3,295 matches
-
de Științe Umaniste a Universității din București. Membru al Societății Franceze pentru Studiul Secolului al XVIII-lea (din 1975), D. a făcut parte din Biroul Asociației Internaționale de Literatură Comparată (din 1979), a fost secretar al Comitetului Național de Literatură Comparată (din 1974), membru în Comitetul Național al Istoricilor Români (din 1980) etc. A făcut parte, de asemenea, din conducerea redacțională a publicațiilor „Revue des études sud-est européennes”, „Synthesis”, „Studii de literatură universală” și „South-East Europe” (Arizona, SUA). A colaborat la
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
europeană (1974), Cultura română în civilizația europeană modernă (1978), Humanisme, baroque, Lumières. L’exemple roumain (1984), care converg sau derivă, într-un fel, spre și din ideile formulate în volumul Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848) (1972). Utilitatea cercetării comparate a istoriei mentalităților, a integrării aportului lor, incontestabil, în înțelegerea și înfățișarea mai clară a unității și diversității culturilor se arată astfel în afara oricărei discuții, iar eforturile investigației lui D. se cheltuiesc aproape exclusiv în acest sens. SCRIERI: Ecouri iberice
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
modelelor umane. Imaginea omului în literatură și pictură, București, 1972; Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848), București, 1972; Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974; Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978; Modele, imagini, priveliști, Cluj-Napoca, 1979; Literatura comparată și istoria mentalităților, București, 1982; Alexandria, București, 1984; Humanisme, baroque, Lumières. L’exemple roumain, București, 1984; Călătorii, imagini, constante, București, 1985; Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților, București, 1986; État des lieux en sciences sociales (în colaborare), Paris
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
RL, 1969, 25; Mircea Anghelescu, Al. Duțu, „Cărțile de înțelepciune în cultura română”, RL, 1972, 21; Ioana Em. Petrescu, Umanismul românesc în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
în cultura română”, RL, 1972, 21; Ioana Em. Petrescu, Umanismul românesc în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Baciu - și de Miron Suru. Cronica ideilor îi are drept semnatari pe Pericle Martinescu și pe Constantin Micu. De artele plastice se ocupă Ioan I. Mirea, iar de muzică, Paul Constantinescu. Lui Mircea Eliade îi aparține un studiu de folclor comparat, Piatra șerpilor. Mai semnează Coriolan Gheție, C.N. Negoiță. Cum era de așteptat, conform programului, sectorul traduceri este slab reprezentat. Se publică proza Fără nici un motiv a lui Giovanni Papini, în transpunerea lui Giuseppe Sabbarese, și poezia Zi de toamnă a
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
a textului, cercetătorul redescoperă cronicile muntene ca scrieri literare de mare expresivitate. Reluând unele probleme controversate sau insuficient abordate ale literaturii române, el amplifică aria de studiu, pune în lumină aspecte și semnificații noi, plasându-și frecvent contribuțiile în perspectivă comparată. În Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți pornește de la prima versiune în limba română a acestei cărți populare și relevă că traducerea de la mijlocul secolului al XVII-lea reproducea în limba vernaculară un text care, în versiunea slavonă, intrase de
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
ediția G. Călinescu, Viața lui M. Eminescu (2002) a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. Cartea de debut din 1998, Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele magicianului, are la bază teza de doctorat. Este un studiu doct de literatură comparată, elaborat cu spirit sistematic, începând cu definirea conceptului de baroc și continuând cu reconstituirea universului acestui concept și cu relevarea simbolurilor proprii barocului până la recepția lui în domeniul artelor și al literaturii europene. Textul se susține și prin bogatele incursiuni
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
S. România (1960-1963) și ca redactor-șef la Editura Meridiane (1963-1968). În 1968 este numit director al Direcției Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. În paralel, încă din anul 1961, predă la Catedra de literatură universală și comparată a Facultății de Filologie din București, unde va fi titularizat profesor în 1990, fiind și șef de catedră între anii 1980 și 1984 și după 1990. În acest răstimp, în 1969, își susține doctoratul cu teza Shakespeare în cultura română
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
dintre constituenții tradiționali ai structurii epice - personajul. Căutătorul de adevăr, arivistul, sceleratul, avarul și inocentul - iată câteva tipuri care, exemplificate cu nume din romane celebre, aparținând literaturilor engleză, franceză, rusă, germană, română ș.a., schițează câteva orientări concludente. Cercetările de literatură comparată se lărgesc considerabil în Direcții în poezia secolului XX (1975). Dificultățile întâmpinate - complexitatea și numărul mare al grupărilor și al tendințelor poetice, fie ele statornice, în curs de a se defini sau cu totul efemere, imposibilitatea „înrămării” talentelor, aria de
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
în afara poeticilor declarate, impulsionând căutările spre alte orizonturi. Autorul reface astfel circuitul ideilor care hotărăsc constantele liricii din secolul al XX-lea și, implicit, legăturile ei cu sfera realității. Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică a verigilor care alcătuiesc fenomenul de cultură. Finalitatea epistemologică
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică a verigilor care alcătuiesc fenomenul de cultură. Finalitatea epistemologică explică și preocupările de istoria artei în activitatea lui G. Și de această dată este limpede preferința pentru viziunile globale, de amploare. Alături de alți specialiști, va contribui la întocmirea
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Expresii distinct originale ale unei realități existențiale unitare, pictura și literatura sunt convocate, alături de celelalte fațete ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor” cu sferă bine delimitată în istoria culturii. Din acest unghi este întreprinsă analiza comparată a celor două arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
