8,996 matches
-
producție de energie electrică din surse regenerabile a crescut de peste trei ori, ajungând la aproximativ 8500 TW instalați la nivel global. Tendința globală puternică de scădere a costurilor tehnologiilor pentru energie regenerabilă din perioada 2010-2023 a condus la creșterea competitivității acestora față de costurile impuse de capacități similare pe bază de combustibili fosili. Din anii 2010 până în prezent, costurile cu tehnologia panourilor fotovoltaice au scăzut cu 85%. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE), această tendință va continua, făcând majoritatea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
per tona de carbon emisă a atins în 2021 niveluri record, de circa 53 EUR/tonă de CO2. Analiștii estimează că până în 2030 prețul carbonului la nivelul UE va fi de circa 90 EUR/tonă, ceea ce creează dificultăți majore de competitivitate pentru industria locală. PONDEREA SRE ÎN CONSUMUL DE ENERGIE Consumul final brut de energie din SRE în perioada 2004-2022 a fost în continuă creștere ajungând la o cotă globală SRE de 24,1%. La nivelul anului 2022, ponderea SRE în sectorul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
sistem centralizat. De asemenea, ponderea sistemelor de termoficare centralizată pe bază de biocombustibili va cunoaște o creștere limitată. Aceste tendințe reflectă trecerea către surse regenerabile mai durabile de producere a energiei termice în sistem centralizat. O provocare semnificativă pentru îmbunătățirea competitivității, modernizarea și reducerea emisiilor în sectorul de încălzire - răcire o reprezintă partajarea responsabilității între Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și autoritățile publice locale, impunându-se așadar realizarea unei planificări la nivel central pentru acest serviciu. ... 4. ACCES
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în surse centralizate sau de cvartal. Această situație limitează semnificativ accesul consumatorilor din aglomerările urbane la posibilitatea utilizării pe scară largă a energiei termice produsă din surse regenerabile pentru încălzire și răcire (furnizată prin sistemele centralizate eficiente). ACCESIBILITATEA FINANCIARĂ ȘI COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ A ENERGIEI Prețurile la energie în România au fost reglementate, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, până în 2020. După dereglementare, războiul din Ucraina a determinat o creștere bruscă a prețurilor, conturând necesitatea instituirii unui sistem
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
structura completă de preț a energiei electrice furnizate consumatorilor casnici și non-casnici. Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 Evoluția prețurilor energiei electrice este similară cu cea a prețurilor gazelor naturale. Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 Prețuri mai mari la energie conduc la scăderea competitivității economice, scăderea veniturilor reale, creșterea costurilor de producție, înăsprirea condițiilor financiare și constrângerea politicii macroeconomice. Războiul din Ucraina a generat în planul politicii energetice naționale reacții precum: ● Rambursarea temporară la pompă a unei sume de 50 bani/litru ca răspuns la
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Piața de Echilibrare de până la - 9.000 lei/MWh (20 - 21.05.2023), respectiv de -10.000 lei/MWh (28.05.2023), în mai multe intervale de decontare. CONSUMATORI INDUSTRIALI Energia ieftină este esențială consumatorilor industriali pentru a fi competitivi în piața globală. Industria românească suferă în competitivitate din cauza prețurilor mari la energie, iar evoluțiile pieței de energie din 2022-2023 a determinat mari producători industriali, în special din industria chimică, să își suspende activitatea. În a doua jumătate a anului 2020 România ocupa locul 17 în UE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
mai mici decât întreprinderi similare din România. În plus, ponderea taxelor în prețul energiei a crescut permanent, de la o medie europeană de 13,8% în 2008 la 35,3% din prețul total cu energia în 2020. Mai mult, în ultimii ani, competitivitatea economiei românești a fost erodată și de creșterea prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Prețul carbonului în cadrul ETS, la nivel european, s-a ridicat la niveluri nepreconizate, atingând în 2023 niveluri record de aproximativ EUR
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
convenționale ale României. Astfel, România participă la un amplu proces de integrare a piețelor de energie la nivelul UE, având ca efect concurența tot mai acerbă pe piețele europene, fiind în același timp afectată de costuri disproporționate în domeniile de competitivitate ale sectorului său energetic. În acest context, statul deține un dublu rol în sectorul energetic. Pe de-o parte, statul este elaborator și implementator de politici energetice, reglementator al piețelor și arbitru, garant al stabilității sectorului energetic și susținător al
