferite ocazii, la picioarele lui Simia sapiens, don Fulgencio al meu. Și e oare, potrivit, altceva mai comic decât don Quijote? Nu a luptat el disperat împotriva logicii realității pe care o pune să fie morile de vânt ceea ce sunt în lumea realității, și nu ceea ce par să fie în lumea fanteziei noastre? Și când i-a venit
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nimic nou sub soare, nici o șansă pentru autorul sfîrșitului de mileniu decît să repete ce au scris alții în versiuni combinatorii, "intertextuale". Sînt în manifestul lui Horia Gârbea nu doar elementele unei "rețete" literare, ci și ale unei teorii a comicului. "Sîntem cópii din ce în ce mai îndepărtate ale primului troglodit" este propoziția-cheie a demonstrației. Existența este și ea o parodie multiplicată a unor existențe anterioare, iar teatrul, literatura în general, nu poate fi altceva decît o parodie a parodiei. Oricît ar părea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
muri, peste secole, președintele Kennedy. Este luciditatea unei civilizații consumate, ce nu mai are nimic de adăugat. Efectul de simultaneitate istorică obținut prin aceste subtile anacronisme este deosebit de sceptic. Formula lui Gârbea nu aduce, de regulă, viziuni, ci doar insolitează comic viziunile altora. În afară doar de Stăpînul tăcerii și Pescărușul din livada de vișini, unde, dincolo de teatrul comparat pe care îl face, în fond, Horia Gârbea, sînt atinse abisuri greu de ținut sub control în grila unei formule, oricît ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
compoziționale ale dramaturgului. Aș reține doar specificația din subtitlu, "o dramă contemporană", în condițiile unui text datat "Hamburg, Paris, Berlin 1932 1936, cu Göring printre personaje, ca-n romanul originar." Drama contemporană" a lui Horia Gârbea nu renunță la registrul comic familial autorului, numai că sensurile intrigii devin grave, comicul și tragicul se întrepătrund, se cheamă și se confundă în crescendo, pînă înspre final, piesa încheindu-se cu "ninsoare, întunerec" și cu "un comunicat important pentru țară". Acest text este, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de lîngă Baskerville din volumul Mephisto nu sînt parodii, cel puțin eu nu le citesc astfel. Sigur că a aduce un personaj vechi în actualitate te trimite cu gîndul în primul rînd la intenția parodică. Tonul lejer și desele alunecări comice intertextuale ale limbajului cer încă o dată: parodie. Este și parodie felul în care tratează Horia Gârbea personajele dramatice și este, fără îndoială, multă ironie, dar eu văd intrările acestora în scenă ca pe un fapt fantastic, nu ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
stricat când am auzit pe Dinescu, Caramitru „fă-te că scrii”. Și Dinescu a devenit președintele USR și acuma are domeniu la cetate și leorbăiește pe post cu Tănase parcă sunt Stroe și Vasilache - comici vestiți. Și ăștia la fel, comici tare. EA: Moșule, iar o dai în bară. Combat bine, nu vezi că sunt cu noi, jos Băsescu, hoțul, are flotă, casa din Mihăileanu, acuma e moșia Nana 210 ha. De unde bani, daca nu de furat? EL: Lasă că o să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
serii din „Matrix” au relevat matricea vieții și viitorul umanității...Suntem în Matrix? Indiferent de epocă toți luptătorii americani din filme sunt la zi cu cursurile de arte marțiale. Bruce Lee a devenit o legendă pentru kung-fu. Jackie Chan e comic,dar nu e John Wayne . Rețeta filmului de aventuri a devenit clasică.Eroul este american,iar partenerul sau șeful său este un american de culoare.Cei doi se luptă cu un individ corupt care conduce un imperiu.Populația sprijină acțiunea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poți lupta cu el, nu. Și atunci trebuie să mergi împre jurul lui, dar abandonând harta și regulile și limba drumului, pe care el le bloca... Și, făcând asta, desco peri că există ținuturi noi, plante aiurea - crezi tu -, limbi comice și pantere parfumate. Acolo mă găsești pe