La nord de Rio Grande, București, 1985; Înainte și după Columb, București, 1986; Cumințenia pământului, București, 1987; Vasile Kazar, București, 1988; Arta engleză, București, 1989; A History of Romanian Art (în colaborare cu Vasile Drăguț), București, 1990; Introducere în literatura comparată, vol. I: Teoria, București, 1992; Neliniștile istoriei culturii, București, 1992; Între cucută și coca-cola, București, 1993; Călătoriile domnului Rubens, București, 1994; Columb și insulele zburătoare, București, 1994; Necunoscutul de la Ambasada Franței. Un episod al biografiei lui Giordano Bruno, București, 1995
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
lui Ioan Hedeșan, profesor. După studii liceale la Arad (1976-1980), face Facultatea de Filologie, secția română-latină, la Timișoara (1980-1984), devenind profesoară de limba și literatura română la Sânnicolau Mare (1984-1989) și apoi cadru didactic la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde își susține și doctoratul cu teza Fenomenul povestitului astăzi (1996). Coordonează, de la volumul al optulea (1998), împreună cu Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
obținute prin cooperare, În care este pus În valoare caracterul activ al actorului, cu diversitatea strategiilor sale (cf. Walder, 1986 [despre sistemul politic chinez] și Jowitt, 1992, pp. 275-298; pentru celălalt tip de analiză, cf. Brie, 1990, pp. 218-229). Analiza comparată a totalitarismelor nazist și stalinist (Ferro, 2000, p. 12; Studer, 2000, pp. 27-46; Laignel-Lavastine, 2001, pp. 341-364) a fost opusă o vreme teoriilor modernizării societăților de tip sovietic, care imaginau o posibilă convergență Între cele două sisteme politice concurente. Sintagma
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
măsură caracteristicile organizării inițiale. Aceste diferențe se datorau atât specificului spațiilor universitare naționale, cât și caracteristicilor de bază ale cadrelor partidelor (nivel de studii și de calificare superior al cadrelor În ȘED În raport cu cadrele partidelor comuniste bulgar și român). Cronologia comparată a școlilor superioare ale partidelor comuniste permite Înțelegerea modalităților de trecere a intelectualilor comuniști de la o poziție de excludere sau marginalizare În câmpul universitar spre pozițiile de dominare și de control al câmpului. Măsurile de omogenizare a conținutului Învățământului În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
stat, precum și la aspirantura” (completarea studiilor, obținerea unei diplome de studii superioare, Înscrierea la doctorat). Principala sursă pentru modul de organizare a Învățămîntului de partid Între 1945 și 1955 este un articol aniversar care permite să se stabilească o cronologie comparată: Zina Brîncu (1956, pp. 20-28). Corespunzător primului ciclu de Învățămînt universitar, asigurînd pregătirea profesorilor pentru clasele intermediare Între școală primară și liceu (școală medie). Pornind de la discuțiile realizate cu foști profesori ai Academiei Ștefan Gheorghiu: profesorul D.M. (1971-1981), profesorul S.T.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1988, București), slavistă și traducătoare. Absolventă în 1956 a Facultății de Polonistică de la Universitatea Jagellonă din Cracovia, L. și-a început cariera pedagogică la Facultatea de Limbi și Literaturi Slave a Universității din București, unde a predat slava veche, gramatica comparată a limbilor slave și gramatica istorică a limbii polone, promovând treptat până la gradul de conferențiar (1974). Își susține doctoratul în 1970, cu o lucrare din domeniul lingvisticii. Publică numeroase articole în „Romanoslavica” și în alte reviste de profil, tratând cel
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
ține seama de ceea ce am numi „realismul perceptiv” al subiectului. Se naște întrebarea în ce măsură persoanele evaluate de subiect ne apar caracterizate printr-un set relativ restrâns de concepte; din cauza repertoriului de constructe ale subiectului, sau pentru că realmente cei aleși și comparați au trăsături comune? Acest lucru ar fi posibil având în vedere efectul similarității: există mecanisme sociale și psihologice prin care oamenii se grupează după asemănări, iar odată grupați seamănă mai mult între ei. (Sunt de luat în considerare și anumite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la familiile de tipopus. Este foarte important însă ca, pe cât posibil, comparațiile să fie realizate explicit, să treacă dincolo de „impresii” și să fie cât mai complete sub aspectele care ne interesează. Or, în studiul de caz (multiplu), unitățile selectate trebuie comparate cât mai integral între ele. Uneori, detalii ușor de trecut cu vederea pot dezvălui diferențe majore de situații și comportamente. Făcând bunăoară comparații între familii din mediul rural cărora „le merge bine” și cele care „abia supraviețuiesc”, vom constata că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
revistei, în general sub nivelul prozei sau al poeziei: Camil Petrescu (Iată femeia pe care o iubesc), Profira Sadoveanu, Gala Galaction (Rița-Crăița), Gh. Brăescu, Ion Luca. Deosebit de importante sunt în R.F.R. studiile, articolele și eseurile de critică, istorie literară, literatură comparată și teorie literară. Notele, cronicile și recenziile se constituie ele însele într-un corpus paradigmatic de texte critice. Se adaugă studiile de filosofie, istoria culturii, artă, sociologie, folcloristică ș.a. Între critica academică și critica de întâmpinare, între metadiscursul științific și
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Titu Maiorescu, lui Mihai Eminescu, bogatelor traduceri de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, lui Lucian Blaga, care dă și una dintre cele mai strălucite tălmăciri din Faust. Istoricul literar stabilește paralelisme, efectuează analize comparate ale versiunilor românești, urmărește bibliografia până în periodice și înregistrează receptarea critică. Profund cunoscător al literaturilor din spațiul germanic, R. s-a afirmat, începând cu deceniul al șaptelea, ca excelent traducător al unor opere de mare dificultate stilistică, aparținând îndeosebi prozatorilor
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]