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și decarbonizarea sunt și vor fi interdependențe. Această interdependentă trebuie corelată cu progresul tehnologic, stocarea, descentralizarea, digitalizarea și adaptarea arhitecturii rețelelor. În centrul politicilor de dezvoltare a sectorului energetic trebuie să fie consumatorul, în special prin măsuri de stimulare a competitivității consumatorului industrial și de protejare a consumatorului casnic vulnerabil, de extindere a accesului la energie și de implementare a unor politici de mediu corespunzătoare. Procesul de transformare a sectorului energetic necesită un volum mare de investiții, iar planificarea multianuală coordonată
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
procesul de tranziție către o energie curată. Totodată, îmbunătățirea EE de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv producția, transportul, distribuția și utilizarea finală de energie, va aduce o contribuție substanțială la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității, la economisirea resurselor energetice primare și la reducerea emisiilor de GES. Pe lângă reducerea emisiilor GES, investițiile în EE au ca efect creșterea ponderii de energie regenerabilă și combaterea sărăciei energetice. Mai mult, investițiile în EE pot crea noi locuri
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
sărăciei energetice. Accesibilitatea energiei și suportabilitatea prețului sunt printre principalele provocări ale sectorului energetic și constituie responsabilități strategice. România își propune reducerea preturilor diverselor forme de energie la consumatorul final, în vederea asigurării suportabilității preturilor, reducerii sărăciei energetice și stimularea competitivității industriale. OS.4.1. ACCESUL LA ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU TOȚI CONSUMATORII România își propune ca până în 2035 toate locuințele și întreprinderile din România să aibă acces la energie electrică. Pentru aceasta, este necesară modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție pentru a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
va promova utilizarea gazelor naturale în amestec cu H_2 în instalații mari de producere energie la nivel centralizat. Se va susține participarea României la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică. Biometan Strategia Energetică are în vedere un obiectiv de a atinge 5% pondere a biometanului în rețeaua de gaze naturale până în 2030 și 10% până
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
fi corelate cu măsurile privind tranziția echitabilă și reconversia regiunilor cu profil mono-industrial și alte inițiative cu impact asupra consumatorilor vulnerabili, iar măsurile adoptate vor viza implementarea unor mecanisme de sprijin acordat consumatorilor vulnerabili în mod direct, fără a distorsiona competitivitatea pieței de energie. Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității pieței energiei cu amănuntul trebuie să aibă în vedere ca toate ajutoarele
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
mecanisme de sprijin acordat consumatorilor vulnerabili în mod direct, fără a distorsiona competitivitatea pieței de energie. Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității pieței energiei cu amănuntul trebuie să aibă în vedere ca toate ajutoarele, sprijinirea costului energiei electrice pentru gospodăriile cu venituri mici sau orice alte scheme de protecție să fie adresate direct celor care au nevoie de acestea. P.4.6.4. DEZVOLTAREA GHIȘEELOR
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
costurilor tot mai ridicate cu energia electrică pentru consumatorii industriali, se vor susține 110 companii prin implementarea schemelor de ajutor de stat, autorizate conform legislației europene în vigoare. Susținerea va permite companiilor nu numai menținerea locurilor de muncă și a competitivității, dar și implementarea de programe menite să reducă consumurile energetică și emisiile de GES. R.4.5. REDUCEREA SEMNIFICATIVĂ A NUMĂRULUI GOSPODĂRIILOR AFECTATE DE SĂRĂCIE ENERGETICĂ Prin dezvoltarea satelor autonome energetic se estimează reducerea la jumătate a numărului gospodăriilor afectate de sărăcie
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
transparență și responsabilitate va asigura un mediu de afaceri mai predictibil și echitabil, unde toate părțile interesate, de la producători la consumatori, vor beneficia de un cadru clar și corect. Aceasta va facilita nu doar conformitatea, ci și inovația și competitivitatea pe piețele internaționale. Reducerea barierei de intrare pe piață și sprijinirea noilor veniți va crește concurența, ceea ce poate duce la inovație și la dezvoltarea de noi tehnologii și servicii energetice. Piața va deveni mai dinamică și mai receptivă la