mine, fără hartă. Tăcea în continuare, uitându-se la mine cu ochii holbați. Hai s-o oprim aici în seara asta, i-am zis, că devine extatic, bine? Și pe loc i-am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sticlei cu orbita și am întrebat-o dacă așa face cu toți mușchii circulari. A început să râdă rozaliu. — Cum te cheamă? mi a zis în sfârșit. — Spune-mi Ișmail. Hai să fugim de ăsta din toaletă, că o să fie comic și cutare între noi. Mergem la cort și mai întâi ne pupăm uscat, cu febră, iar după aia puțin clipocind, cu bale. Sunt două tehnici de maximă încredere, care nu funcționează decât necalculate. S-a ridicat imediat. — Evident, la cât
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
supraviețuire afectivă superbe. — Știu, a oftat. Mi-ai spus pe plajă. Am plecat singur. îndrăgostit de ea, după nenumărate cocktai luri prin ultimele baruri, am adormit îmbră cat în cortul meu lăturalnic, unde am posedat-o repetat în vis. Era comic și dulce, iar licorile ei înmiresmate, cu gust de mirodenii netriate, nu făceau cheaguri. Mușchii circulari funcționau impecabil. După amor astral, a fost bună, inteligentă și tandră. Am băut și am râs erudit cu ea vreme de vreo trei bombardamente
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
-ți spun? Am zis: tuturor bărbaților cu care mă culc și la care țin le spun mon bébé... La care țin. Iar cu tine nu mă culc. Cu tine dorm în seara asta, prietenește - sper că nu sforăi ‒, pentru că ești comic și disperat și pentru că ai avut naivitatea să crezi că mă flatezi dacă îmi spui că vrei să înveți catalană de la mine. Dacă nu poți dormi, am să te las să mă ții de mână. S-a uitat la mâna
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu mai zic de-o împerechere. — Ne-o tragem mut, i-am propus. Ne futem tăcut. — Nu-mi plac bărbații, mi-a spus calmă. Sunt un bărbat special, am asigurat-o. Pot să stau în cap... Știu turcește. Am degete comice la picioare și unghii cu versete gravate în limbi încă neinventate. Pot să pronunț cinci feluri de h, plus cel etrusc... ...și am mai comandat două whiskey-uri. Am tras un gât mare, pentru curaj, și i-am spus: — Dacă vrei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
avea televizorul și computerul... Nu se omora cu privitul la televizor, nu-l interesa circul din fiecare zi, din fiecare seară. Își zicea că de la Caragiale nu se schimbase mai nimic în România, din contră, ce la Conu' Iancu era comic, acum era tragic. Dimineața citea, de pe internet. două-trei ziare. Aceleași știri, de care se sătura repede și începea apoi să butoneze pe Google, căutând articole despre inițiative economice în mediul rural, finanțări, târguri de mobilă, fructe de pădure... Când găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ai o telegramă! țipă Uehara, bătând în ușă. — Tu ești, Uehara? — Chiar eu. Prințul și prințesa au venit să cerșească un adăpost de-o noapte. E frig rău. Îmi tot vine să strănut... După atâta balamuc, călătoria îndrăgostiților se termină comic. S-a deschis ușa din față. Un bărbat scund și chel, de vreo cincizeci de ani, într-o pijama colorată strident, ne-a salutat cu un zâmbet ciudat de timid. — Mulțumesc! A fost singurul cuvânt pe care l-a rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Daniel Cristea-Enache Nu poți să nu surâzi sau, dacă ești o fire mai deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
Luând din postmodernismul poetic numai ce îi trebuie, Mariana Codruț îi adaugă ceea ce acestuia, de multe ori, îi lipsește. n Mu poți să nu surâzi sau, dacă ești o fire mai deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care se ambiționează în a le infirma. Pretinsa criză a poeziei de azi, susținută în pofida oricărei evidențe de către un critic specializat pe proză, pare un mediu extrem de fertil pentru autori din toate
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