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și la o mai bună gestionare a fluctuațiilor de piață. Participare activă a cererii: Agregarea cererii va permite consumatorilor mici și mijlocii să joace un rol mai activ pe piață, negociind condiții mai favorabile și influențând deciziile de piață. Îmbunătățirea competitivității regionale: Rolul întărit al platformelor bursiere românești va consolida poziția României ca jucător cheie în tranzacționarea energiei în regiune. Acest lucru va atrage investiții suplimentare și va contribui la creșterea influenței țării în politica energetică regională. R.5.4.1. PERFORMANȚĂ ÎN REGLEMENTARE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie termică I.3.2 Reducerea pierderilor de energie termică și a pierderilor masice în rețelele de transport și distribuție ca procent din totalul energiei intrata in contur Obiectiv general 4: Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei Obiectiv specific Sub-obiectiv specific Program Rezultate Indicatori OS 4.1. Accesul la Energie Electrică pentru toți consumatorii P.4.1. Investiții pentru extinderea accesului (distribuit sau individual) la energie electrică R.4.1. Acces universal la energie electrică I.4.1.1. Procentul de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
P.4.4 Investiții în soluții descentralizate locale pentru gospodări I.4.3.2 Capacitatea instalată în micro-rețele și sisteme de cogenerare OS 4.4. Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii industrial P.4.5. Menținerea și extinderea măsurilor de compensare a costurilor energetice pentru consumatori industriali R.4.4. Menținerea competitivității consumatorilor industriali I.4.4. Număr de companii susținute prin scheme de ajutor de stat I.4.5. Valoarea sprijinului acordat prin scheme de susținere I.4.6. Cantitatea de tone CO2 evitate ca urmare a sprijinului acordat OS 4.5. Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatori casnici
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
1 Domeniul de aplicare (1) Prin accesarea intervenției IS-V-07"Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin", denumită în continuare IS-V-07, producătorii vitivinicoli vor putea să-și îmbunătățească performanța de mediu și să-și sporească competitivitatea pe termen lung, respectiv să-și sporească durabilitatea producției de vin cu ajutorul investițiilor în active corporale și necorporale, prin: a) îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei; ... b) conversia la producția ecologică; ... c) introducerea unor tehnici de producție integrată; ... d
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
au fost înființate; ... b) regimul tranzacțiilor cu administratorii, directorii, angajații, acționarii care dețin controlul asupra societății; ... c) consolidarea rezilienței întreprinderii publice și implicit îmbunătățirea capacității acesteia de a evalua și gestiona în mod eficient riscurile și oportunitățile, în scopul menținerii competitivității și îndeplinirii obiectivelor pe termen lung. ... Ca în multe țări, întreprinderile de stat românești nu funcționează întotdeauna în aceleași reguli și condiții precum întreprinderile private, iar avantajele și privilegiile de care se bucură pot crea o poziție inegală în raport
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]
-
membre impune o acțiune coordonată la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru implementarea unitară a ciclului de decontare T + 1; ... b) propunerea va contribui la reducerea riscurilor sistemice și la o mai mare siguranță a tranzacțiilor financiare; ... c) măsura va consolida competitivitatea pieței unice de capital și va crește atractivitatea investițiilor în Uniunea Europeană; ... d) adaptarea graduală a piețelor permite o tranziție eficientă, fără a genera povară administrativă excesivă pentru actorii implicați; ... ... 2. susține că: a) coordonarea la nivelul Uniunii Europene aduce
HOTĂRÂRE nr. 31 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297080]
-
și oferind un avantaj incorect platformelor non-UE. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de colete au fost importate în Uniunea Europeană, în special din China, multe cu valori subdeclarate. Eliminarea acestui prag ar susține echitatea fiscală și ar proteja competitivitatea mediului de afaceri european. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 28 aprilie
HOTĂRÂRE nr. 35 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297084]
-
conținutului programelor de formare la cerințele DigCompRo, pentru a permite începerea activităților de instruire a cetățenilor și pentru a preveni consecințele negative ale neîndeplinirii angajamentelor asumate la nivel european. Neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar avea un impact direct asupra competitivității economice și sociale a României, amplificând riscurile asociate decalajului digital. Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane - condiționalități pentru PNRR, această situație ducând la creșterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecințe
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 27 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296812]
-
aspect care provoacă mari probleme administrațiilor naționale și fermierilor; considerăm că ar trebui să se țină cont de lecțiile învățate, iar modificările să apară doar la nivelul acelor componente ale politicii care nu și-au dovedit eficiența în a menține competitivitatea fermierilor europeni angajați în tranziția verde. Scopul principal primordial al politicii agricole comune este asigurarea securității alimentare, motiv pentru care este esențială identificarea unui echilibru între producția agricolă și ambițiile de mediu. Comisia admite că modificările frecvente și complexe afectează
HOTĂRÂRE nr. 34 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297083]