uz (întrebăciune, vindecăciune). Sufixul -ciune a fost făcut celebru de purismul lui Aron Pumnul, care îl recomanda pentru transpunerea unor împrumuturi latino-romanice (ca echivalent al lat. -tio/-tionem, al fr. -tion, it. -zione etc.); forme ca eliminăciune sau emulăciune sunau comic încă din vremea creării lor, iar termenul ironic și depreciativ ciunism, creat de adversarii filologului, a intrat în dicționarele curente (DEX). Or, e interesant că în limbajul familiar-argotic actual au apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
constituie un permanent pretext de viol și de firești considerații sexuale; cînd intriga lipsește sau acțiunea se moleșește Lilica apare și totul se energizează erectil în jurul ei. Daneliuc este incapabil să extragă comicul buf sau aliajul potrivit dintre oribil și comic, dintre gag și dramă ca în recentul film al lui Jiri Menzel, filmul său se poate rezuma într-o înjurătură. Aproape fiecare scenă livrează o mitocănie gratuită, o expresie șmecherosă, - "apă și săpun" -, o remarcă scatologică printre încoțopeneli isterice, printre
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
nu sunt pomeniți, spiritul maiorescian, germanic, raționalist-logic, e ignorat. în schimb, toți hăhăie pe Caragiale, cu schițele lui penibile ce amuză doar prin acele automatisme verbale mici. Nu în dramaturgie e mare Caragiale (...) Caragiale își scria comediile construite pe un comic de situație sau de limbaj în 1910, când în Europa erau doi foarte mari dramaturgi: Strindberg și Cehov, care veneau cu un teatru problematic". Sunt de observat aici câteva inexactități, câteva susțineri discutabile și o idee brebaniană care, într-o
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
dintre o scriitoare și un medic, observă și analizează dragostea oarbă a artistului pentru - și în pofida - individului pozitivist. Proza scurtă din Mătușa Matilda, 1931, este marcată de psihologism și naturalism, analiză și observație adâncă, subtilă, în registru alternativ grav și comic. În Nu mă călca pe umbră, 1969, dominant este studiul detașat al moralei și psihologiei angajării nereflectate de conștiință. Critica și istoria literară - dacă trecem peste debutul în roman, remarcat de Ibrăileanu (începutul autoarei se produsese la revista "Viața Românească
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
îndeaproape de ceea ce fac, dar încă sunt considerat un marginal, deoarece nu scriu proză realistă, ci una evazionistă. Iar pentru că în perioada vechiului regim am fost nevoit să colaborez - ca să supraviețuiesc - la Urzica, s-a perpetuat ideea că sunt un comic... Poziția mea de atunci m-a salvat, fiindcă multe lucruri subversive au trecut de cenzură, crezându-se că mă ocup de comicării. Chiar și unii critici au rămas cu impresia că doar m-am jucat. Au, într-o oarecare măsură
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
-l paseze. Gagul inițial dobîndește ceva din haloul tragediei fără a se transforma niciodată pe deplin în genul ca atare. Jiri Menzel reușește această extraordinară convertire a mijloacelor pionierilor cinematografiei la timpurile moderne, pentru a face un film de un comic sensibil cu reflexe dramatice păstrîndu-se întotdeauna în latura unei jovialități ironice și de o "insuportabilă" ușurătate. Rubedeniile îndepărtate ale filmului lui Jiri Menzel sunt filmele lui Charles Chaplin, Goana după aur (1925), Luminile orașului (1931), Timpuri noi (1936), Dictatorul (1940
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
luxuriant, în timp ce în culisele cabinetelor politice se pregătește al Doilea Război Mondial. Viața este însă prea frumoasă ca aceste evenimente să treacă observate, iar schimbările pe care le declanșează începutul războiului afectează acest regim hedonist și delectabil corupt, mai degrabă comic. Amestec de ușurătate, șmecherie și inocență, Dite este un filozof al timpului său văzut de la altitudinea joasă a staturii sale sau chiar mai joasă de la nivelul terestru, acolo unde Dite aruncă monezile cu același efect indiferent de statutul social al
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]